#StareaEducației: Campania #StaiSigurPeNet – Scamurile online devin tot mai sofisticate și mai greu de identificat. Alexa Josephs, DNSC: „Atacatorul încearcă să te grăbească, să te sperie și să îți câștige încrederea.”
Publicat de andreeadaraban, 18 iunie 2026, 11:57 / actualizat: 19 iunie 2026, 14:57
Mesaje care anunță câștiguri spectaculoase, investiții „sigure”, apeluri din partea unor presupuse bănci sau relații construite online pentru a obține bani, toate acestea fac parte din arsenalul tot mai diversificat al infractorilor cibernetici. Tehnologia evoluează rapid, iar escrocii profită de emoții precum frica sau încrederea pentru a convinge victimele să ofere date personale, informații bancare sau chiar sume importante de bani.
În cadrul campaniei #StaiSigurPeNet, realizată de Radio România, Alexa Josephs, expert al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a explicat care sunt cele mai frecvente tipuri de scamuri, cum pot fi recunoscute și ce măsuri de protecție ar trebui să adopte utilizatorii.
Potrivit specialistului DNSC, un scam reprezintă o tentativă de înșelăciune prin care atacatorul încearcă să determine victima să acționeze împotriva propriului interes. „Scopul este să convingă victima să trimită bani, să ofere date bancare, coduri de autentificare, copii după documente de identitate sau să acceseze link-uri și aplicații periculoase”, explică Alexa Josephs.
Spre deosebire de alte atacuri cibernetice care se bazează pe vulnerabilități tehnice, scamurile exploatează în principal factorul uman. Atacatorii construiesc povești credibile și exercită presiune pentru a determina reacții rapide și impulsive.
Specialiștii DNSC se confruntă constant cu mai multe categorii de fraude online. Una dintre cele mai răspândite metode constă în trimiterea unor mesaje care par să provină de la bănci. Victimelor li se solicită actualizarea datelor sau verificarea contului prin accesarea unor link-uri false. Consecința poate fi furtul datelor bancare, al informațiilor personale sau compromiterea conturilor financiare.
Tot mai mulți utilizatori primesc mesaje privind colete blocate, taxe suplimentare de livrare sau întârzieri fictive. În realitate, link-urile incluse direcționează către pagini false care colectează datele cardurilor bancare.
Fraudele cu investiții sunt răspândite. Acestea promit profituri rapide și fără riscuri. În multe cazuri sunt folosite imagini, videoclipuri sau declarații false atribuite unor persoane publice pentru a crește credibilitatea platformelor frauduloase. O tendință recentă este utilizarea tehnologiei deepfake pentru a crea materiale video aparent autentice.
Scamurile romantice sunt adesea folosite de infractorii cibernetici. Atacatorii dezvoltă relații online de lungă durată, câștigă încrederea victimei și solicită ulterior bani sub diverse pretexte: probleme medicale, dificultăți financiare sau costuri de călătorie.
Sextortion este șantajul bazat pe rușine și teamă. În astfel de situații, atacatorii susțin că dețin imagini intime, conversații private sau că au acces la camera dispozitivului victimei. Ulterior, amenință că vor distribui materialele către familie, prieteni sau colegi dacă nu primesc bani.
Utilizatorii sunt încurajați să folosească instrumentele de raportare disponibile pe platformele sociale pentru conținutul suspect sau fraudulos.
În plus, DNSC pune la dispoziție Platforma Națională pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică (PNRISC), unde cetățenii pot transmite detalii despre incidente, capturi de ecran și link-uri suspecte.
Potrivit Alexei Josephs, raportarea nu contribuie doar la protejarea victimei, ci poate ajuta la identificarea și sancționarea infractorilor.
Interviul integral în variantă audio:
