Şedinţă de guvern – astăzi; proiect de lege privind litigii cu elemente de extraneitate, pe agendă

Publicat de Andreea Drilea, 22 ianuarie 2026, 06:32

‘Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 2023/2844 este necesară inserarea unor dispoziţii în acest sens în legislaţia naţională. Preconizatele norme urmează a se aplica exclusiv în litigii cu elemente de extraneitate. În cadrul procedurilor în materie civilă şi comercială, în cauzele transfrontaliere, în cazul în care partea sau reprezentantul acesteia se află în alt stat membru al UE, va avea posibilitatea de a participa la proces, cu încuviinţarea instanţei, prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, sub condiţia ca aceste mijloace să permită verificarea identităţii părţilor şi să garanteze securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii, precum şi respectarea legislaţiei privind datele cu caracter personal. Instanţele de judecată urmează să dispună măsuri în acest scop’, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Astfel, criteriile în conformitate cu care instanţele pot permite participarea părţilor sau a reprezentanţilor acestora sunt disponibilitatea tehnologiei necesare, opinia participanţilor la proces cu privire la utilizarea acesteia, precum şi caracterul adecvat al folosirii mijloacelor audiovizuale în circumstanţele specifice ale cauzei, se precizează în document.

‘În acest context, se va menţiona că participarea părţii sau a reprezentantului la şedinţa de judecată se va desfăşura prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum şi modalitatea tehnică de acces şi de autentificare. Înştiinţarea respectivă va putea avea loc şi telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înştiinţării şi confirmarea primirii acesteia, chiar dacă părţile au termenul în cunoştinţă. De asemenea, persoana care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul pot participa la şedinţa de judecată desfăşurată prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală, chiar fără a fi prezenţi fizic lângă parte’, se explică în expunerea de motive.

În primă lectură, Executivul va dezbate şi un proiect de lege privind unele măsuri aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual plătit din fonduri publice.

Guvernul va aproba, prin hotărâre, normativele de cheltuieli şi devizul estimativ aferente activităţilor de protocol asigurate de Ministerul Finanţelor pentru participanţii la evenimentul ‘PEMPAL Treasury COP Thematic Meeting’, desfăşurat la Bucureşti în perioada 17-19 februarie 2026.

Astfel, finanţarea cheltuielilor pentru activităţile de protocol cu caracter deosebit, în valoare de 74.900 de lei, se va suporta de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor, potrivit proiectului.

Va fi aprobat şi un proiect de hotărâre privind transferul Spitalului General Căi Ferate Sibiu din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în subordinea autorităţii administraţiei publice locale, respectiv a Consiliului Local Sibiu.

‘Prin transferul Spitalului General Căi Ferate Sibiu se are în vedere menţinerea activităţilor specifice medicale într-un sistem integrat care conduce la îmbunătăţirea accesibilităţii şi diversificarea serviciilor medicale, creşterea calităţii asistenţei medicale, precum şi asigurarea permanentă a condiţiilor optime de organizare şi finanţare a activităţilor privind examinările medicale şi psihologice pentru personalul cu diverse atribuţii’, se explică în nota de fundamentare a proiectului.

Un alt proiect de hotărâre prevede modificarea şi completarea HG nr. 598/2014 privind înfiinţarea pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pe lângă fiecare unitate teritorială a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii.

Guvernul va aproba şi un memorandum având ca temă iniţierea demersurilor premergătoare participării României, prin Ministerul Culturii, ca Ţară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt, în anul 2028. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Şedinţă de Guvern: Modificări în legislaţia privind combaterea hărţuirii şi violenţei la locul de muncă

Publicat de Andreea Drilea, 11 decembrie 2025, 06:00

Astfel, proiectul de modificarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006 prevede că angajatorul are obligaţia să ia mai multe măsuri pentru prevenirea violenţei şi hărţuirii în toate formele de manifestare, stabilindu-se şi sancţiuni contravenţionale de la 3.500 lei la 7.000 lei pentru încălcarea acestor obligaţii.

În proiectul de modificare a Codului muncii sunt definite conceptele de violenţă şi hărţuire în domeniul raporturilor de muncă, precum şi principiile generale de prevenire a violenţei şi hărţuirii la locul de muncă, fiind extinsă protecţia angajaţilor şi asupra altor categorii de locuri de muncă. Acesta prevede şi sancţiuni cu caracter disuasiv şi proporţional, prin care se asigură protecţia drepturilor salariaţilor împotriva violenţei şi hărţuirii în lumea muncii, stabilind şi că monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei referitoare la violenţa şi hărţuirea în domeniul raporturilor de muncă se va realiza de Inspecţia Muncii.

Un alt proiect completează Legea 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, stabilind că inspectorii de muncă nu au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra identităţii persoanei care a formulat sesizarea faptelor de discriminare sau de hărţuire la locul de muncă.

Pe ordinea de zi sunt şi mai multe memorandumuri referitoare la aprobarea semnării Convenţiei de înfiinţare a unei Comisii Internaţionale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, la aprobarea depăşirii limitelor de plăţi cu bunurile şi serviciile la Senatul României, la Ministerul Energiei şi la Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, precum şi la aprobarea aderării României la Agenţia Europeană pentru cerinţe educaţionale speciale şi educaţie incluzivă (EASNIE).

Executivul mai are pe ordinea de zi un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar, pentru a transpune Directiva europeană ESAP referitoare la înfiinţarea unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informaţiile puse la dispoziţia publicului relevante pentru serviciile financiare, pentru pieţele de capital şi pentru durabilitate.

Proiectul de lege de ratificare a Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi membrii Organizaţiei statelor din Africa, zona Caraibilor şi Pacific, pe de altă parte, semnat de către România, alături de UE şi celelalte state membre UE, la Apia, Samoa, la 15 noiembrie 2023, se află, de asemenea, pe agenda Guvernului.

Guvernul discută şi un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se prevede că, prin derogare, să poată fi alocate fonduri de la bugetul de stat operatorilor economici care au în administrare infrastructură aeroportuară, deşi nu au fost îndeplinite cerinţele privind termenele impuse pentru aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Un act normativ aflat pe ordinea de zi stabileşte măsuri de prorogare a unor termene în vederea asigurării facilităţilor acordate la transportul intern a veteranilor de război, văduvelor de război şi pensionarilor.

Totodată, Executivul mai discută desfiinţarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu personalitate juridică, din subordinea Guvernului, şi preluarea lui prin fuziune prin absorbţie la Ministerul Culturii.

Guvernul are pe agendă şi măsuri privind incluziunea socială, prevăzându-se, între altele, constituirea Comisiei naţionale privind incluziunea socială (CNIS) din instituţii cu atribuţii în domeniu.

De asemenea, sunt pe ordinea de zi mai multe proiecte de hotărâri referitoare la construirea obiectivelor de investiţii – ‘Modernizare DN 28B Târgu Frumos- Botoşani’, ‘Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti’, ‘Varianta de ocolire Gura Humorului’, ‘Autostrada de centură Bucureşti’, ‘Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno – bulgar al Dunării’, Sală de sport polivalentă de 5.000 locuri în municipiul Constanţa.

Un alt punct este şi aprobarea acceptării unor donaţii de către statul român din partea Lockheed Martin Global, Inc. referitoare la platforma ILIAS ce reprezintă un sistem integrat de management logistic, operaţional şi al instruirii, dezvoltat special pentru mediul militar şi utilizat în numeroase forţe aeriene membre NATO şi la opt sisteme ajutătoare de instruire pentru piloţi F-16 (PTA), care vor fi date în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, precum şi la un Sistem de aeronavă fără pilot la bord pentru Serviciul de Protecţie şi Pază.

Guvernul mai are în vedere modificări privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu.

În primă lectură a Guvernului se află proiectul de hotărâre privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entităţi din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor şi a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Pe ordinea de zi a şedinţei de guvern figurează aprobarea pachetului de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

Publicat de Gabriela Rotaru, 30 iunie 2025, 16:35

Documentul a primit, în urmă cu puţin timp, avizul Consiliului Economic şi Social, care, deşi consultativ, este necesar.

Andrei Şerban vine acum, în direct, cu mai multe informaţii de la Palatul Victoria:  Şedinţa de guvern de la această oră are pe ordinea de zi două acte normative. Primul este proiectul unei ordonanţe de urgenţă elaborate de Ministerul Muncii, care prevede ca sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă să nu mai fie acordat procentual, ci în sumă fixă de maximum 300 de lei. Tot acest proiect mai prevede acordarea a maximum trei zile lucrătoare suplimentare la concediul de odihnă. Acest proiect de lege a fost şi pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de vinerea trecută, dar în primă lectură, iar acum iese la aprobare, pentru că el a primit, astăzi, aviz favorabil de la Consiliul Economic şi Social. Neoficial, pentru acest proiect doar sindicatele au votat împotrivă, în timp ce patronatele şi ceilalţi membri ai Consiliului au votat pentru. Al doilea act normativ de pe ordinea de zi a şedinţei de la această oră se referă la reorganizarea ANAF. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Prima şedinţă a Guvernului interimar Predoiu; bugetul Companiei Naţionale de Investiţii, pe agendă

Publicat de Andreea Drilea, 8 mai 2025, 06:13

‘Prin Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea nr. 9/2025, sumele alocate de la bugetul de stat şi din venituri proprii pentru finanţarea programelor de investiţii derulate de CNI SA au fost în sumă totală de 2.669.500 mii lei credite bugetare la nivelul surselor de finanţare. Faţă de aceste sume, CNI SA a estimat realizarea unor venituri totale din exploatare de 226.024 mii lei proporţional cu lucrările ce se pot executa până la limita maximă de credite alocate’, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Se precizează că pentru anul 2025 ‘se estimează a fi realizate venituri totale în sumă de 236.826,92 mii lei, care au fost fundamentate pe baza contractelor aflate în derulare în anul 2025, încheiate cu persoane fizice sau juridice, nefinanţate din fonduri publice’.

Referitor la bugetul CNI SA pentru anul 2025 se mai estimează ‘a fi efectuate cheltuieli totale în sumă de 154.171,19 mii lei, care au fost calculate ţinându-se cont de prevederile legale, de necesarul care să asigure desfăşurarea corespunzătoare a activităţii, de contractele de prestări de servicii sau furnizări de produse încheiate pentru acest an, de creşterea preţurilor la combustibili, gaz şi energie electrică, de creşterea preţurilor la încheierea poliţelor de asigurare, de nivelul realizat în anul 2024, de influenţele creşterii preţurilor generate de indicele de inflaţie prognozat pentru anul 2025, respectiv 4,4% precum şi de evoluţia cursului mediu de schimb 1 euro = 5,01 lei ‘.

Guvernul va aproba, printr-o altă hotărâre, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Administraţia Naţională de Meteorologie prevede în bugetul de venituri şi cheltuieli la venituri totale suma de 126.820 mii lei, conform notei de fundamentare.

Un alt proiect de hotărâre vizează modificarea HG nr. 1182/2022 privind aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

‘Pentru punerea în aplicare a solicitării Cancelariei prim-ministrului, dar luând în considerare activităţile ANAD şi obligaţia instituţiei de a păstra conformitatea impusă de către Agenţia Mondială Anti-Doping, propunem reducerea numărului total de posturi cu 7 (funcţii publice vacante de execuţie), respectiv de la 62 la 55, inclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor acestora. Astfel, noua structură va cuprinde 50 funcţii publice din care: 5 funcţii publice de conducere (1 director şi 4 şef serviciu) şi 45 funcţii publice de execuţie’, conform notei de fundamentare.

În şedinţa de guvern va fi aprobat şi un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea HG nr. 316/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei. Prin noul act normativ se propune, între altele, desfiinţarea unui post de secretar de stat şi a unei funcţii de secretar general adjunct la Ministerul Energiei.

Executivul va analiza şi un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2025 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor. AGERPRES/FOTO AI

Decizii adoptate în ședința de Guvern de astăzi

Potrivit premierului Marcel Ciolacu, obiectivul acestei măsuri este ca la sfârşitul anului 2026 să fie împădurite circa 28.000 de hectare.

De asemenea, Guvernul a decis să aloce fonduri pentru Educație.

Prim ministrul a spus că este vorba despre 14,5 milioane de lei pentru ca la începutul noului an şcolar să nu mai existe unităţi de învăţământ cu toalete în curte.

Marcel Ciolacu a arătat că în această situație se mai află 175 de şcoli.

(Radio Iași/FOTO radioiasi.ro)

Decizii adoptate în şedinţa de Guvern

Impozitul va fi de 0,5% pentru companiile private şi de 0,25 de procente pentru cele de stat, care, în acest ultim caz, se calculează din valoarea brută a infrastructurii care se supune impozitării. Ministerul de Finanţe a calculat că noul impozit va aduce la bugetul de stat 1 miliard de lei, iar 75% din această sumă va fi plătită de companiile de stat şi 25 de cele private.

Tot această ordonanţă de urgenţă permite ca Ministerul Apărării Naţionale să poată să angajeze personal pentru desfăşurarea activităţilor specifice.

De asemenea, actul normativ mai permite şi angajarea de personal pentru creşele care vor fi finalizate de Ministerul Dezvoltării pe parcursul acestui an.

Şi tot astăzi, Executivul a mai adoptat şi un nou ajutor de stat pentru cultivatorii de legume în sere şi solarii. Aceştia vor primi 1,5 euro pentru un metru pătrat doar dacă lucrează pe o suprafaţă cumulată de minimum 1.000 de metri pătraţi.

Valoarea totală a ajutoarelor acordate unei întreprinderi sau unei persoane fizice autorizate nu poate depăşi suma de 50.000 de euro pentru trei ani – anul acesta, anul viitor şi 2027.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Peste 2,5 milioane de pensionari vor primi un ajutor financiar

Pe agenda şedinţei de astăzi se află şi actul normativ care permite eliberarea cărţii electronice de identitate, la nivel naţional, începând din 20 martie, mai întâi în judeţul Cluj, iar apoi şi în restul ţării.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Ciolacu: Prorogăm până la sfârşitul anului aplicarea măsurii de eliberare din funcţie a angajaţilor la vârsta pensionării

‘Astăzi, prorogăm până la sfârşitul anului aplicarea măsurii privind eliberarea din funcţie a angajaţilor aflaţi la vârsta pensionării. În acest interval de timp, toată lumea va fi obligată să organizeze concursuri pentru posturile contractuale din administraţia centrală şi locală. În niciun caz nu lăsăm spitale fără medici şi şcoli fără dascăli’, a transmis Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Guvernul urmează să aprobe noile organigrame cu numărul de posturi reduse din instituţiile de stat

Din cele 1.800 de posturi propuse spre desfiinţare din cadrul instituţiilor aflate sub coordonarea SGG şi Cancelariei Premierului, aproximativ 30% sunt ocupate, iar 70% sunt vacante, iar noile organigrame urmează să fie aprobate, prin hotărâre, până la finalul acestei luni, spunea secretarul general adjunct al guvernului, Adrian Ţuţuianu, care a precizat că există totuşi şi situaţii pentru care este necesară aprobarea CSAT sau chiar modificarea legii.

Adrian Ţuţuianu: Corespunzător reducerii numărului de posturi, se reduc şi funcţiile de conducere: şefi de serviciu, directori, directori adjuncţi, pentru că limita prevăzută de lege este 8% din numărul total de posturi. O parte din aceste posturi sunt posturi vacante, care trebuie desfiinţate şi e un avantaj important, pentru că ele au fost bugetate şi, în condiţiile în care le-am desfiinţat, înseamnă că creăm o economie. Pe de altă parte, nu mai se angajează în viitor şi sunt şi posturi ocupate în toate aceste instituţii, acolo unde vom aplica nişte criterii.

Performanţa administratorilor companiilor publice va fi făcută pe baza unui set minimal de criterii de performanţă, iar dacă acestea nu sunt îndeplinite, managerii vor fi revocaţi din funcţie, a mai spus Adrian Ţuţuianu.

Însă, acest lucru se va aplica de anul viitor. Se urmăreşte, totodată, şi reducerea la jumătate a numărului secretarilor de stat, a mai spus Adrian Ţuţuianu, precizând că, în perioada următoare, se va lua şi o decizie politică, astfel încât secretarii de stat să nu mai facă parte din consiliile de administraţie sau din consiliile de supraveghere.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Acte normative aprobate de Guvern

Cancelaria Premierului, autorităţile aflate sub directa sa coordonare, dar şi Secretariatul General al Guvernului vor fi reorganizate, iar cheltuielile cu personalul vor fi reduse. Şeful Cancelariei, Radu Oprea, preciza că este vorba de reducerea a 1.814 posturi de funcţionari publici şi contractuali.

Radu Oprea: Asta înseamnă aproximativ 13,5% şi, de asemenea, funcţii de conducere care vor fi reduse, 12, înseamnă un total de 11,5%. Vor mai fi reduceri de funcţii de conducere, pentru că reducând numărul organigramei, şi atunci vor dispărea funcţii de şef serviciu, având un număr mai mic de persoane, şi astfel de lucruri ne aşteptăm să le vedem în perioada imediat următoare.

În ceea ce priveşte acele instituţii care au o organigramă aprobată prin CSAT, Radu Oprea spunea că se va veni cu hotărâri de guvern pentru aprobarea organigramelor, hotărâri de organizare şi funcţionare a acestora, iar în privinţa locurilor vacante se intenţionează, mai spunea ministrul, eliberarea acelora care sunt sub incidenţa deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care se interzice cumulul pensiei cu salariul.

Tot astăzi, executivul a stabilit valoarea subvenţiei pentru motorina utilizată în agricultură la 2,21 de lei pe litru, care va fi acordată sub formă de rambursare. De asemenea, a fot aprobat bugetul pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din luna mai, care este de aproximativ1,2 miliarde de lei.

(RADOR/FOTO – pagina de Facebook a Guvernului României)

Sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri reduse

‘Ieri am decis în coaliţie acordarea unui sprijin financiar de 800 lei, în două tranşe, pentru pensionarii cu venituri reduse. Cer tuturor miniştrilor cu atribuţii să înceapă să redacteze cadrul legal şi să adoptăm repede această măsură, iar primii bani să ajungă la cei care au nevoie înaintea Paştelui’, a precizat Ciolacu înainte de şedinţa de guvern.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Ministerul Muncii: Jalon din PNRR atins; salariul minim european, adoptat în România

Conform unui comunicat postat pe pagina de Facebook a ministerului, acest demers reprezintă şi atingerea jalonului numărul 392 aferent cererii de plată numărul 5 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

‘Hotărârea adoptată de Guvern astăzi reprezintă un angajament de a îmbunătăţi condiţiile de muncă şi de viaţă ale lucrătorilor români. Această măsură oferă predictibilitate angajatorilor şi siguranţă salariaţilor şi contribuie la creşterea nivelului de trai prin asigurarea unui sistem echitabil de remunerare. Hotărârea de astăzi este cu atât mai importantă cu cât reforma salariului minim reprezintă încă un jalon atins în cadrul PNRR – Jalonul 392’, a declarat ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu.

Potrivit sursei citate, salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi stabilit pe baza unor indicatori clari, respectiv: puterea de cumpărare, luând în considerare costul vieţii; nivelul general al salariilor; rata de creştere a salariilor; productivitatea muncii la nivel naţional.

Directiva UE are în vedere stabilirea salariilor minime adecvate, promovarea negocierii colective privind salariile şi îmbunătăţirea condiţiilor efective ale lucrărilor, se menţionează în comunicat.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici a mai multor obiective de investiţii în infrastructura rutieră din judeţul Galaţi

El a precizat că modernizarea drumurilor dintre Galaţi şi Hanu Conachi necesită o investiţie de 1,85 miliarde de lei, iar durata de execuţie este de trei ani.

‘Concret, vor fi modernizate două porţiuni din drumurile existente între Galaţi şi Hanu Conachi însumând 40 km, care vor fi lărgite la câte patru benzi de circulaţie. Vor fi reparate şi modernizate 12 poduri şi pasaje de trecere, cu montarea de sisteme de siguranţă rutieră şi de semnalizare rutieră şi de iluminat public’, a precizat Constantin.

Pentru drumul expres Brăila – Galaţi şi varianta ocolitoare Galaţi este necesară o investiţie de 812 milioane lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, noua infrastructură va asigura accesul direct din varianta ocolitoare Galaţi către podul suspendat de la Brăila.

Proiectele vor fi finanţate din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul UE, prin Programul Transport 2021 – 2027, precum şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a explicat Mihai Constantin.

De asemenea, indicatorii tehnico-economici pentru construcţia drumului de legătură dintre Drumul Expres Brăila-Galaţi şi Centura Municipiului Galaţi au fost aprobaţi tot în şedinţa de joi a Guvernului, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

‘Acest nou drum cu 4 benzi (2 benzi pe sens), în lungime de 6,92 km, va asigura inclusiv accesul la Podul Brăila, iar construcţia lui va fi finanţată prin PT. Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de peste 812 milioane lei, iar durata de execuţie este estimată la 24 luni’, a scris Grindeanu într-o postare pe Facebook.

Pe traseu vor fi construite inclusiv şase poduri şi pasaje.

Drumul de legătură dintre Drumul Expres Brăila-Galaţi şi Centura Galaţi va fi construit printr-un protocol încheiat între Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNAIR) şi Consiliul Judeţean Galaţi.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor, finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile – Programul Transport (P.T.) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Guvenul a stabilit data alegerilor prezidenţiale. Modificări privind desfăşurarea votului în străinătate

Executivul a stabilit şi ca votul în străinătate să se desfăşoare trei zile, secţiile de vot urmând să se închidă în 4 mai, la ora 21,00, ora României, nu la cea locală, cum era până acum.

‘Actele normative care stabilesc data alegerilor prezidenţiale au fost aprobate. (…) Au fost emise două hotărâri de guvern şi o ordonanţă de urgenţă. Hotărârile de guvern premerg această ordonanţă de urgenţă şi stabilesc data alegerilor: 4 mai 2025, alegeri prezidenţiale şi locale în anumite UAT-uri.(…) Pentru cele două scrutine va fi utilizată aceeaşi infrastructură electorală ca şi în anul precedent 2024 tocmai pentru asigurarea fluidităţii, transparenţei şi corectitudinii procesului de votare’, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, după şedinţa de Guvern.

El a precizat că, potrivit actelor normative adoptate, plata personalului implicat în acest proces electoral va fi redusă cu 25%, la propunerea Ministerului Finanţelor, ‘pentru a se încadra în planul general de reducere a cheltuielilor publice’, menţionând însă că indemnizaţia de hrană zilnică rămâne la fel ca anul trecut.

‘Indemnizaţia efectivă pentru a face parte dintr-un birou electoral sau pentru angajaţii MAI, MAE, implicaţi în acest proces este redusă cu 25%’, a adăugat Constantin.

Mihai Constantin a mai spus că sunt stabilite termene şi măsuri logistice privind înregistrarea alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, menţionând că în acest caz ‘lucrurile se desfăşoară ca şi până acum’.

‘Începând de săptămâna viitoare, după ce intră în vigoare Ordonanţa de Urgenţă adoptată astăzi, cetăţenii români din străinătate îşi pot declara la serviciile consulare române intenţia de a vota prin corespondenţă’, a explicat Constantin.

El a menţionat modificările privind desfăşurarea votului în străinătate.

‘O altă particularitate este a votului în străinătate. Până acum votul începea la ora 12,00, ora locală, în secţiile de votare din străinătate, începând cu vineri. Ei bine, acum votul va începe la ora 7,00 dimineaţa, locală, se va încheia la ora 21,00 locală, sâmbătă va fi de la 7,00 dimineaţa, locală, la ora 21,00 locală. Duminică, în 4 mai, atunci când se întâmplă votul şi în ţară a intervenit o modificare.(…) Duminică, votul începe în secţiile de votare din străinătate la ora 7,00, ora locală, dar se încheie fie la ora 21,00, ora locală, dacă ne aflăm pe meridianul care precede, la est de România, cum s-a întâmplat şi până acum, dar în zona ce înseamnă la vest de România, pe celelalte fusuri orare, votul se va închide la ora 21,00, ora României. Asta înseamnă că, dacă mergem la o extremă în Statele Unite la o secţie de votare, duminică 4 mai, votul se va închide atunci când în România este ora 21,00. Această măsură a fost adoptată la propunerea Autorităţii Electorale Permanente tocmai pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influenţarea votului atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secţiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente’, a explicat Constantin.

Potrivit lui Constantin, va exista din nou o prevedere valabilă şi în ţară şi în străinătate ca, în cazul în care, la ora 21,00, când se închid urnele, există oameni la coadă la secţia de votare, procesul de vot să fie prelungit cu trei ore cel mult, până la miezul nopţii în România.

El a mai spus că perioada electorală va începe pe 18 februarie 2025.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

O primă variantă a proiectului de buget a fost discutată la Guvern

Liderii coaliţiei de guvernare nu au luat nicio decizie la întâlnirea de astăzi. Despre bugetul de stat din acest an sunt o serie de variante care se discută – de exemplu, despre indexarea pensiilor cu rata inflaţiei.

Nu este clar ce va face Guvernul, dacă o să prevadă sau nu acest lucru în buget. Şi asta, pentru că premierul Marcel Ciolacu spunea, la începutul întâlnirii de la Palatul Victoria, că intenţionează ca din septembrie să fie indexate pensiile, în timp ce ministrul de finanţe, Tánczos Barna, spune şi el la un post TV că anul acesta ţinta este să fie date pensiile la nivelul anului trecut, fără nicio majorare.

Surse politice spun că nici liberalii nu ar dori o indexare a pensiilor.

Tot în legătură cu pensionarii, la începutul întâlnirii, Marcel Ciolacu a mai spus că vor analiza şi posibilitatea acordării unui ajutor financiar celor care au pensii mici.

Tot la coaliţie a fost discutată şi varianta impozitării progresive, care, spun sursele, este dorită de PSD şi mai puţin de partenerii din coaliţia de guvernare.

O altă problemă care a fost discutată este una foarte importantă pentru Executiv şi anume, reducerea cheltuielilor pe care le face statul anul acesta. Intenţia este de a se face o reducere de un procent din PIB.

De altfel, premierul se va duce în această săptămână la două ministere, la Finanţe şi la Agricultură, pentru a discuta cu miniştrii de resort variantele de reducere a cheltuielilor.

De asemenea, o nouă întâlnire a liderilor coaliţiei de guvernare ar putea să aibă loc miercuri după-amiază.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Hotărâri luate în şedinţa Executivului

Guvernul a adoptat în şedinţa de astăzi decizia agreată luna trecută în urma consultării cu partenerii sociali. Creşterea netă va fi de 212 lei.

Pe ordinea de zi a reuniunii au mai fost incluse alocări de fonduri pentru comunităţile locale, în principal pentru investiţii, dar şi pentru mari proiecte de infrastructură aflate în derulare Drumul expres Craiova-Piteşti, Autostrada de Centură Bucureşti, legătura metroului cu Aeroportul Otopeni.

Finanţare vor mai primi Spitalul Clinic „Avram Iancu” din Oradea pentru un nou corp de clădire, Ministerul Sănătăţii, pentru a acoperi toate ajustările de preţuri deja plătite din banii europeni şi patru programe de interes naţional pentru dezvoltare a serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice.

Tot în şedinţa de astăzi, Executivul a adoptat strategia naţională pentru industria de apărare 2024-2030. Petruţa Obrejan are detalii:

O imagine asupra direcţiei spre care trebuie să se îndrepte industria de apărare în următorii 10 ani, unde va fi nevoie de dezvoltare sau modernizare prin investiţii sau politici publice susţinute, spunea ministrul Economiei, Radu Oprea.

Radu Oprea: Este o strategie care închide reforma în acest domeniu, pentru că, vă aduc aminte, că avem şi o nouă lege a cooperării industriale, care face posibil ca în acest moment, în industria naţională de apărare, cu capital de stat şi cu capital privat, să se întâmple transformări foarte rapide, astfel încât să putem avea în România armament la standard NATO, ceea ce îşi doresc toate instituţiile de forţă, fie că vorbim despre Ministerul Apărării Naţionale, fie că vorbim despre Ministerul Administraţiei şi Internelor sau alte instituţii.

Ministrul Economiei preciza, totodată, că se urmăreşte atragerea de investiţii străine, dar şi crearea de societăţi mixte cu investitori strategici din state membre UE şi NATO, însă este nevoie şi de formarea unei forţe de muncă calificată şi în acest sens, ministrul preciza că sunt mai multe proiecte şi programe, inclusiv cu sindicatele şi organizaţiile sindicale, ce pot fi desfăşurate pentru atingerea acestui obiectiv.

(RADOR/FOTO – imagine ilustrativă)

Guvern: Ajutoare umanitare – pături, paturi, combustibil – pentru populaţia afectată din Vaslui

Conform unui comunicat al Executivului, ajutoarele sunt acordate cu titlu gratuit pentru protecţia populaţiei afectate de fenomenele hidrometeorologice extreme produse în judeţul Vaslui.

‘Actul normativ închide circuitul legislativ pentru ajutoarele acordate populaţiei din Vaslui afectată de inundaţii’, precizează sursa citată.

Ajutoarele umanitare constau în 49 construcţii uşoare din elemente modulate, 10 saci de dormit, 742 paturi, 742 saltele de pat, 742 perne, 742 pături, 742 cearşafuri de pat, 742 feţe de pernă, 5.770 l apă minerală plată, 107.320 kg motorină, 1.330 kg benzină.

Acestea au fost distribuite de Comitetul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin Instituţia Prefectului – judeţul Vaslui.

‘Fondurile necesare reîntregirii stocurilor din rezerva de stat, inclusiv costul garanţiei SGR, sunt alocate din bugetul de stat, până la suma de 3.157.340 lei, inclusiv TVA şi garanţia SGR’, mai menţionează Guvernul.

(AGERPRES/FOTO ISU Vaslui)

Guvernul a adoptat strategia naţională în domeniul energiei pentru următorii 10 ani

Un alt punct pe ordinea de zi a şedinţei executivului a fost legat de programele de industrializare a României pentru perioada 2024-2030.

România are nevoie de energie sigură, competitivă, curată şi accesibilă românilor şi companiilor româneşti. Ţinând cont de aceste lucruri, strategia pentru energie adoptată astăzi de guvern prevede trecerea treptată de la producţia folosind cărbunele la cea pe bază de gaze naturale, care este mai puţin poluantă, şi, pe termen mediu şi lung, la energia nucleară.

Strategia cuprinde şi şase obiective: securitate energetică, eficienţă energetică, acces fizic la energie pentru toţi consumatorii, accesibilitate financiară şi competitivitate ecomică. Strategia prevede finalizarea procesului de electrificare a României şi, de asemenea, a pieţei de energie eficiente, inovare, digitalizare şi securitate cibernetică pentru sectorul energetic.

Strâns legată de această strategie, guvernul a mai adoptat tot astăzi şi strategia de industrializare a României pentru perioada 2024-2030. Ea presupune tranziţia industriei româneşti către energiile curate şi conţine obiective generale, printre care retehnologizarea şi inovarea, cu accentul pe industriile verzi, stimularea exporturilor, crearea de noi locuri de muncă înalt calificate, decarbonizarea industriilor energointensive şi crearea de modele de economie circulară.

Alte două strategii adoptate de executiv se referă la resursele minerale neenergetice, care urmăreşte dezvoltarea unui lanţ integrat în industria minieră, şi strategia naţională pentru supravegherea pieţei.

Este vorba de o piaţă unică şi despre nevoia de a garanta libera circulaţie a produselor în Uniunea Europeană.

(RADOR/FOTO – imagine ilustrativă)