Preşedintele Nicuşor Dan a participat, la Kiev, la Summitul Ucraina – Europa de Sud Est

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 iulie 2026, 06:49 / actualizat: 16 iulie 2026, 7:53

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat semnarea unui acord între Uniune şi Ucraina privind producţia de drone, care va îmbina „ingeniozitatea ucraineană cu capacitatea industrială a Europei”, pentru crearea de unităţi de producţie sigure. Prezent la reuniune, preşedintele Nicuşor Dan a declarat că toţi participanţii la summitul de la Kiev au subliniat că războiul din Ucraina afectează securitatea europeană şi a anunţat că discuţiile au vizat şi conectivitatea regională:

Nicuşor Dan: Pe zona de energie, şi cu Moldova, şi cu Ucraina, România a făcut progrese importante de conectivitate. Am vorbit, de asemenea, de necesitatea militară a unui coridor care să unească Marea Egee cu Odesa şi cu Moldova, deci un coridor militar nord-sud, /pentru/ care sperăm să găsim bani europeni pentru tipul acesta de conectivitate. Am discutat şi faţă de Moldova şi faţă de Ucraina de procesul de aderare la Uniunea Europeană şi am vorbit de expertiza pe care România o are şi pe care poate să o pună la dispoziţie în acest context.

În marja reuniunii, Nicuşor Dan a avut şi o întrevedere cu Volodimir Zelenski, cu care a discutat despre coordonarea în privinţa mecanismelor de prevenire şi avertizare timpurie în cazul incidentelor cu drone, dar şi cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, singurul oficial care nu a semnat declaraţia finală de la Kiev. (Rador/ FOTO Facebook Nicușor Dan)

UE cere ca, din luna august, toate conţinuturile create cu ajutorul inteligenţei artificiale să fie etichetate ca atare

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 iunie 2026, 18:42

Azi, înainte de intrarea în vigoare a reglementărilor, Comisia a publicat şi Codul de bune practici în domeniu.

Bogdan Isopescu din Bruxelles: Codul oferă reguli concrete pentru companiile şi organizaţiile care folosesc sau dezvoltă sisteme de inteligenţă artificială generativă. Pe scurt, europenii trebuie să ştie când un text, o imagine, un videoclip sau un material audio a fost creat ori modificat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Şi asta pentru că un astfel de conţinut poate influenţa dezbaterea publică, iar imposibilitatea de a face diferenţa între realitate şi fals stă la baza manipulării şi a dezinformării. Noile reguli prevăd că materialele de tip deepfake sau care nu sunt conforme realităţii, să spunem, vor trebui etichetate clar, la fel şi textele generate sau modificate cu inteligenţa artificială şi care sunt publicate pe teme de interes public, iar utilizatorii vor trebui să fie şi ei informaţi atunci când discută cu un sistem AI interactiv, cum ar fi un chatbot. Documentul european împarte responsabilitatea în două. Dezvoltatorii de sisteme de inteligenţă artificială trebuie să se asigure că materialele generate de AI pot fi identificate tehnic, de exemplu prin marcaje sau metadate. În schimb, cei care folosesc aceste sisteme şi publică materialele, trebuie să informeze clar publicul atunci când conţinutul este generat sau modificat de inteligenţa artificială, în special în cazul deepfake-urilor sau al informaţiilor de interes public. (Rador/ FOTO imagine creată cu AI)

UE doreşte ca negocierile de aderare cu Republica Moldova să înceapă cât mai curând posibil

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 mai 2026, 12:04

”Nu am stabilit acea dată, dar este clar că trebuie să mişcăm repede”, a spus Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, într-o conferinţă de presă comună cu preşedinta Maia Sandu.

Ea a adăugat că schimbarea guvernului în diferite ţări deschide o fereastră de oportunitate.

”Iată de ce cred că ar trebui să ne mişcăm cât timp nimeni nu este împotriva Moldovei, pentru că niciodată nu ştii când vine un guvern care ar putea avea, ştiţi, o problemă bilaterală””, a afirmat Kallas. Ea s-a declarat convinsă că regiunea Transnistria nu va deveni un obstacol în calea viitorului european al Republicii Moldova.

De partea sa, Maia Sandu a apreciat că ţara sa a întregistrat progrese în punerea în practică a reformelor şi a reiterat că Republica Moldova este hotărâtă să semneze până în 2028 tratatul de aderare la UE.

Republica Moldova şi-a depus cererea de aderare la UE la 3 martie 2022, iar pe 17 iunie acelaşi an Comisia Europeană şi-a emis avizul privind cererea de aderare la UE.

În 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de ţară candidată şi a invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în avizul blocului comunitar european privind cererea de aderare.

În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de începere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova. În decembrie 2023, liderii statelor UE au decis să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere, după finalizarea etapelor relevante prevăzute în raportul Comisiei din 8 noiembrie 2023.

În conformitate cu metodologia de extindere revizuită, Consiliul a aprobat cadrul de negociere la 21 iunie 2024 şi, patru zile mai târziu, Uniunea Europeană a organizat prima conferinţă interguvernamentală cu Republica Moldova pentru a începe negocierile de aderare cu această ţară.

Negocierile de aderare au loc în cadrul conferinţelor interguvernamentale între miniştrii şi ambasadorii statelor membre ale UE şi ai ţării candidate. Negocierile acoperă ansamblul de drepturi comune şi legislaţia comună (‘acquis-ul UE’) şi sunt împărţite în diferite capitole sau grupuri tematice de capitole, care cuprind diferite domenii de politică. Conferinţele de aderare pot fi organizate fie la nivel ministerial, fie la nivel de adjuncţi.

La 25 iunie 2024, UE a organizat prima sa conferinţă de aderare cu Republica Moldova, începând formal negocierile de aderare.

În urma progreselor şi a eforturilor de reformă ale Republicii Moldova, liderii statelor UE au solicitat în mod repetat Consiliului să înregistreze progrese în ceea ce priveşte procesul de aderare, începând cu grupul tematic al elementelor fundamentale, în conformitate cu metodologia de extindere şi cu abordarea bazată pe merit. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Acordul de liber schimb între UE şi Mercosur a fost semnat în ciuda îngrijorărilor grupurilor de fermieri şi a organizaţiilor de mediu

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 ianuarie 2026, 09:43

Documentul a fost parafat după ce a primit undă verde, săptămâna trecută, de la majoritatea statelor europene, în ciuda îngrijorărilor grupurilor de fermieri şi a organizaţiilor de mediu, care se tem de o creştere a importurilor ieftine din America de Sud şi de o sporire a defrişărilor.

Acordul elimină majoritatea tarifelor pentru bunurile comerciale între Uniune şi statele Mercosur, Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, deschizând pieţe pentru produse precum maşini, echipamente industriale, medicamente şi produse agricole europene.

România a votat pentru acord după ce s-au negociat, alături de alte state europene, elemente suplimentare de protejarea producătorilor români şi europeni. Potrivite diplomaţiei de la Bucureşti, poziţia României s-a bazat pe o oportunitate de dezvoltare economică, iar acordul nu prevede o liberalizare totală a comerţului cu produse agricole. Pentru a intra în vigoare, el trebuie să obţină aprobarea Parlamentului European şi a tuturor legislativelor statelor membre ale Uniunii Europene şi Mercosur, un proces anevoios care poate dura ani. (Rador/ FOTO AI)

Rep. Moldova, noi discuţii cu Executivul Comunitar pentru aderarea la Uniunea Europeană

O dezbatere iniţiată de agenţia de presă IPN a arătat că negocierile tehnice sunt un pas important spre integrare.

Co-fondatoarea mişcării civice Iniţiativa Europeană, Carolina Bogatiuc, a spus că deblocarea negocierilor politice depinde de statele membre UE şi de instituţiile europene şi nu doar de autorităţile de la Chişinău, iar derularea negocierilor tehnice dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană reprezintă un semnal de sprijin şi oferă autorităţilor de la Chişinău o oportunitate de a continua reformele necesare, chiar dacă negocierile politice rămân temporar blocate.

Expertul WatchDog Eugen Muravschi a explicat că negocierile tehnice nu sunt doar un premiu de consolare, ci un pas indispensabil care permite Republicii Moldova să se pregătească pentru etapele politice ulterioare ale procesului de aderare.

Autorităţile din Republica Moldova au sperat la o decizie politică privind deschiderea oficială a negocierilor pe capitole la reuniunea liderilor europeni din decembrie 2025, lucru care nu s-a întâmplat, decizia fiind blocată de Ungaria, care se opune a aderării Ucrainei la blocul comunitar.

În această situaţie, Consiliul European a permis iniţierea procesului tehnic de negociere şi monitorizarea reformelor.

Astfel, Republica Moldova a început discuţii la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei dintre cele şase grupuri de capitole de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană – valori fundamentale, piaţa internă şi relaţii externe.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

UE a decis introducerea unei taxe de 3 euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 euro care vin din afară a spaţiului comunita

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 decembrie 2025, 18:30

Măsura se aplică din iulie anul viitor şi vizează în mod special platformele comerciale online din China, cum ar fi Shein, Temu şi AliExpress.

De la Bruxelles, relatează corespondentul RRA Bogdan Isopescu:  În condiţiile în care până acum aceste colete intrau fără taxare în Uniune, multe autorităţi europene au constatat că 65% din pachete erau subevaluate pentru a scăpa de taxe. Comisia Europeană spune că numărul coletelor de sub 150 de euro importate s-a triplat din 2022, ajungând în 2024 la 4,6 miliarde, din care circa 90% proveneau doar din China. Minimizarea valorii şi volumul mare de colete erau probleme nu doar pentru autorităţile vamale, dar erau considerate şi o concurenţă inegală pentru companiile de pe piaţa comunitară. Această taxă este însă una temporară până la reglementarea regimului vamal permanent al Uniunii, care va intra în funcţiune în 2028, odată cu lansarea Centrului Vamal al Uniunii Europene, cel care va centraliza toate datele despre bunurile care intră şi ies din spaţiul comunitar. Taxa de 3 euro este separată de taxa de manipulare a coletelor, aflată încă în negociere între Parlamentul European şi Consiliu. În timp ce taxa vamala elimină avantajul competitiv al unor operatori online, taxa de manipulare va acoperi costurile suplimentare pentru autorităţile vamale, care verifică şi eliberează coletele. Consiliul spune că noile reguli vor întări Uniunea Vamală a Uniunii, protejând afacerile şi locurile de muncă europene, dar şi pe consumatori în faţa concurenţei tot mai mare a platformelor online internaţionale. (Rador/ FOTO pixabay-com)

Uniunea Europeană adoptă noi reguli de protecţie faţă de frauda online

Publicat de Gabriela Rotaru, 27 noiembrie 2025, 11:10

Conform noului set de reguli, furnizorii de servicii de plată vor fi răspunzători pentru acoperirea pierderilor clienţilor dacă nu implementează mecanisme adecvate de prevenire a fraudei şi vor fi obligaţi să blocheze tranzacţiile suspecte.

Totodată, relementările conferă platformelor online responsabilitatea de a elimina reclamele frauduloase, iar cele care nu o fac vor fi obligate să suporte costurile pe care băncile le-au suportat pentru rambursarea clienţilor afectaţi de fraudele respective.

Legislaţia ar urma să ofere mai multă claritate în privinţa comisioanelor de plată, să garanteze un acces mai bun la numerar în zonele rurale şi să faciliteze accesul furnizorilor de plăţi la informaţiile bancare.

De asemenea, băncile vor fi obligate să asigure acces la servicii umane de relaţii cu clienţii şi să nu limiteze acest lucru la chatbot-uri. Parlamentul şi statele membre vor trebui să adopte formal regulile înainte ca acestea să intre în vigoare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativa)

UE va impune taxe vamale pentru coletele mici în 2026

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 noiembrie 2025, 16:31

Planul iniţial al Uniunii Europene era de a elimina scutirea de taxe vamale pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro abia în 2028. Însă miliardele de colete care sosesc în UE, în principal din China, au declanşat o reacţie negativă din partea companiilor şi au pus presiune pe politicieni să acţioneze mai rapid.(Rador/ FOTO agerpres.ro)

România are cele mai nesigure şosele din toată Uniunea Europeană

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 octombrie 2025, 19:22

Ţara noastră a înregistrat anul trecut o rată de 78 de decese în accidente rutiere la milionul de locuitori, în timp ce media europeană a fost de 45, arată un raport oficial. Bogdan Isopescu are cele mai recente date din documentul publicat de Comisia Europeană.

Pe drumurile din România au murit anul trecut 1.478 de persoane din cauza accidentelor, iar cu o rată de 78 de decese la milionul de locuitori, suntem pe primul loc negativ în Uniunea Europeană.

Imediat după ţara noastră este Bulgaria, cu o rată de 74 de decese.

La polul opus se află Suedia, cu 20 de decese la milionul de locuitori şi Danemarca, cea care a înregistrat 24.

Ca vedere generală, în Uniunea Europeană au murit anul trecut în accidente auto aproape 20.000 de persoane, ceea ce înseamnă o rată de 45 de decese la milionul de locuitori, în scădere cu 2% faţă de 2023.

Deşi rata este mare faţă de ambiţiile Uniunii, acesta este un scor bun la nivel global.

Dacă ne referim strict la cazul ţării noastre, vedem şi aici o îmbunătăţire, pentru că avem o reducere a deceselor cu 4% faţă de 2023 şi cu 21% faţă de 2019.

Conform datelor preliminare colectate de Comisie, cifrele din primul semestru al acestui an arată din nou o scădere a accidentelor pentru ţara noastră cu peste 10%. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Uniunea Europeană şi Statele Unite au ajuns la un acord comercial care prevede taxe vamale de 15%

Publicat de Gabriela Rotaru, 28 iulie 2025, 09:37

Acordul a fost anunţat după negocierile dintre şefa Comisei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele american, Donald Trump.

Cei doi s-au întâlnit în Scoţia unde liderul de la Casa Albă îşi vizitează terenurile de golf pe care le deţine. Potrivit preşedintelui american, Uniunea Europeană promite investiţii şi achiziţii energetice de sute de miliarde de dolari, iar von der Leyen spune că, prin acest acord, Statele Unite vor înlocui Rusia ca furnizor de petrol şi gaz pentru Uniune.

Anterior acestui anunţ, Uniunea Europeană avea perspectiva unor tarife de 30% începând cu 1 august, astfel că noile tarife de 15% par, teoretic, o variantă mai bună, deşi europenii sperau la 10%. Tarifele de 15% se vor aplica majorităţii produselor europene importate din Statele Unite, inclusiv pentru industria auto şi pentru produse farmaceutice. Ursula von der Leyen anunţa că există şi produse, atât europene, cât şi americane, pentru care nu vor exista tarife în schimbul comercial dintre cele două blocuri. Este cazul industriei aeronautice, anumitor produse chimice, semiconductorilor şi anumitor produse agro-alimentare. Un alt element al acordului este creşterea colaborării în sectorul energetic, iar Ursula von der Leyen anunţa că Europa va importa circa 750 de milioane de metri cubi gaz american, pentru a elimina integral gazul rusesc din mixul energetic european.

Ursula von der Leyen: Această cantitate este împărţită pe trei ani, câte 250 de milioane în fiecare an. În Europa intră încă prea mult gaz lichefiat rusesc pe diverse rute şi vrem că acest lucru să ia sfârşit, de aceea este binevenit să cumpărăm mai mult LNG american, care este o sursă mai bună şi de încredere, şi cam 750 de milioane de metri cubi estimăm că putem importa în trei ani.

Ursula von der Leyen recunoaşte că noile tarife de 15% vor reprezenta o problemă pentru anumite sectoare europene, însă Uniunea continua să caută pieţe noi de desfacere la nivel global. Pe de altă parte, însă, noul acord, spune ea, va aduce stabilitate şi predictibilitate pentru companii şi consumatori în condiţiile unei perioade tulburi la nivel global. În fine, un alt punct al înţelegerii este că Europa şi Statele Unite vor încerca să găsească împreună soluţii pentru a face faţă supraproducţiei globale de oţel şi aluminiu, care presează cele două pieţe. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Românii sunt codaşi în UE la utilizarea internetului în scop cultural

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 iulie 2025, 09:24

În 2024, europenii au utilizat internetul cel mai mult cu scop cultural. Cea mai întâlnită activitate a fost vizionarea programelor de televiziune, a filmelor şi documentarelor. Urmează cititul ziarelor şi revistelor online, audiţii sau achiziţii de muzică, descărcarea jocurilor şi achiziţionarea cărţilor.

Cea mai mare proporţie de utilizatori pentru televiziune, documentare şi filme se regăseşte în Olanda şi Finlanda.

La polul opus este România, urmată de Bulgaria şi Slovacia. La capitolul citit pe site-urile ziarelor şi revistelor, conduc Cehia, Finlanda şi Cipru. La polul opus este din nou România, urmată de Franţa. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

La Chişinău are loc primul summit Uniunea Europeană-Republica Moldova

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 iulie 2025, 07:00

Se va discuta despre parcursul european al ţării, securitatea regională şi sprijinul blocului comunitar în contextul războiului din Ucraina, potrivit unui comunicat transmis pe pagina de internet a Consiliului European.

Un punct central al agendei va fi implementarea planului de creştere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat modernizării economiei şi înmunătăţirii nivelului de trai al cetăţenilor.(Rador/ FOTO radiochisinau.md)

Comisia Europenă: Conflictul dintre Israel şi Iran nu are, deocamdată, impact asupra securităţii energetice a UE

‘Nu are un impact asupra securităţii energetice a UE, deocamdată’, a declarat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt pentru Energie al Executivului comunitar, Anna-Kaisa Itkonen.

Potrivit CE, statele membre sunt ‘bine pregătite pentru orice perturbare privind rezervele de petrol ale UE, care sunt în linie cu reglementările noastre, respectiv stocuri pentru 90 de zile’.

‘Nu importăm petrol din Iran. Evident, este o situaţie pe care o urmărim foarte, foarte atent (…). Nu comentăm legat de pieţe. nu comentăm despre preţuri, dar cu siguranţă urmărim în general situaţia cu multă atenţie’, a spus Itkonen.

Tot pe tema aprovizionării, a conflictelor armate şi securităţii energetice, CE va prezenta marţi instrumentele juridice care consideră că trebuie utilizate pentru a rupe contractele cu Rusia şi a nu semna noi acorduri, astfel încât UE să nu mai consume deloc gaze ruseşti începând din 2028.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Uniunea Europeană oferă sprijinul necesar în eforturile de recuperare a salinei Praid după inundaţii

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 iunie 2025, 17:28

Echipa alcătuită din specialişti din Germania, Ungaria, Olanda şi Spania va fi pe teren timp de o săptămână şi va elabora alături de experţi români o foaie de parcurs pentru readucerea minei la starea sa normală şi pentru a evalua riscurile potenţiale pentru zona locuită.

La rândul său, premierul interimar Cătălin Predoiu a dat asigurări că guvernul face tot ce este posibil pentru a ajuta comunităţile din zonă.(Rador/ FOTO Arhivă / facebook.com/Apele Române Mureș)

Uniunea Europeană vine cu contramăsuri la taxele vamale anunţate de Donald Trump

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 aprilie 2025, 07:47

Executivul comunitar are în vedere şi o serie de măsuri pentru contracarearea taxelor vamale suplimentare de 20 de procente anunţate de preşedintele Donald Trump.

Oficialii Comisiei spun că Executivul European va fi inteligent. Comisia foloseşte termenul de măsuri pentru că va impune în parte tarife, dar şi alte decizii economice. Spre exemplu, tarifele vor ţinti produsele americane pe care Europa le poate produce.

Pe de altă parte, Comisia va încerca, prin alte măsuri, să găsească alte pieţe pentru importuri de care Europa are nevoie.

Calculele arată că impactul tarifelor Washingtonului va afecta circa 70% din importurile Uniunii către Statele Unite, adică în jur de 370 de miliarde de euro.

Un alt tip de măsuri ale Comisiei Europene vizează protecţionismul. Pentru a proteja producţia proprie de oţel sau aluminiu, spre exemplu, Comisia a gândit deja aplicarea unor condiţionalităţi care blochează importurile similare dacă aceste produse nu respectă anumite criterii ce ţin de producerea cu norme reduse de poluare. Spre exemplu, oţelul şi aluminiul european produs sub norme mai curate, poate fi favorizat în licitaţiile publice, în faţa oţelului din China sau din alte ţări care nu respectă aceleaşi condiţionalităţi.  (Rador/ FOTO agerpres.ro)

Uniunea Europeană va răspunde cu măsuri în oglindă la majorarea tarifelor vamale anunţate de Trump

Publicat de Gabriela Rotaru, 3 aprilie 2025, 07:53

Noilor tarife se adaugă celor impuse pentru aluminiu, oţel şi automobile, iar Uniunea a anunţat că va răspunde cu măsuri în oglindă.

Răspunsul Uniunii Europene a venit cu puţin timp în urmă. Toate afacerile, mari sau mici, vor suferi. Inflaţia va creşte. Milioane de cetăţeni vor plăti alimente mai scumpe, medicamentele vor costa mai mult, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Europa va adopta contramăsuri.

Corespondentul nostru la Bruxelles, Bogdan Isopescu: Preşedintele Comisiei Europene nu vede nicio logică în politicile tarifare decise de Washington şi spune că acestea vor lovi direct şi imediat economia globală, inclusiv Statele Unite.

Ursula von der Leyen afirmă că Donald Trump are parţial dreptate, fiindcă, într-adevăr există state care au dus politici greşite, protecţioniste, însă tarifele nu vor rezolva problema. Ca atare – adaugă ea – dacă negocierile cu Statele Unite vor eşua, Uniunea Europeană va răspunde cu măsuri clare. Ursula von der Leyen nu foloseşte cuvântul ‘tarife’, ci măsuri pentru a proteja piaţa internă.

Spre exemplu, în cazul primului val de tarife, cel care viza oţelul şi aluminiul, Ursula von der Leyen spune că executivul european va anunţa foarte curând răspunsul comunitar. O parte a acestui răspuns include într-adevăr tarife pentru importurile americane în valoare de 28 de miliarde de dolari, dar şi alte măsuri.

Săptămâna trecută, spre exemplu, Uniunea a luat măsuri pentru a se proteja de importul masiv de oţel şi aluminiu, de politicile de dumping, dar şi pentru a încuraja producţia industrială europeană. Ursula von der Leyen anunţă măsuri similare şi pentru protejarea industriei auto sau pentru cea farmaceuticelor. (Rador/ FOTO agerpres.ro)

 Suspendarea unui permis auto într-un stat membru va fi recunoscută în toate ţările Uniunii Europene

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 martie 2025, 16:56

Consiliul şi Parlamentul European au adoptat şi reglementările pentru introducerea permisului auto digital la nivelul blocului comunitar.

Ca noutate, vor apărea reguli mai stricte pentru şoferii începători.

Statele membre au la dispoziţie patru ani pentru a implementa noile reguli, iar la finalul acestei perioade va fi posibilă eliberarea unui permis digital – pe un telefon mobil, spre exemplu – în paralel cu permisul fizic. Cel mai important lucru este faptul că un permis suspendat într-un stat membru va conduce la suspendarea dreptului de a conduce în toate statele comunitare. Conform noilor reguli, şoferii începători vor face obiectul unor sancţiuni mai drastice în primii doi ani de condus. Pe de altă parte, pentru şoferii cu vârsta de 17 ani este introdus sistemul de conducere cu însoţitor. Aceleaşi reguli vor fi aplicate şi pentru şoferii de camion cu vârsta de 17 ani, categoriile C, C1 şi C1E. O altă noutate este faptul că la testele pentru obţinerea permisului auto vor fi introduse mai multe elemente care vizează protejarea pietonilor, cicliştilor sau a utilizatorilor de scutere electrice. La reînnoirea carnetului, conducătorul auto va fi obligat să completeze o evaluare pentru a verifica dacă acesta este încă apt fizic sau mental pentru a conduce în continuare. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Uniunea Europeană acordă Ucrainei un ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro

‘Cu plata de astăzi a unui miliard de euro ne reiterăm angajamentul ferm faţă de Ucraina’, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

‘Ajutăm economia ţării să-şi menţină cursul şi reconstruirea infrastructurii critice deteriorate de agresiunea rusă. Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie’, a mai spus ea.

Ajutorul financiar suplimentar este destinat reconstrucţiei Ucrainei după atacurile ruseşti şi prevede un sprijin militar actual şi viitor, refacerea infrastructurii critice, precum infrastructura energetică, sistemele de furnizare a apei, reţele de transport, drumuri şi poduri.

Suma face parte dintr-o iniţiativă a G7, grupul celor mai industrializate ţări, care îşi propune să ofere în jur de 45 de miliarde de euro sprijin financiar pentru Ucraina până în 2027.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Consiliul European: UE va acorda sprijin nelimitat Ucrainei

Toate statele membre, cu excepţia Ungariei, au semnat declaraţia.

Parlamentul European cere Consiliului şi statelor membre să ia decizii mai rapid şi în privinţa apărării continentului. În acest moment, la Bruxelles, liderii statelor membre dezbat propunerile din Cartea Albă a Apărării, strategie propusă de Comisia Europeană.

Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European: Clişee de tipul faptului că suntem la răscruce de drumuri sau alte astfel de fraze, pe care le punem în concluziile summiturilor europene de atâţia ani, nu îşi mai au acum rostul. Cred că există o singură cale deschisă prin care Europa să fie în siguranţă. Mă uit la rezultatul celor mai recente sondaje şi văd că 70% din europeni vor ca Uniunea să aibă un rol mai mare în apărarea lor, iar asta trebuie să se traducă prin investiţii şi producţie în apărare şi să cooperăm mai mult cu partenerii noştri.

(RADOR/FOTO – pagina oficială de Facebook a Consiliului European)

UE evacuează către spitale comunitare oameni răniţi în urma incendiului din Macedonia de Nord

Potrivit Comisiei Europene, Macedonia de Nord a cerut ajutor pentru evacuarea a 15 pacienţi care au suferit arsuri grave după ce UE şi-a activat mecanismul de răspuns în situaţii de urgenţă pentru a oferi sprijinul autorităţilor de protecţie civilă din această ţară.

Nouă ţări europene – România, Croaţia, Grecia, Slovenia, Suedia, Lituania, Ungaria, Luxemburg şi Norvegia, care deşi nu este membră a UE face parte din acest mecanism – şi-au oferit imediat asistenţa şi mai mulţi pacienţi au fost deja evacuaţi.

Mai exact, Luxemburg a ajutat la transferul pacienţilor în Ungaria, în timp ce România transportă pacienţi în Lituania.

UE coordonează acum transportul mai multor pacienţi în ţările care au oferit tratament şi rămâne în contact cu autorităţile nord-macedonene pentru a mobiliza ajutor suplimentar, dacă este necesar, a declarat Comisia Europeană.

Într-un comunicat de presă, comisarul pentru managementul crizelor şi egalitate, Hadja Lahbib, a transmis condoleanţe familiilor victimelor şi tuturor celor afectaţi şi a reiterat ‘solidaritatea’ UE cu Macedonia de Nord ‘în aceste momente dificile’.

Şefii instituţiilor europene au reacţionat încă de duminică, deplângând tragedia.

Incendiul a izbucnit într-un club de noapte aglomerat din Kocani, situat la circa 100 de kilometri est de capitala Skopje, unde concerta o formaţie celebră de hip-hop din ţară. Publicul venit să asiste la concert, care a început la miezul nopţii, era format în mare parte din tineri. Incendiul ar fi izbucnit ca urmare a folosirii unor dispozitive pirotehnice, potrivit mass-media locale.

Autorităţile din Macedonia de Nord au informat luni că cel puţin 44 din cei 155 de răniţi în incendiu au fost internaţi în străinătate din cauza lipsei de paturi în unităţile din ţară care primesc mari arşi.

Separat, Ministerul Sănătăţii din Turcia a anunţat luni că nouă oameni răniţi în incendiul de duminică au fost aduşi în Turcia pentru tratament, relatează Xinhua.

Trei răniţi au fost transferaţi la unitatea de arşi din Spitalul Basaksehir Cam şi Sakura din Istanbul, iar restul de şase au fost duşi la Spitalul Bilkent din Ankara, a precizat ministerul turc într-o declaraţie de presă.

‘Suntem profund întristaţi să aflăm despre pierderile de vieţi şi rănile provocate de incendiul din Kocani, din Macedonia de Nord. După o comunicare oficială rapidă, am luat imediat măsuri’, a scris pe reţeaua X ministrul sănătăţii turc, Kemal Memisoglu, care a adăugat că, dacă va fi nevoie, şi alţi pacienţi mai pot fi transferaţi şi a reafirmat angajamentul Turciei pentru sprijinirea ţărilor balcanice.

‘Cu principiul nostru ‘Oamenii pe primul loc’, suntem solidari cu naţiunile balcanice partenere. Mă rog pentru rapida însănătoşire a celor răniţi şi transmit condoleanţe poporului nord-macedonean’, a mai transmis el.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Uniunea Europeană a pus la punct un plan de înarmare agreat de liderii statelor membre

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 martie 2025, 07:30

Liderii europeni şi-au exprimat ieri, din nou, la Bruxelles, susţinerea pentru Ucraina şi pentru oferirea de garanţii de securitate, împreună cu Statele Unite, în cazul unei încetări a focului.

Statele membre vor avea la dispoziţie un fond de 150 de miliarde de euro pentru cheltuieli de apărare, după cum relatează corespondentul RRA la Bruxelles, Bogdan Isopescu.

Prioritare sunt sistemele de apărare aeriană şi antirachetă, cele de artilerie, sistemele de lovire cu precizie ridicată, drone şi sisteme anti-dronă, diverse tipuri de muniţie şi tehnologie care utilizează inteligenţa artificială. Statele baltice, Polonia şi România şi-au impus punctul de vedere pentru prioritizarea flancului de est în cadrul proiectelor cu finanţare europeană în valoare de 150 de miliarde de euro. Detaliile acestui plan vor fi puse la punct împreună cu echipele NATO.

Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României: Cu siguranţă, o bună parte din această dotare, din aceste investiţii vor fi localizate în această zonă, iar partea de producţie, partea de consorţii, vor fi distribuite pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Şi cred că este o oportunitate şi pentru industria noastră de apărare, o parte din aceste produse să fie făcute în fabrici din România, creând locuri de muncă.

Statele membre cer Comisiei şi Consiliului să definitiveze detaliile pentru ajutorul suplimentar urgent de circa 20 de miliarde de euro pentru Kiev, în condiţiile în care Statele Unite şi-au retras sprijinul. Ţara noastră nu va trimite trupe în Ucraina, însă va putea deveni un centru regional militar, de organizare şi suport pentru trupele trimise de către celelalte state.

Ilie Bolojan: Prezenţa României va fi necesară pentru a şti care este gândirea şi dacă vor fi elemente care ţin de folosirea infrastructurii noastre, baze militare, de exemplu, de pe teritoriul României sau elemente de altă infrastructură militară: porturi, aeroporturi.

Prezent la summit, Volodimir Zelenski mulţumea statelor membre pentru suportul lor, mai ales după surprizele create de noua administraţie de la Washington. (Rador/ FOTO Agerpres)

UE acordă Chişinăului un grant de 30 de milioane de euro pentru achiziţionarea volumelor necesare de gaze naturale

Uniunea Europeană va acorda un grant de 30 de milioane de euro pentru achiziţionarea volumelor necesare de gaze naturale pentru a produce energie electrică la preţurile de până la criză – relatează Victoria Cernea, de la Radio Chişinău.

Bruxellesul salvează din nou Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, oferind căldură, lumină şi siguranţă – a declarat premierul Dorin Recean.

Dorin Recean: Pachetul de sprijin al UE are trei componente. Prima componentă se referă la intervenţia imediată, şi asta înseamnă că astăzi vom aproba un împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, în aşa fel încât să poată să fie menţinută presiunea în sistemul de gaze naturale de acolo. Acest lucru ne va da un răgaz pâna la 31/01/2025. Componenta doi a acestui pachet este intervenţia de urgenţă pentru perioada 1-10 februarie. UE oferă un grant de 30 de milioane de euro pentru ca să achiziţionăm volumele de gaze naturale pentru această perioadă, pentru a produce energie electrică pentru malul drept la costurile ante-criză şi să asigure şi consumul pentru malul stâng al Nistrului de gaze naturale şi producere de energie electrică.

Componenta a treia reprezintă un program complex de rezilienţă energetică pentru următorii 2 ani a spus Dorin Recean.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

UE suplimentează ajutorul umanitar pentru Ucraina şi Republica Moldova cu 148 de milioane de euro

Pachetul de ajutor a fost anunţat de comisarul european pentru egalitate, pregătire şi gestionarea situaţiilor de criză, Hadja Lahbib, care vizitează luni Ucraina pentru a discuta despre provocările umanitare în contextul continuării războiului cu Rusia.

Finanţarea este destinată acoperirii cheltuielilor pentru alimente, adăposturi, apă şi încălzire pentru populaţia ucraineană.

Cele opt milioane de euro alocate pentru Republica Moldova vizează proiecte umanitare. Sprijinul se va concentra pe ajutorarea refugiaţilor ucraineni şi a comunităţilor gazdă din R. Moldova, cu prioritate pe accesul la serviciile esenţiale, precum sănătatea şi educaţia, şi pe sprijinul psihosocial.

”Noua noastră finanţare de 148 milioane de euro drept sprijin umanitar este o dovadă mai puternică a faptului că suntem alături de ucraineni atunci când au nevoie. Vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de această criză, cu toţi partenerii noştri şi cu autorităţile ucrainene”, a afirmat Hadja Lahbib, citată în comunicat.

În contextul continuării războiului de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei, aproximativ 12,7 milioane de oameni au nevoie urgentă de ajutor.

Noua finanţare de 148 de milioane de euro va susţine ajutorul umanitar atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, valoarea totală a ajutorului umanitar alocat de Comisia Europeană pentru cele două ţări depăşind astfel 1,1 miliarde euro.

De la începerea agresiunii ruse în februarie 2022, Uniunea Europeană coordonează cea mai mare operaţiunea a sa desfăşurată vreodată în cadrul Mecanismului european de protecţie civilă, livrând peste 150.000 de tone de produse Ucrainei. De asemenea, UE a desfăşurat asistenţă din rezervele sale rescEU, furnizând Kievului generatoare electrice, echipament medical, adăposturi temporare şi staţii de tratare a apei.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)