Potrivit reporterului Petruţa Dinu, şedinţa va avea loc la solicitarea eurodeputatului PSD Victor Negrescu, vicepreşedinte al Legislativului comunitar. El vorbeşte într-o postare pe pagina sa de Facebook şi care ar trebui să fie viitoarea mare prioritate pentru România.
Victor Negrescu:20 de ani de apartenenţă la Uniunea Europeană înseamnă libertate de circulaţie, înseamnă investiţii, înseamnă fonduri europene, înseamnă oportunităţi pentru tineri şi, mai ales, înseamnă dezvoltare pentru comunităţile noastre. Dar este şi un bun prilej să privim spre viitor şi să ne întrebăm ce vrem să realizăm în următorii 20 de ani. Eu îmi doresc o voce mai puternică a României în Uniunea Europeană. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone în statele membre ale Uniunii
18 iunie 2026, 17:57
Într-o rezoluţie adoptată astăzi la Strasbourg cu o largă majoritate, membrii legislativului comunitar afirmă că încălcările spaţiului aerian european nu sunt incidente izolate, ci o parte a strategiei mai largi a Rusiei de intimidare a Uniunii şi a aliaţilor săi.
Parlamentarii europeni mai spun că aceste acte ostile sunt agravate de o campanie agresivă de dezinformare, iar Rusia poartă responsabilitatea deplină şi fără echivoc pentru aceste atacuri. Ei afirmă totodată că Uniunea nu se va lăsa intimidată şi va continua să sprijine Ucraina.
În acelaşi timp, consideră legislativul comunitar, este nevoie urgentă de accelerarea producţiei şi livrării de echipamente militare prioritare către Ucraina, în special sisteme de apărare aeriană, muniţii, drone şi rachete, iar cooperarea cu Republica Moldova este esenţială în ceea ce priveşte eficienţa operaţiunilor.
Prin urmare, în rezoluţie se spune că statele membre trebuie să majoreze finanţarea pentru Chişinău prin intermediul Instrumentului european pentru pace.
Rezoluţia solicită crearea urgentă a unei veritabile Uniuni Europene a Apărării şi subliniază că flancul de est al Uniunii şi al NATO trebuie consolidat în întregime.
Iniţiator al documentului este vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu. El precizează că rezoluţia vine ca răspuns la evoluţiile recente din România, unde o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galaţi, iar o alta, ucraineană, bruiată de ruşi, a explodat în Portul Constanţa.
Incidentele cu drone de la Galaţi şi Constanţa, în centrul dezbaterii din Parlamentul European
16 iunie 2026, 19:12
Din cele câteva zeci de intervenţii, doar doi europarlamentari au pledat pentru dezangajarea Europei faţă de sprijinirea Ucrainei.
Dezbaterea a fost iniţiată de Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European din partea grupului social democraţilor europeni, dar iniţiativei i s-au alăturat toate celelalte culori politice.
Exemplelor de incidente din România li s-au alăturat cele din toate statele europene de pe flancul estic, cum sunt Finlanda, ţările baltice şi Polonia.
Una din întrebările fără răspuns vizează câte drone care au ajuns în spaţiul european au fost controlate intenţionat de Rusia pe acest traseu şi în ce măsură Rusia testează capacitatea Uniunii şi a NATO.
Parlamentul European în ansamblu solicită nu doar echiparea statelor de graniţă cu echipamente militare pentru a face faţă dronelor, dar şi măsuri mai aspre, mai ales economice la adresa Rusiei.
Celor doi sau trei europarlamentari cu ton diferit, venind dinspre extrema dreaptă, unii pledând pentru îndulcirea relaţiilor cu Rusia chiar şi înainte de pacea din Ucraina, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, le răspundea că în ultima sută de ani, Rusia a atacat neprovocat 19 state, iar lipsa răspunsului european a dat curaj Rusiei de-a lungul timpului.
Kaja Kallas:Cred că Churchill a spus că „a sacrifica un stat pentru pacea altora este şi ca şi cum ai hrăni un crocodil în speranţa că vei fi ultimul mâncat. Vreau să subliniez că Rusia este de fapt o ameninţare împotriva noastră a tuturor, aşa că trebuie să fim vigilenţi aici. Este de asemenea adevărat că Rusia testează cât de departe poate merge şi va împinge mereu limitele, dacă o lăsăm.
Joi, la finalul plenarei de la Strasbourg, Parlamentul European ar urma să voteze o rezoluţie în acest sens cu titlul „Acţiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei şi incursiunile dronelor în România, statele baltice şi Finlanda”.
Examenul naţional pentru definitivare în învăţământ (sesiunea 2026): Sinteza rezultatelor finale înregistrate la proba scrisă (după soluţionarea contestaţiilor)
Rezultatele finale (după soluţionarea contestaţiilor) înregistrate la proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în...
Evenimentul s-a desfășurat la sediul Parlamentului European și a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, lideri naționali și regionali și organizații ale societății civile.
Inițiativa își propune să ofere cetățenilor din întreg spațiul comunitar posibilitatea de a-și construi un viitor sigur în țara de origine, prin investiții în educație, sănătate, transport și digitalizare.
La baza acestui demers, s-a aflat un raport privind modul în care diviziunile regionale tot mai mari riscă să-i determine, în special, pe tineri să-și abandoneze orașul natal, în căutarea unor perspective mai bune.
Autorul raportului, fostul prim-ministru al Italiei, Enrico Letta, a evidențiat, în intervenția sa, necesitatea unei astfel de strategii.
Enrico Letta: Un pas extrem de important pe care cele trei instituții europene — Parlamentul, Comisia și Consiliul — au decis să-l facă împreună pentru a crea un traseu de parcurs sub umbrela brandului «O singură Europă, o singură piață». Și acesta va fi traseul care va încerca, în următorii ani, să schimbe Europa și să răspundă marilor provocări pe care le primim din străinătate. O Europă mai integrată, care oferă răspunsuri principalelor provocări pe care le avem astăzi, pe teme precum energia, conectivitatea, piețele financiare, ideea celei de-a cincea libertăți pentru cercetare și inovare și, cred că este esențial să includem aici și libertatea de a rămâne, dreptul de a rămâne, este absolut esențial să nu ratăm această oportunitate.
Un rol esențial în implementarea Strategiei „Right to stay” le revine autorităților locale și regionale.
Acestea pot identifica cel mai bine nevoile reale ale comunităților pe care le administrează, pentru ca, ulterior, să existe soluții eficiente de îmbunătățire a calității vieții, iar fondurile de coeziune rămân principalul instrument financiar în acest sens.
Președinta Comitetului European al Regiunilor, Kata Tüttő: Trebuie să fii capabil să vezi viitorul. Aici, cred că intervine rolul orașelor, regiunilor și al liderilor locali. De aceea mă simt cu adevărat apropiată de acest subiect, pentru că se leagă de tot ceea ce este important pentru mine: rolul liderilor locali. Pentru că cine poate fi mai interesat să vadă viitorul unei comunități decât cineva care conduce acea comunitate: primarul, consiliul regional — este în interesul lor să vadă ziua de mâine, să reinventeze comunitățile.
Strategia „Right to stay” este parte a priorităților Uniunii Europene pentru perioada 2024–2029 și urmează să fie adoptată până la finalul acestui an. (Radio Iași/ Letiția Gheorghiu/ FOTO radioiasi.ro)
Practic, au avut loc două voturi în plenul PE prin ridicare de mâini, în baza raportului eurodeputatului Dominik Tarczynski din grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) prin care se solicita ridicarea imunităţii parlamentare a eurodeputatei Şoşoacă.
În septembrie 2025, procurorul general Alex Florenţa a solicitat Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare în cazul Dianei Şoşoacă, suspectată de comiterea a 11 infracţiuni: 4 infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal; 4 infracţiuni de promovare în public a cultului persoanelor condamnate pentru genocid contra umanităţii şi crime de război, precum şi fapta de a promova în public idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite; negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului ori a efectelor acestuia, prin orice mijloace, în public; ultraj.
Pe 11 februarie 2025, Diana Iovanovici Şoşoacă a susţinut în plenul PE un discurs în care le-a recomandat colegilor ei să dezvolte strategii de politică externă după modelul dictatorului român Nicolae Ceauşescu, care a fost condamnat pentru genocid pe 25 decembrie 1989 de Tribunalul Teritorial Militar Bucureşti. Câteva zile mai târziu, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România, un denunţ la adresa europarlamentarei Diana Iovanovici Şoşoacă privind săvârşirea infracţiunii de ‘promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război’, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile articolului 5 din O.U.G. nr. 31/2002.
Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European, legislativul UE analizează doar cererile de ridicare a imunităţii unui deputat care i-au fost transmise de către autorităţile judiciare sau de către reprezentanţele permanente ale statelor membre sau, după caz, de către procurorul-şef european. (Agerpres/ FOTO imagine generată cu AI)
Anunţul a fost făcut de Bernd Lange (S&D, Germania), preşedintele Comisiei pentru comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului European şi raportor permanent pentru relaţiile comerciale cu SUA.
‘Lucrările vor rămâne suspendate până când SUA vor decide să revină pe calea cooperării, în locul confruntării, şi înainte de a fi făcuţi paşi suplimentari’, a precizat preşedintele Comisiei INTA, conform site-ului PE.
După o reuniune a raportorilor alternativi ai comisiei (reprezentanţi ai grupurilor politice), Bernd Lange a declarat că Parlamentul European a lucrat intens pentru a-şi defini poziţia cu privire la cele două propuneri legislative Turnberry, în vederea demarării negocierilor cu Consiliul şi a implementării angajamentelor asumate de UE în cadrul acordului UE-SUA.
‘Acordul Turnberry ar fi presupus suspendarea tarifelor pentru toate bunurile industriale din SUA şi instituirea unui sistem de contingente tarifare pentru un număr mare de produse agroalimentare americane care intră pe piaţa UE. Cu toate acestea, prin ameninţarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii unui stat membru al UE şi prin utilizarea tarifelor ca instrument de coerciţie, SUA subminează stabilitatea şi predictibilitatea relaţiilor comerciale UE-SUA’, a subliniat Lange.
Raportorii alternativi ai Comisiei pentru comerţ internaţional au reafirmat ‘angajamentul de neclintit’ al Parlamentului European faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Danemarcei şi a Groenlandei. În contextul ameninţărilor continue şi în escaladare, inclusiv al ameninţărilor tarifare la adresa Groenlandei, Danemarcei şi a aliaţilor europeni, eurodeputaţii consideră că nu există altă opţiune decât suspendarea lucrărilor asupra celor două propuneri legislative Turnberry.
O conferinţă de presă pe acest subiect, susţinută de Bernd Lange, va avea loc mai târziu miercuri.
În iulie 2025, Uniunea Europeană şi Statele Unite au ajuns la un acord politic privind tarifele şi comerţul, cunoscut sub numele de ‘Acordul Turnberry’, detaliat ulterior într-o declaraţie comună din august 2025 care a anunţat Cadrul de Acord UE-SUA. Comisia Europeană a prezentat apoi două propuneri legislative menite să pună în aplicare anumite aspecte tarifare ale acestui acord.
Comisia pentru comerţ internaţional a Parlamentului European este responsabilă de gestionarea acestor propuneri legislative şi de conducerea negocierilor cu statele membre privind forma finală a taxelor vamale aplicate importurilor de bunuri din SUA. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Decizia a fost luată la limită, cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri.
Acordul, semnat pe 17 ianuarie, vizează crearea unei zone de liber schimb de peste 700 de milioane de locuitori, dar rămâne puternic contestat în mai multe state membre, inclusiv în Franța și Polonia.
Curtea de Justiție va analiza dacă prevederile acordului sunt compatibile cu tratatele Uniunii Europene.
Inițiatorii sesizării acuză Comisia Europeană că a separat componenta comercială a acordului pentru a evita implicarea parlamentelor naționale, o practică pe care o consideră posibil ilegală.
Votul a avut loc pe fondul unor proteste masive la Strasbourg, unde mii de fermieri au înconjurat Parlamentul European cu sute de tractoare.
Practic, numai după prezentarea avizului juridic, Parlamentul European va putea vota pentru a aproba sau nu acordul. (Radio Iași/ Lucian Bălănuță/ FOTO rador.ro)
Există un ”acord majoritar” al grupurilor politice pentru a îngheţa acordul comercial încheiat anul trecut între Statele Unite şi UE, a dat asigurări lidera grupului S&D, Iratxe Garcia Perez, în faţa jurnaliştilor.
Grupul Partidului Popular European (PPE), cel mai numeros din Parlamentul European, a confirmat suspendarea discuţiilor referitoare la acest acord. Încheiat în vara anului trecut, el prevede taxe vamale de 15% asupra exporturilor europene către SUA şi suprimarea taxelor în ceea ce priveşte exporturile americane către Uniunea Europeană.
”A nu le permite companiilor americane să aibă acces fără taxe vamale la piaţa europeană este un instrument foarte puternic”, a dat asigurări marţi liderul grupului PPE, germanul Manfred Weber.
”Este o pârghie extrem de solidă. Nu cred că întreprinderile vor fi de acord să renunţe la piaţa europeană”, a subliniat, la rândul său, eurodeputata franceză Valerie Hayer, lidera grupului europarlamentar Renew Europe.
În schimb, o parte a extremei drepte s-a pronunţat contra îngheţării acestui accord. ”Credem că este o greşeală”, a indicat co-liderul grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) Nicola Procaccini.
Grupul europarlamentar ‘Patrioţi pentru Europa’, prezidat de francezul Jordan Bardella, s-a declarat favorabil ”suspendării” acestui acord.
Îngheţarea discuţiilor din interiorul Parlamentului European împiedică ratificarea acordului şi, implicit, aplicarea sa.
Donald Trump a ameninţat sâmbătă mai multe ţări europene – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Olanda şi Finlanda – că le va impune tarife vamale suplimentare până când va fi încheiat ‘un acord pentru vânzarea completă şi integrală a Groenlandei’. Această suprataxă, de 10%, va deveni efectivă din 1 februarie şi ar putea ajunge la 25% la 1 iunie acest an, a declarat liderul american. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Recent, secretarul general al PSD, europarlamentarul Claudiu Manda, a declarat că există un proiect de hotărâre prin care Curtea Europeană de Justiţie poate fi sesizată în privința acordului UE-Mercosur, iar social-democraţii vor vota în acest sens.
Rezoluția este prevăzută pe ordinea de zi de mâine a Parlamenturlui European.
Totuși, trimiterea acordului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar slăbi Parlamentul European și ar crea incertitudine politică și economică – avertizează eurodeputatul PPE, Siegfried Mureșan.
El a afirmat, la un briefing cu jurnaliști români, că o astfel de decizie ar aduce mai multe dezavantaje decât avantaje pentru blocul comunitar.
Europarlamentarul susține că Legislativul European are obligația de a analiza și vota acordurile comerciale, nu de a transfera responsabilitatea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Potrivit eurodeputatului, acordul UE–Mercosur include, deja, clauze clare de protecție.
Siegfried Mureșan: E clar că, prin liberalizarea comerțului cu patru state din America Latină, ce au o populație de aproximativ 250 de milioane de oameni, vor decurge și anumite avantaje pentru fermieri, în special în domeniul produselor lactate, de exemplu. E clar că vom putea produce mai mult, vom putea exporta mai mult spre state din America Latină. Îngrijorările fermierilor, de anul trecut, au fost legitime, Uniunea Europeană le-a luat în serios și acum cred că fermierii trebuie să înțeleagă când riscă să fie instrumentalizați de extremiști antieuropeni și extremiștii antieuropeni să folosească fermierii doar pentru propagarea propriei agende. Repet, dacă acordul cu statele Mercosur va duce la riscuri pentru fermieri, Comisia Europeană are obligația legală de a acționa și de a proteja fermierii.
Cei mai numeroși sunt agricultorii francezi, care transmit că resping acordul și spun că vor continua demersurile pentru blocarea lui, chiar dacă acesta a fost deja semnat.
Acordul nu poate intra, însă, în vigoare fără aprobarea Parlamentului European.
Colegul nostru, Lucian Bălănuță, a stat de vorbă cu mai mulți dintre fermierii prezenți la protest, care susțin că acordul le-ar putea afecta grav activitatea, prin creșterea concurenței din partea produselor agricole, provenite din afara Uniunii:
-Eu sper din suflet ca cât mai mulți dintre europarlamentarii noștri să fie înțeles situația dramatică în care se află agricultura, nu numai în România, ci și în Europa, să fie înțeles că Mercosurul nu vine decât să pună capac acestei situații nefericite și să nu voteze pentru ratificarea acordului.
-Dacă vrem să mergem pe această cale, trebuie să finanțăm politica agricolo-comună și după 2027 și trebuie să punem bazele pentru această politică și trebuie să fie finanțabilă și trebuie să fie cu un buget clar.
-Ajustările care se fac acum nu sunt acceptabile pentru noi. Este normal pentru că nu putem face față concurenței cu produsele care costă, care sunt realizate de agricultorii din America de Sud, produse fără control în care s-au folosit mult prea multe substanțe chimice. Asta este problema.
Deocamdată, principalele grupuri politice din Parlamentul European s-au arătat favorabile acordului, invocând necesitatea deschiderii unei piețe de desfacere extinse pentru produsele europene.
În schimb, votul programat mâine, prin care s-ar putea solicita solicita avizul Curții Europene de Justiție, ar urma să fie unul strâns – potrivit unor surse oficiale, citate de colegul nostru, Lucian Bălănuță.
Într-un raport adoptat ieri cu o largă majoritate eurodeputaţii îşi exprimă o profundă îngrijorare faţă de riscurile pentru sănătatea fizică şi mentală cu care se confruntă minorii în mediul online.
Corespundentul RRA Bogdan Isopescu are detalii: Dincolo de dependenţă este şi problema manipulărilor sau a informaţiilor neverificate, unele prezentate în mediul online ca ştiinţifice şi care formează rapid şi în mod greşit un bagaj de informaţii labile sau periculoase pentru cei mici. Iar asta în condiţiile în care 97% dintre tineri folosesc zilnic internetul. În spectrul sănătăţii mintale pentru cei mici este şi problema dependenţelor care se creează faţă de platformele sau aplicaţiile online, iar parlamentarii vor să reducă accesul sau chiar să interzică practicile şi tehnologiile ce pot afecta copiii. Este vorba de tehnologii şi practici persuasive, cum ar fi reclamele direcţionate, marketingul bazat pe influenceri, recompensele din aplicaţiile sau jocurile online. Raportul legislativului avertizează că toate aceste instrumente şi practici îi pot împinge pe cei mici să dea date personale, să facă achiziţii fără să îşi dea seama sau să intre în ceea ce se numeşte vizuina iepurelui, un mecanism cu bază algoritmică ce te păstrează oarecum hipnotic şi impulsiv într-o anumită arie sau spectru din mediul online. Tuturor acestor elemente li se adaugă riscurile noi din sfera inteligenţei artificiale, instrument care poate distorsiona uşor şi convingător realitatea sau care poate colecta date despre copiii. (Rador/ FOTO agerpres.ro)
Potrivit noilor reguli, examenul pentru obţinerea permisului va trebui să includă verificarea cunoştinţelor despre riscurile legate de unghiul mort şi de folosirea telefonului mobil la volan.
În cazul şoferilor de motociclete şi autovehicule, documentul va fi valabil 15 ani, iar în cazul şoferilor de camioane şi autobuze – cinci ani.
Un permis de conducere digital, accesibil pe telefonul mobil ar urma să îl înlocuiască treptat pe cel fizic şi să devină principalul format în Uniune.
Ţările vor avea la dispoziţie trei ani pentru a transpune aceste noi dispoziţii în legislaţia naţională şi încă un an pentru a se pregăti de punerea lor în aplicare. (Rador)
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola – vizită de două zile în România; pe agendă se află o întâlnire informală cu președintele ales, Nicușor Dan
Ea va avea miercuri după-amiază o întâlnire informală cu preşedintele ales, Nicuşor Dan.
Potrivit programului oficial anunţat pe site-ul Centrului multimedia al Parlamentului European, joi, Metsola va fi la Timişoara, la invitaţia primarului Dominic Fritz, pentru a primi Premiul Timişoara pentru Valori Europene.
‘Aştept cu nerăbdare să călătoresc în România într-un moment atât de important pentru ţară. Sunt mândră să accept Premiul Timişoara pentru Valori Europene în numele Parlamentului European. Este un omagiu adus nu numai valorilor noastre europene comune, ci şi luptei noastre zilnice de a le proteja. În vremuri de incertitudine, Europa rămâne un far al speranţei, al demnităţii şi al democraţiei. Spiritul Timişoarei întruchipează aceste valori, amintindu-ne că libertatea nu este niciodată un dat, este câştigată şi trebuie apărată. Angajamentul României faţă de proiectul european continuă să ne inspire pe toţi’, a declarat Roberta Metsola, înaintea vizitei.
Cu ocazia vizitei la Timişoara, Roberta Metsola şi Dominic Fritz vor avea un dialog cu 800 de elevi şi studenţi din Timişoara şi din regiune despre Europa şi provocările actuale, care se va desfăşura la Filarmonica Banatul.
Premiul Timişoara pentru Valori Europene, aflat la a doua ediţie, este acordat personalităţilor internaţionale care susţin activ valorile fundamentale ale Europei.
Laureata de anul acesta a fost aleasă de un juriu format din figuri marcante ale scenei culturale, diplomatice şi juridice româneşti: Iulia Motoc (Haga), judecător al Curţii Penale Internaţionale, Cristian Măcelaru (Koln), director muzical al Orchestrei Naţionale a Franţei, Simona Miculescu (Paris), ambasador, preşedinte al Conferinţei generale a UNESCO, Anca Miruna Lăzărescu (Munchen), regizoare şi scenaristă, Adriana Babeţi (Timişoara), scriitoare şi critic literar, Dominic Fritz, primarul Timişoarei..
Roberta Metsola a fost apreciată pentru ‘leadership-ul său ferm în momente de criză, sprijinul necondiţionat pentru Ucraina şi Moldova şi eforturile sale continue pentru aderarea României la spaţiul Schengen’.
Premiul Timişoara pentru Valori Europene este însoţit şi de un premiu în bani în valoare de 30.000 de euro. Anul acesta, la solicitarea preşedintei Metsola, premiul în bani nu va fi încasat, urmând să fie realocat pentru ediţia din 2026. AGERPRES/FOTO Radio Iași
Comisiile de specialitate ale Parlamentului European au votat un raport care cere prelungirea PNRR cu 18 luni în cazul României
Publicat de letitia,
20 mai 2025, 18:37 / actualizat: 20 mai 2025, 19:52
Eurodeputaţii PNL, Siegfried Mureşan, şi PSD, Victor Negrescu, care au coordonat împreună raportul, au anunţat separat rezultatul votului pe o reţea de socializare.
Raportul ‘cere Comisiei Europene prelungirea planului cu 18 luni şi prioritizarea proiectelor mature din toate PNRR-urile naţionale, inclusiv din cel al României’, a explicat Mureşan, care a fost co-raportor din partea Comisiei pentru Afaceri Economice.
‘Este o veste foarte bună pentru România: această măsură oferă şansa finalizării investiţiilor importante şi atragerii fondurilor disponibile prin PNRR’, a adăugat el.
Concret, a precizat Mureşan într-un comunicat anterior, raportul cere CE să vină cu o propunere de prelungire a proiectelor mature din PNRR, ‘acele proiecte deja începute, de care depind investiţii şi reforme importante pentru nivelul de trai al oamenilor şi modernizarea României şi care pot fi finalizate cu o prelungire adecvată, nu foarte mare’.
În paralel, a precizat sursa citată, raportul le cere statelor membre ca, ‘în procesul de implementare a PNRR-urilor, să prioritizeze proiectele mature şi să nu rişte pierderea banilor prin începerea de reforme şi investiţii fără şanse reale de a fi duse la bun sfârşit’.
Victor Negrescu a calificat şi el votul drept un ‘succes major’. ‘Totodată, am obţinut posibilitatea ca proiectele să continue cu alte finanţări europene’, a precizat el pe pagina sa de Facebook.
‘Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, pe care l-am coordonat în numele Comisiei pentru Bugete, a fost adoptat. Urmează votul final în plenul Parlamentului European de la Strasbourg’, a anunţat Negrescu.
‘Luptăm pentru soluţii reale şi eficiente pentru România şi întreaga Europă’, şi-a încheiat el mesajul. (AGERPRES/FOTO Radio Iași)
Ambasadorii EPAS ai Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Iași, deputați pentru o zi în Parlamentul European
Publicat de letitia,
3 aprilie 2025, 12:57 / actualizat: 3 aprilie 2025, 15:15
Împreună cu alți peste 400 de elevi din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și din Marea Britanie, aceștia au dezbătut teme prioritare, precum ambiția Uniunii de a elimina poluarea și progresul înregistrat până acum, impactul și combaterea dezinformării sau importanța exercitării dreptului la vot.
Participanții au avut oportunitatea de a adresa întrebări vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu, precum și lui Camille Siefridt, analist de Politici de Mediu din cadrul Direcției Generale pentru Servicii de Cercetare Parlamentară.
Programul „Școli ambasador ale Parlamentului European” (EPAS) este implementat de Biroul de Legătură al Parlamentului European în România.
Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași este parte a acestui program din 2021, iar anul acesta școala a primit invitația de a se alătura proiectului Euroscola. Elevii au fost însoțiți de doamna profesor Andreea Jijie, coordonatoarea proiectului EPAS, profesor de limba engleză la Colegiul „Mihai Eminescu”.
A.J.:Este un program care are ca scop conștientizarea, să spunem, familiarizarea copiilor, tinerilor, cu aspecte ce țin de Uniunea Europeană și de Parlamentul European. Astfel, avem aici 12 ambasadori juniori ai acestui program și avem și șase ambasadori seniori. Aceștia organizează activități de informare în școală, pentru copiii de liceu, și în alte școli, pentru că avem și școli partenere din Iași, și încearcă să familiarizeze copiii cu toate aspectele ce țin de avantajele cetățeniei europene, de rolul Parlamentului, dezinformare, importanța votului și alte aspecte pe care, în principiu, unii copii nu le cunosc și este bine să le cunoască. Făcând parte din acest proiect, având în vedere că noi suntem școală – ambasador din anul 2021, am primit o invitație la Strasburg la Programul Eurocola, având în vedere că am derulat activități în toți acești ani. Tema întâlnirii fiind poluarea, combaterea poluării, copiii au avut posibilitatea să adreseze întrebări atât vicepreședintelui Victor Negrescu, cât și domnului Camille Siefridt și cred că a fost o experiență înălțătoare pentru fiecare dintre ei.
L.G.: Cum s-au pregătit elevii în sensul acesta?
A.J.:S-au documentat destul de mult, mai ales pe tema poluării și pe tot ce înseamnă această ambiție a Uniunii Europene de a stopa poluarea și au citit mult despre ce s-a realizat până acum și ce nu s-a realizat și ce ar trebui să mai facem pentru a atinge obiectivele. Au studiat, cred că, și multe aspecte legate de Victor Negrescu, pentru că și-au pregătit foarte multe întrebări și pentru acesta.
L.G.: Astfel de inițiative îi ajută mult să identifice atât probleme ale societății, cât și soluții și sunt experiențe care îi formează, cu siguranță, pe mai multe planuri, nu doar din punctul de vedere al performanței școlare.
A.J.:Așa este și cred că s-a întâmplat asta și cu ocazia acestei experiențe. Eu am plecat cu un grup de 12 copii diferiți, să spunem, pentru că ei sunt din clase diferite, avem de clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, dar au ieșit, s-au întors de la Parlamentul European mai uniți, s-au împrietenit, au făcut lucruri extraordinare împreună și acum simt că am o echipă adevărată.
Cei doisprezece elevi care au fost prezenți în plenul Parlamentului European și-au dorit să împărtășească din experiența lor acolo și să sublinieze totodată importanța implicării tinerilor în astfel de proiecte.
Mă numesc Rotariu Bogdan, sunt elev în clasa a XI-a F, aici, la „Colegiul Mihai Eminescu” Iași. A fost o experiență inedită, o experiență pe care mulți dintre noi probabil că nu o vor mai trăi niciodată, pentru că Parlamentul European este o instituție care acoperă o populație extrem de mare, nu doar România. Și când spun asta mă refer că noi, niște simpli elevi să fim aleși într-un asemenea program, doar pentru că am vrut să ne implicăm propria comunitate aici, în Iași, pur și simplu mi se pare inedit.
L.G.: Care sunt preocupările tale?
B.R.:Preocupările mele, în principal, mai ales după ce am discutat înainte să ajungem la Strasbourg, au fost acele ținte pe care Parlamentul European le avea pe subiect; adică, subiectul fiind inițiativa „Zero Poluare”, eu am fost în special interesat de țintele pe care Parlamentul European și le propunea în acel moment, pentru că oficialii de acolo au pus în mișcare ca până în 2030 să avem anumite ținte completate care să facă în așa fel încât Uniunea Europeană să devină prima organizație sau continent care are un consum neutru sau sub zero de emisii nocive pentru sănătatea umană. Eu am fost mai interesat de ce a făcut până acum Uniunea Europeană în legătură cu asta, ce nu a mers și ce va funcționa până în 2030, respectiv 2050.
Mă numesc Vasilache Sara Eliza, sunt elevă în clasa a XI-a E, am 17 ani și nu mi-am imaginat că voi avea această oportunitate de a-mi exprima ideile în plen. M-a făcut să realizez, m-a ajutat să realizez cât de important este cu adevărat să fim activi, să mergem la vot și să avem grijă ce oameni alegem să ne reprezinte și să ne decidă viitorul. A fost o experiență foarte interesantă și pentru că am putut discuta tema „Zero Pollution”. Mă pasiona și înainte să mă implic în acest proiect, în special când vine vorba despre regulațiile ce țin de inteligența artificială și așa mai departe. Este o temă pe care mă documentez. De asemenea, a fost foarte interesant că am putut atinge subiecte ce țin de drepturile umane și de egalitate și echitatea dintre genuri.
Mă numesc Ringhilescu Maria Sofia din clasa a XI-a E a Colegiului Național „Mihai Eminescu” Iași. Eu această experiență am împărțit-o în două: partea oficială și partea neoficială. Partea oficială a fost cea în care am plecat la Strasbourg, în care am fost acolo în Parlament și, chiar dacă nu am vorbit, am putut să-mi răspund la anumite întrebări la care, de exemplu, specialiștii au putut să îmi ofere toate informațiile de care aveam nevoie. Și partea neoficială a fost și ea foarte importantă, pentru că, așa cum a spus și doamna Jijie, am reușit să ne închegăm ca echipă și să vizităm, pentru că și partea aceasta a fost foarte important. Dar, peste toate, lucru cel mai important consider că a fost oportunitatea de a fi acolo, în Parlament, și să putem să ne întâlnim cu foarte multe persoane din alte țări. Spre exemplu, am putut să vorbesc și cu persoane din Spania, și din Portugalia, și din Finlanda și să împărtășesc cu ei ideile pe care le aveam despre debate-ul respectiv.
Mă numesc Anisia Talpeș, sunt elevă în clasa a IX-a E și participarea mea la Parlamentul European a fost mai mult decât o simplă oportunitate. A fost un prilej de învățare, de descoperire și de conectare cu oameni extraordinari. Am avut ocazia să cunosc persoane din medii diferite, fiecare cu viziuni și perspective unice, dar unite de aceeași dorință – de a aduce schimbări pozitive în societate. Mereu mi-am dorit să plec într-o țară străină cu un proiect școlar, deși n-am avut ocazia, și sunt foarte recunoscătoare pentru acest proiect.
Numele meu este Tofan Bogdan Florin, sunt elev la Colegiul Național „Mihai Eminescu” în clasa XI-a E și am 18 ani. Pentru mine este prima oară când merg în Strasbourg și cu atât mai mult să am șansa să ajung în Parlamentul European. De asta pot fi practic extrem de recunoscător oamenilor care mi-au oferit această posibilitate. Experiența a fost unică, inegalabilă până acum, din perspectiva mea, deoarece m-a dezvoltat atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Cu atât mai mult, deoarece sunt extrem de pasionat de geografie și asta a contribuit extrem de mult la cariera mea academică, să zic, participând și la olimpiada națională, anul acesta, și participând și anul trecut. Tocmai de aceea a fost ocazia perfectă, să spun, oportunitatea ideală, de a-mi arăta cumva abilitățile, de a le pune în practică, de a combina cunoștințele pe care le acumulasem în anii anteriori și să le folosesc mai ales în cadrul debate-ului pe care l-am avut în una dintre sesiuni la nivelul Parlamentului European. Și continuând pe plan personal, să zic așa, a fost o oportunitate incredibilă să descopăr oameni cu caractere diferite, idei diferite, din toate colțurile Europei.
Mă numesc Mihăilă Daria Andreea. Cu ajutorul acestui program, EPAS, am învățat să mă descurc pe cont propriu, fără părinții mei, în mai multe țări străine, pentru că am traversat cu autocarul, să comunic cu oamenii din locul respectiv, exersându-mi anumite abilități. Mă bucur că am avut posibilitatea de a participa la o simulare a Parlamentului European, să văd cum decurg lucrurile, și mereu voi fi recunoscătoare pentru asta, pentru că mi-am creat și relații noi de prietenie strânse, dar și experiențe noi care mă vor ajuta pe viitor în viață. Cel mai mult mi-a plăcut sistemul de votare și care mi-a captivat atenția pentru cât de ușor se realizează acesta, printr-un simplu Da, Nu și Mă abțin, fiind, astfel, valorificată democrația.
Sunt Zugravu Maria și sunt în clasa a XI-a E. Această experiență m-a inspirat să privesc mai multă responsabilitate rolul nostru, al tinerilor în societate, și mi-a demonstrat că vocea tinerilor contează și că implicarea noastră poate face diferența. Trebuie să fim curajoși să ne exprimăm opiniile și să ne asumăm responsabilitatea de a modela lumea în care trăim. Euroscola nu a fost doar o vizită la Strasbourg, ci o lecție de implicare civică, responsabilitate și cooperare.
Sunt Ariana Balan, din clasa a X-a B. Și pentru mine acest proiect a fost o șansă unică în viață de a vizita Parlamentul European la Strasbourg, dar nu numai, pentru că pe parcursul zilei am avut ocazia să vedem cum trăiește un europarlamentar într-o zi obișnuită. Această experiență ne-a oferit ocazia de a ne dezvolta spiritul civic, dar și de echipă. Și spun asta pentru că una dintre activități a fost să comunicăm cu cei din jurul nostru, din alte țări, ceea ce mi-a oferit ocazia să-mi exersez limba engleză și să ne punem ideile la comun și să găsim anumite argumente.
Mă numesc Toniță Carina Medeea și sunt în clasa a XI-a E la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Pentru mine, plecarea la Strasbourg a fost o experiență inedită, deoarece am avut ocazia de a pune întrebări unor personalități ale Parlamentului European. De asemenea, acest proiect ne-a unit pe toți ca echipă EPAS, dar ne-a și oferit ocazia de a ne cunoaște și de a ne împrieteni.
L.G.: Ați avut șansa să vizitați și orașul. Cum ți s-a părut Strasbourgul?
C.D.: Mi s-a părut un oraș foarte frumos. Nu mă așteptam să vizităm atât de mult pe cât am făcut-o, pentru că a fost și un drum foarte lung, dar mă bucur că am avut ocazia de a fi și turiști și nu numai, de a lucra, ca să spun așa.
Câțiva dintre elevii au avut posibilitatea să adreseze întrebări reprezentanți lor Parlamentului European, punctând preocupările lor în ceea ce privește tranziția verde sau dinamica relațiilor internaționale.
Mă numesc Teodora Papuc și astăzi vă vorbesc și din postura de elev, dar și din postura de președinte al Consiliului Elevilor prin această unitate de învățământ. Am avut oportunitatea de a adresa domnului Camille o întrebare esențială privind eficiența reglementărilor stricte de mediu ale Uniunii Europene în contextul unei economiei globalizate, unde marii poluatori nu urmează, de obicei, aceleași standarde. Această experiență pot spune că ne-a consolidat, cu adevărat, convingerea că Europa trebuie să-și mențină rolul de „pionier în domeniul sustenabilității, dar și să acționeze strategic, asigurând, cu adevărat, un echilibru între protecția mediului și competitivitatea economică.
Mă numesc Andrii Denisa Ioana și sunt elevă în clasa a IX-a E la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Cel mai mult m-a inspirat importanța dialogului și a implicării tinerilor în politicile europene. M-am simțit onorată pentru oportitatea de a adresa o întrebare domnului Camille, în Parlamentul European. L-am întrebat „Cum putem gestiona poluarea care vine din exteriorul Uniunii Europene”. Acesta a fost foarte bucuros pentru întrebarea mea și mi-a oferit un răspuns foarte amplu. Totodată, această experiență m-a făcut să realizez cât de important este vocea fiecăruia în construirea unei Europe unite și că fiecare întrebare poate duce la o rezolvare a poluării.
Numele meu este Ioana Sofia Ștefanovici, fac parte din clasa a IX-a E. Departe de această experiență, pentru mine a constat în a-mi exprima opiniile și părerile, ceea ce este domeniul meu de specializare, aici aș spune în calitate de debater, mie îmi place foarte mult să particip la debate-uri. Și asta mi-a acordat posibilitatea de a mă exprima, mai ales cu persoane de diferite etnii, religii, păreri, opinii, ceea ce a însemnat foarte mult pentru mine. Eu țin foarte mult la ideea de diversitate, mai ales culturală, bineînțeles. Mereu am văzut aceste experiențe ca drept privilegii de a înțelege din mai multe părți și puncte de Vedere ce ne unește și ce ne desparte, aș spune. Și asta a fost mai ușor de observat în Parlamentul European. Până la urmă, cum este și deviza, „Uniți prin diversitate”. Am avut și oportunitatea de a adresa o întrebare domnului Camille. M-am axat foarte mult pe ideea de corporații și cum acestea ar putea adopta metode sustenabile și am primit un răspuns foarte amplu, fiind un subiect de discuție foarte dezbătut în ziua de astăzi în Parlament, ceea ce m-a bucurat enorm. Ar fi ideal ca până în 2030 toate statele membre să poate să adopte metode sustenabile la nivel internațional.
Programul Euroscola reunește, la Strasbourg, elevi cu vârsta de cel puțin 14 ani din toate cele 27 de țări membre ale Uniunii, din țările candidate și din fostele țări membre, pentru a dezbate, a apăra un punct de vedere, a negocia, a depune amendamente, a vota și, în cele din urmă, a adopta rezoluții privind probleme europene reale. Elevii se pot familiariza, astfel, cu modul în care funcționează instituțiile europene, pot discuta despre democrație, drepturile fundamentale sau valorile europene și își pot exprima opiniile personale cu privire la deciziile luate la nivelul Uniunii Europene.
Parlamentul European a înființat proiectul Euroscola în 1990. De atunci, sute de mii de elevi de liceu au putut participa la un exercițiu de simulare a activității deputaților europeni.
(Radio Iași/Letiția Gheorghiu/FOTO: Multimedia Centre – European Parliament, Radio Iași)
‘Mediul digital trebuie să fie unul sigur, lipsit de manipulări şi ingerinţe care să afecteze discursul civic şi procesele democratice. În urma intervenţiei mele de ieri (miercuri – n.r.) în Parlamentul European, Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor (IMCO) a decis să organizeze marţi, 3 decembrie, o audiere oficială cu reprezentanţii TikTok. Tema va fi ‘Îndeplinirea obligaţiilor TikTok prevăzute în Directiva Serviciilor Digitale (DSA) în contextul ultimelor evoluţii”, a transmis Dan Nica pe pagina sa de Facebook.
‘Directiva Serviciilor Digitale obligă platformele mari să evalueze riscurile sistemice şi să le gestioneze responsabil, astfel încât procesele electorale şi discursul civic să fie protejate. Această audiere este un pas important spre transparenţă şi responsabilitate, un moment în care putem spera la măsuri clare care să protejeze democraţia în România şi în Europa. Un lucru este foarte clar: democraţia nu trebuie să fie niciodată de vânzare!’, a adăugat el.
Dan Nica, liderul delegaţiei PSD în PE, a solicitat, miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Colegiului Comisarilor să ofere răspunsuri referitoare la ‘entităţile străine’ care ‘s-au amestecat’ în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Joi, în conferinţa de presă zilnică de la Bruxelles, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliştilor, că vineri va avea loc o ‘masă rotundă’ între autorităţile române şi reprezentanţii TikTok, organizată de executivul comunitar, ‘dată fiind situaţia actuală din România’.
El a mai precizat că la întâlnire au fost invitate şi alte platforme şi că este un ‘exerciţiu obişnuit’ înainte de alegeri. ‘Este o practică obişnuită pe care tindem să o facem în cadrul Directivei Serviciilor Digitale, pentru că alegerile corecte şi libere sunt centrul democraţiilor noastre’, a adăugat purtătorul de cuvânt.
România a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie formală asupra TikTok, platformă de socializare cu acţionariat chinez, în baza regulilor comunitare privind social media.
Joi, într-o declaraţie transmisă AGERPRES, reprezentanţii TikTok au spus că, până în prezent, nu au fost găsite dovezi ale unei ‘operaţiuni de influenţă ascunsă’ pe platformă, în ultimele săptămâni, legate de alegerile prezidenţiale din România şi nici dovezi de influenţă străină. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
Parlamentul European a adoptat bugetul UE pentru 2025, prin care sunt consolidate programe esenţiale
27 noiembrie 2024, 15:10
Bugetul UE pentru 2025 a fost adoptat cu 418 voturi pentru, 185 împotrivă şi 67 abţineri. Consiliul aprobase deja acordul la 25 noiembrie. Într-un acord cu statele membre încheiat în 16 noiembrie, Parlamentul European a reuşit să obţină un buget ambiţios al UE pentru anul viitor, asigurându-se astfel că acesta va contracara provocările actuale şi va îmbunătăţi viaţa cetăţenilor europeni.
În februarie 2024, în timpul revizuirii bugetului pe termen lung al UE, Parlamentul European a obţinut creşteri substanţiale pentru priorităţi-cheie, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina, contribuţii suplimentare pe care eurodeputaţii au reuşit să le menţină în bugetul pentru 2025. De asemenea, a fost asigurată finanţarea costurilor de rambursare pentru Instrumentul European de Redresare (EURI), care sunt aproape duble faţă de suma prognozată iniţial pentru 2025, protejând totodată finanţarea pentru programe esenţiale, precum Erasmus+ sau cercetare.
Eurodeputaţii au obţinut fonduri suplimentare pentru programe esenţiale în bugetul anual pentru 2025. Ei au negociat cu succes o sumă suplimentară de 230,7 milioane euro peste propunerea iniţială a Comisiei, concentrându-se pe iniţiative-cheie, inclusiv cercetarea, sănătatea, educaţia, fermierii tineri, coordonarea schemelor de securitate socială, răspunsul la situaţii de criză provocate de dezastre naturale, acţiunea climatică, ajutorul umanitar, mobilitatea militară şi gestionarea frontierelor. Pe lângă această finanţare suplimentară, de creşteri semnificative vor beneficia programele Erasmus+ (422 milioane euro) şi Orizont Europa (20 milioane euro), aceşti bani fiind alocaţi din economiile făcute anterior.
‘Acest buget va contracara provocări urgente, inclusiv agresiunea rusă împotriva Ucrainei, presiunile continue ale migraţiei, criza tot mai profundă din Orientul Mijlociu, impactul dezastrelor naturale şi, crucial, competitivitatea economiilor noastre. Astfel, Uniunea Europeană se va putea adapta eficient la aceste realităţi presante’, a declarat preşedintele Comisiei pentru bugete a PE (BUDG), Johan Van Overtveldt.
Eurodeputatul român Victor Negrescu (grupul S&D), raportor general pentru bugetul UE 2025 (pentru secţiunea III – Comisia), a afirmat că ‘bugetul UE pentru 2025, aproape 200 de miliarde euro, este cu 6% mai mare decât cel din 2024, reprezentând o creştere de 10 miliarde euro, ceea ce ne va permite să răspundem nevoilor europenilor şi să rambursăm măsurile de redresare economică post-pandemie fără a tăia din programele-cheie”. ”Prin aprobarea bugetului UE pentru anul viitor, transmitem un mesaj puternic cetăţenilor UE că, în ciuda contextului politic şi economic dificil, UE este capabilă să se asigure cu mijloace financiare necesare pentru a implementa politicile sale şi pentru a răspunde nevoilor oamenilor’, a adăugat Negrescu.
‘Bugetul UE pentru 2025 este o realizare în perspectivă pentru anii rămaşi din cadrul financiar multianual (CFM 2021-2027). Pot confirma că am apărat cu succes priorităţile-cheie ale Parlamentului, am consolidat securitatea cibernetică şi am avansat utilizarea inteligenţei artificiale în instituţiile UE. Acest acord demonstrează angajamentul şi responsabilitatea noastră faţă de cetăţeni’, a menţionat eurodeputatul german Niclas Herbst (grupul PPE), raportor pentru celelalte secţiuni.
Peste 90% din bugetul UE finanţează activităţi în ţările membre şi în afara acestora, iar de aceşti bani beneficiază cetăţeni, regiuni, fermieri, cercetători, studenţi, ONG-uri şi întreprinderi. Spre deosebire de bugetele naţionale, bugetul Uniunii Europene este orientat în principal spre investiţii, pentru a genera creştere şi oportunităţi pe întreg teritoriul Uniunii Europene. UE are 27 de ţări membre, cu o populaţie totală de 450 de milioane de persoane. Având în vedere această amploare, bugetul anual al UE este relativ mic – în medie, între 160 şi 180 miliarde euro anual în perioada 2021-2027. Acesta este comparabil cu bugetul naţional al Danemarcei, ce are 5,6 milioane de locuitori, şi este cu aproximativ 30% mai mic decât bugetul Poloniei, ce are o populaţie de 38 de milioane de persoane.
Clementina Tudor ne transmite de la sesiunea plenară de la Strasbourg că urmează să fie deschis şi un birou al Uniunii Europene în Republica Moldova: Parlamentarii europeni apreciază că rezultatul la referendumul pentru integrare europeană a Republicii Moldova obligă Uniunea la măsuri de sprijin. În calitate de raportor în Comisia de buget privind pachetul financiar pentru Republica Moldova, Siegfried Mureşan precizează că se urmăreşte adoptarea legislaţiei necesare pentru implementarea programului de sprijin, creşterea prefinanţării şi modificarea raportului între fondurile nerambursabile şi credite.
Siegfried Mureşan: Comisia Europeană a propus ca în acest plan de creştere 20% să fie fonduri nerambursabile, bani pe care Republica Moldova nu trebuie să-i returneze niciodată Comisiei Europene, 80% să fie credite, dar în condiţii extrem de avantajoase. Cel de-al treilea obiectiv este modificarea acestui raport între fonduri nerambursabile şi credite în favoarea fondurilor nerambursabile. Reporter: Obiectivul este ca în luna mai să se dea votul final pe acest pachet financiar pentru Republica Moldova. Concomitent, se fac demersuri pentru deschiderea unui birou al Parlamentului European la Chişinău, după cum a declarat vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Victor Negrescu: Suntem în proces de implementare a acestei decizii şi îmi doresc ca în perspectiva alegerilor parlamentare să existe acest birou, pentru că Parlamentul din Republica Moldova va juca un rol esenţial în transpunerea legislaţiei europene şi un dialog mai clar cu Parlamentul European ne va ajuta în a le oferi consultanţa şi suportul necesar pentru o transpunere cât mai facilă.
Reporter: Demersurile parlamentarilor europeni urmăresc şi obţinerea unui nou rezultat pro-european la alegerile parlamentare din toamna anului viitor.
Ziua de astăzi este rezervată dezbaterilor dinaintea adoptării bugetului Uniunii pentru 2025. Spre seară va fi discutată şi problema aderării integrale a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Bogdan Isopescu are detalii.
Corespondenţă de la Strabourg – Reporter: Bogdan Isopescu – Ziua va începe cu o dezbare în legătură cu sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, pe fondul implicării tot mai mari a Coreei de Nord de partea Rusiei. Spre seară va avea loc o dezbatere şi despre celălalt punct fierbinte de la estul Europei, în speţă Fâşia Gaza. În jurul orei 14:00, europarlamentarii vor discuta despre rezultatul negocierilor dintre Parlamentul European şi Consiliu în legătură cu bugetul Uniunii pentru 2025. Conform europarlamentarului Victor Negrescu, unul dintre negociatori, Parlamentul a reuşit să obţină pentru anul viitor un buget cu 10 miliarde de euro mai mare decât a avut anul acesta. Este vorba de aproape 199,5 miliarde de euro sub formă de angajamente şi de 155 de miliarde de euro ca plăţi totale. Suma ia în calcul şi creditele pentru instrumentele speciale din afara cadrului financiar multianual. Spre seară va avea loc o dezbatere despre aderarea integrală a României şi Bulgariei la Schengen, o dezbatere ce vine imediat după înţelegerea de la Budapesta, conform căreia Austria îşi va retrage veto-ul din Consiliu pentru a permite acest ultim pas. Dezbaterea ar putea include şi referiri la ceea ce „Financial Times” avertiza în urmă cu câteva zile, şi anume că Parlamentul olandez ar putea bloca la începutul lui decembrie această aderare integrală.
