A trecut la cele veșnice jurnalistul Stelian Ciocoiu, fost redactor Radio Iași

Publicat de petronelamihai, 31 ianuarie 2026, 21:46 / actualizat: 1 februarie 2026, 8:29

Slujba de înmormântare se va desfășura luni, 02 februarie 2026, ora 14:00, la Cimitirul Eternitatea din Iași.

La Radio Iași, Stelian Ciocoiu a realizat emisiuni economice, dar a contribuit și la programe de actualitate, cultură și reportaj. Materialele sale documentare și reportajele reflectau viața comunităților din regiunea Moldovei, iar vocea sa va rămâne în memoria ascultătorilor fideli ai postului public regional.

Pe lângă activitatea de redactor radio, Stelian Ciocoiu a scris texte și editoriale pentru publicații locale/naționale și a participat la proiecte culturale ieșene.

Reportajele sale, dedicate actualității regionale, domeniului economic, tradițiilor și istoriei Moldovei, au adus un plus de valoare patrimoniului jurnalistic și cultural al regiunii.

(Foto, Stelian Ciocoiu)

Repere biografice și profesionale

Stelian Ciocoiu s-a născut la Chișinău, la 6 iunie 1939.

Mama sa, Elisabeta, era basarabeancă. Tatăl său, Constantin, era din Ciurea, județul Iași.

Elisabeta a trecut în România, într-o noapte, cu trei copii. Tatăl a rămas în Basarabia, de unde a venit, după spusele lui, cu ultimul tren către România.

Familia a trăit greu, chiar foarte greu, după război. Jurnalistul Stelian Ciocoiu povestea cu plăcere despre oamenii buni din mahalaua Tătărași, Iași, oameni care i-au ajutat familia.

Toți cei patru copii – Stelian, Mihai, Eugenia și Maria – au urmat studii universitare.

Stelian Ciocoiu a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în anul 1968.

Fiind încă student, în anul 1967 s-a căsătorit cu Duți – și ea studentă la Filologie. Au avut împreună două fete, Mădălina și Raluca.

A început să lucreze la ziarul ”Ceahlăul” din Piatra Neamț, unde și-a descoperit pasiunea pentru jurnalism.

Din 1974, a urmat studii postuniversitare de jurnalism.

Din 1976, a fost redactor la Radio Iași, până la pensionare, cu o pauză dureroasă, atunci când Radio Iași a fost închis, în perioada 12 ianuarie 1985 – 22 decembrie 1989.

A fost pasionat de munca la radio. A existat o perioadă în care numele Stelian Ciocoiu era familiar celor care ascultau, duminică dimineața, emisiunea pentru sate și agricultură, difuzată de-a lungul timpului sub diferite denumiri: „Viața Satului”, „Satul românesc”, „Matinal agrar” – un radioprogram duminical pe care, timp de mai mulți ani, l-a realizat în alternanță cu regretatul redactor Carol Iacobuțe, fost șef al Redacției Economice la Radio Iași. De-a lungul anilor, a transmis „secrete” ale profesiei și colegilor mai tineri, între aceștia numărându-se și redactorul Petronela Cotea Mihai, care astăzi realizează emisiunea pentru sate și agricultură „Matinal agrar”.

Peste drum de Secția de Îngrijiri Paliative, din cadrul Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iași, unde s-a stins, se află clădirea veche a radioului. Fereastra salonului în care a stat dădea spre această clădire, într-o coincidență cu puternică încărcătură simbolică.

A iubit mult Iașul. Știa povestea fiecărei străzi, a caselor, a oamenilor. A transmis această dragoste și fetelor sale. După ce a ieșit la pensie, în fiecare zi ieșea la plimbare până la Fundație. Se bucura de întâlnirea cu oamenii.

A fost pasionat de istoria celui de-al Doilea Război Mondial. Stau mărturie zecile de volume din biblioteca personală, vizitele frecvente de informare la Biblioteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu” Iași și prieteniile cu istorici cunoscuți.

Putea sta ore în șir în fața unui pahar de vin, discutând. ”Vin neapărat bun!”, așa cum spunea.

Avea cunoștințe enciclopedice. De fapt, acesta a fost firul roșu al vieții sale: a fost de mic un cititor pasionat. Cumpăra tot ce apărea în librării.

În plan familial, s-a bucurat de realizările fiicelor sale și a fost mândru de nepoata Ilinca.

În ultimele săptămâni se tot minuna: „Auzi! Din Ciurea la Amsterdam, ce chestie, dom’le!”

Dumnezeu să-l odihnească în pace. Condoleanțe familiei îndurerate.

Christophe Hansen, Comisarul European pentru Agricultură, despre viitorul PAC – la Conferința AGRI4FUTURE/Emisiunea „Matinal agrar”cu Petronela Cotea Mihai

Publicat de Andreea Drilea, 15 octombrie 2025, 06:38

Evenimentul a reunit peste 700 de antreprenori din agricultură și industrie alimentară, retaileri, reprezentanți ai domeniului financiar, ai mediului academic și ai administrației publice, precum și decidenți naționali și europeni, în scopul dezbaterii și identificării de soluții pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) 2028-2034 și strategiile actuale și viitoare de dezvoltare a agriculturii românești.

Comisarul Hansen a prezentat principalele elemente ale propunerii de reformă PAC pentru perioada 2028–2034, care prevede un buget total de 293,7 miliarde euro, cu o reducere de aproape 20% față de actualul exercițiu financiar (386 miliarde euro). Ponderea PAC în bugetul comun al Uniunii Europene ar scădea la 14,5%, comparativ cu 38% în perioada actuală – o diminuare semnificativă a resurselor destinate agriculturii europene – arătau reprezentanții Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români a atras atenția că aceste propuneri ar afecta grav competitivitatea și viabilitatea fermelor europene, iar România ar pierde aproximativ 5 miliarde euro față de alocarea actuală.

În cadrul emisiunii „Matinal agrar” (ediția de duminică 19 octombrie 2025), de la Comisarul European pentru Agricultură, Christophe Hansen, punctări despre direcțiile viitoare ale Politicii Agricole Comune (PAC), provocările actuale din sectorul agricol și angajamentele Bruxelles-ului față de fermieri. Informațiile au fost consemnate de realizatoarea emisiunii, Petronela Cotea Mihai, prezentă la evenimentul din București.

Christophe Hansen a subliniat importanța dialogului direct cu fermierii, evidențiind că discuțiile avute în România i-au oferit o perspectivă clară asupra problemelor din teren: „Am avut șansa să discut cu fermierii despre preocupările și așteptările lor. Este esențial să înțelegem provocările reale din agricultură și cum putem răspunde prin politici coerente și sustenabile”, a declarat comisarul.

Viitorul PAC: între nevoi reale și bugete limitate

Discuțiile privind viitoarea Politică Agricolă Comună sunt abia la început.  Christophe Hansen a avertizat că evoluția acestor negocieri depinde de disponibilitatea statelor membre de a aloca finanțările necesare: „Totul depinde de buget. Trebuie să ne adaptăm la condițiile actuale, să venim cu soluții fezabile și să asigurăm o distribuție echitabilă a fondurilor în UE.”

Un aspect crucial pentru fermieri este predictibilitatea: „Aceștia trebuie să știe la ce să se aștepte în următorii ani, în special în ceea ce privește sprijinul financiar.”

Comisarul european a reafirmat angajamentul Comisiei de a simplifica procedurile pentru micii fermieri, în special pentru cei cu suprafețe sub 10 hectare. Acestora li s-ar putea acorda scutiri de la anumite verificări pentru a reduce povara administrativă.

Totodată, a fost reamintită propunerea privind o sumă forfetară de până la 200.000 de euro pentru modernizarea fermelor mari.

Problema apei: irigațiile rămân o prioritate

Tema irigațiilor și a infrastructurii necesare acestora a fost reiterată ca una prioritară la nivelul Comisiei: „Nu luăm bani de la agricultură pentru alte domenii. Irigațiile sunt esențiale și rămân o linie de finanțare clară în cadrul PAC.”

În contextul schimbărilor climatice, Comisia a acordat deja 11,5 milioane de euro României pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă și îngheț, iar Christophe Hansen a propus dublarea fondului de criză agricolă de la 50 la 100 de milioane de euro în următorul cadru financiar multianual.

Întrebat despre reglementările privind produsele alternative, precum burgerii vegani, comisarul a subliniat că: „Vom depune eforturi ca ceea ce scrie pe etichete să fie clar și ușor de înțeles. Dar nu putem impune oamenilor ce să mănânce.”

Totodată, a făcut referire la Directiva 633, aflată în proces de actualizare, menționând că se urmărește o mai mare claritate în privința comerțului transfrontalier, precum și eficientizarea aplicării penalităților și compensațiilor.

În final, Christophe Hansen a adresat un mesaj de apreciere fermierilor români, recunoscând reziliența de care au dat dovadă în fața multiplelor crize: „ Profit de această ocazie pentru a le mulțumi fermierilor din România pentru faptul că ei fac față condițiilor foarte dificile. Au făcut acest lucru cu succes și în timpul pandemiei de COVID-19, acum se străduiesc să facă față și în cadrul problemelor geopolitice, al tensiunilor interne care există și vreau să spun că trebuie să fim recunoscători fermierilor pentru că dânșii asigură securitatea alimentară. Trebuie să le fim recunoscători fermierilor români și tuturor fermierilor din Uniunea Europeană”.

Solicitările fermierilor români: sprijin clar și fără discriminări

În cadrul conferinței AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, reprezentanții Clubului Fermierilor Români au adresat o serie de solicitări Comisarului European pentru Agricultură, punctând priorități strategice pentru viitorul agriculturii românești și europene:

• Menținerea celor doi piloni tradiționali ai Politicii Agricole Comune: plățile directe și dezvoltarea rurală.
• Fonduri dedicate pentru investiții în tehnologii critice, digitalizare și managementul riscului.
• Garanții ferme privind alocarea fondurilor pentru plăți directe, măsuri de piață și dezvoltare rurală.
• Renunțarea la plafonarea sprijinului financiar și creșterea plății degresive la minimum 15%.
• Eliminarea cerinței de cofinanțare națională de 30%, considerată discriminatorie față de fermierii din anumite state membre.
• Menținerea fermierilor pensionari în sistemul plăților directe.
• Mai multă flexibilitate pentru statele membre în aplicarea condiționalității sociale din cadrul PAC.

La rândul său, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a cerut ferm ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune, explicând că România nu dorește ca mâncarea și producția agricolă să fie condiționate de ținte și jaloane. Oficialul a subliniat că Pilonul I (plăți directe) și Pilonul II (dezvoltare rurală) trebuie să rămână în cadrul PAC, fără implementarea mecanismelor de plafonare și degresivitate ale fondurilor destinate fermierilor români noștri. Florin Barbu a avertizat că bugetul alocat României pentru noua PAC este prea mic în comparație cu exercițiul financiar actual 2021-2027. Acesta a atras atenția că țara noastră a înregistrat peste două milioane de hectare calamitate în perioada 2023–2024 și a solicitat un fond clar pentru despăgubiri și continuarea investițiilor în irigații și viticultură.

Vizita comisarului Hansen în România, întâlnirile cu fermierii români și participarea la Conferința AGRI4FUTURE – Obiectiv 2035 vin într-un moment crucial pentru agricultura europeană, cu negocieri esențiale pe masa Comisiei și a statelor membre. 

PREMIERĂ EDITORIALĂ, LA IAȘI, CU O TEMATICĂ DE TALIE INTERNAȚIONALĂ

Publicat de Gabriela Rotaru, 19 iunie 2025, 13:22

Volumul a apărut în anul 2025, la Editura Academiei Române, referenți științifici fiind prof. univ. Valeriu V. Cotea, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. Ioan Vacaru-Opriș, membru de onoare al ASAS București și prof. univ. Dănuță Cozma.

Cartea cuprinde 1172 pagini și este structurată în 11 capitole, în care se descriu procesele de lucru ale liniilor tehnologice, utilajelor și instalațiilor de industrializare a produselor agroalimentare, folosind scheme simple, ușor de înțeles, care în mare parte sunt concepute de autorul cărții, așa după cum se notează în lucrare.

Este de subliniat extraordinara notă de originalitate a cărții : grafica din toate cele 11 capitole ale cărții a fost concepută și realizată manual de autor, prof.univ.dr.ing. Ioan Țenu, prin scheme simple/diagrame acesta redând procesul de lucru/funcționarea fiecări mașini utilizate în industria agroalimentară și descrise în volumul Utilaje și instalații, pentru industria produselor agroalimentare.

Invitat de redactorul Petronela Cotea Mihai în emisiunea ”Matinal agrar, glasul pământului”, ediția de duminică 15 iunie 2025, prof.univ.dr.ing. Ioan Țenu, preciza că volumul reprezintă un compendium și, în același timp, un ghid de bune practici în industria agroalimentară. ”Necesitatea elaborării prezentei lucrări a rezultat din faptul că, pe plan național și internațional, în domeniul industrializării produselor agroalimentare s-au publicat foarte multe cărți valoroase, în care s-au abordat cu prioritate și în detaliu tehnologiile alimentare și, în mai mică măsură, construcția și, mai ales, exploatarea și procesele de lucru ale utilajelor specifice acestui domeniu”, arăta prof.univ.dr.ing. Ioan Țenu.

Academicianul Ioan Țenu mai menționa : ” În abordarea conținutului s-a avut în vedere tratarea utilajelor și instalațiilor în funcție de liniile tehnologice actuale folosite pentru industrializarea diverselor materii prime agricole, cum ar fi cele pentru: prelucrarea legumelor și fructelor; procesarea strugurilor și condiționarea vinului; condiționarea, depozitarea și măcinarea semințelor de cereale; fabricarea produselor de panificație; procesarea laptelui și a brânzeturilor; abatorizarea animalelor și a păsărilor și prelucrarea cărnii; fabricarea băuturilor alcoolice; fabricarea malțului și a berii; fabricarea uleiului; fabricarea zahărului. Cu precizarea că în primul capitol au fost tratate utilaje destinate efectuării operațiilor tehnologice auxiliare, cum ar fi cele pentru transportul produselor solide; transportul produselor lichide și al celor aflate în faze gazoase. Lucrarea, în ansamblu și la fiecare capitol, tratează linii tehnologice, utilaje și instalații de ultimă generație fabricate de diverse companii din domeniul industriei alimentare  -cărora le sunt recunoscător pentru amabilitatea de a permite folosirea materialelor publicate (prospecte, notițe tehnice etc.)-, precum și cunoștințe dobândite de autor pe durata a peste cinci decenii de activitate în proiectarea, fabricarea și exploatarea diverselor grupe de mașini specifice și, mai ales, de profesor universitar titular al disciplinei de „Utilaje în industria alimentară”.

Prof. univ. dr. ing. Ioan Țenu s-a născut la 5 martie 1950, în comuna Vetrișoaia, județul Vaslui. După absolvirea școlii gimnaziale din comuna natală și a Liceului „Cuza Vodă” din Huși, în anul 1974 a obținut diploma de inginer mecanic la Facultatea de Mecanică, din cadrul Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iași. În 1995 a susţinut teza de doctorat cu titlul Contribuții la studiul uzurii tribocorozive – cu aplicații la maşinile şi instalaţiile din agricultură şi industria alimentară.

În calitate de cadru didactic universitar și-a desfășurat activatea la Facultatea de Mecanică, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași și la Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Din 2006, în calitate de conducător de doctorat în domeniul agronomiei, în cadrul IOSUD – USV Iași, a coordonat 15 teze. A publicat 20 de cărți, monografii, cursuri şi îndrumare de laborator, dintre care majoritatea sunt în domeniul industriei de prelucrare a produselor agroalimentare.

În domeniul cercetării științifice a realizat peste 35 de granturi și contracte de cercetare, la majoritatea având calitatea de director sau partener responsabil. Rezultatele cercetărilor au fost diseminate publicând 277 de lucrări științifice, dintre care: 45 articole științifice au fost publicate în reviste și volume cotate/indexate ISI; 120 – în reviste şi anale universitare indexate BDI; 85 – în volumele unor congrese/conferințe naționale și internaționale etc.

O parte dintre rezultatele cercetărilor științifice au fost brevetate (14 brevete de invenție), sau au fost premiate de către Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” București (patru premii), Societatea Română de Horticultură (un premiu), Euroinvent Iași (o medalie de aur și una de bronz), Institutul Național de Inventică Iași (trei medalii de aur).

Ca urmare a rezultatelor obținute, a recunoașterii activităților profesionale, didactice și de cercetare, a fost ales membru corespondent (2004) și apoi membru titular (2018) al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” București, iar pentru contribuția adusă la dezvoltatrea învățământului agronomic superior Senatul Universității Agrare de Stat din Republica Moldova i-a conferit titlul de Profesor onorific (2018).