Percheziţii în Neamţ la persoane cercetate pentru operaţiuni cu articole pirotehnice

‘La data de 27 noiembrie 2024, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, alături de poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice şi poliţişti ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, au efectuat 5 percheziţii domiciliare în judeţul Neamţ. Activităţile s-au desfăşurat în cadrul unui dosar penal ce vizează fapte de comercializare a articolelor pirotehnice fără respectarea prevederilor legale’, se menţionează în comunicat.

Potrivit acestuia, din cercetări a reieşit faptul că reprezentanţii unei societăţi comerciale ar fi comercializat în judeţul Alba, prin intermediul unui site specializat, articole pirotehnice către persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani sau articole pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.

‘În urma percheziţiilor, poliţiştii au descoperit aproximativ 2.500 de kilograme de articole pirotehnice, respectiv 2.289 de baterii de artificii şi petarde destinate utilizării exclusiv de către pirotehnicieni, care fac parte din categoriile F2, F3, F4 şi 575.290 de petarde şi artificii din celelalte categorii. Toate articolele pirotehnice au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor şi luarea măsurilor legale’, precizează IPJ Alba.

Acţiunea s-a desfăşurat cu sprijinul poliţiştilor Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, Serviciului Criminalistic şi Serviciului de Acţiuni Speciale din cadrul IPJ Neamţ.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani şi comercializare către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Funcţionari reţinuţi în dosarul documentelor de identitate false pentru moldoveni, ucraineni şi ruşi

Este vorba despre funcţionari din Primăriile şi Serviciile de evidenţă a populaţiei din comuna Vârfu Câmpului şi oraşul Bucecea, acuzaţi de luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la infracţiunea de luare de mită în formă continuată, complicitate la infracţiunea de fals informatic în formă continuată şi complicitate la infracţiunea de dare de mită în formă continuată.

Alte cinci persoane au fost puse sub control judiciar pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la dare de mită în formă continuată şi complicitate la fals informatic în formă continuată.

Parchetul General informează într-un comunicat de presă că a solicitat joi Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a celor 12 inculpaţi, fiind transmise instanţei două referate de arestare preventivă, aferente celor două localităţi vizate de această anchetă.

Dosarul vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici din cele două Primării, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

Din referatele cu propunere de arestare preventivă reiese că funcţionarii din cadrul Serviciilor de evidenţă a populaţiei din comuna Vârfu Câmpului şi oraşul Bucecea, precum şi alţi funcţionari din cadrul celor două Primării care eliberează adeverinţe şi chitanţe necesare pentru eliberarea cărţilor de identitate ar fi primit, direct sau prin intermediari, sume de bani pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale în materie.

Astfel, funcţionarii menţionau în Registrul Naţional de Evidenţă a Populaţiei (RNEP), contrar realităţii, domiciliul persoanelor solicitante în imobile în privinţa cărora proprietarii nu şi-au dat consimţământul, aceştia fiind decedaţi, iar partajul succesoral nu era efectuat, precum şi în imobile care nu au destinaţia de locuinţă, funcţionarii cunoscând realitatea că la acele adrese nu vor locui niciodată solicitanţii.

Din probatoriul administrat mai reiese că în unele cazuri au fost introduse în RNEP date neconforme realităţii, inclusiv referitoare la atribute de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, CNP etc.

De asemenea, funcţionarii eliberau documente de identitate româneşti fără luarea consimţământului personal al solicitantului sau găzduitorului, în lipsa titlului locativ, primind documente în fotocopie sau urgentând în unele cazuri eliberarea actelor de identitate, totul contrar normelor legale.

Anchetatorii au descoperit că în comuna Vârfu Câmpului, care are oficial în jur de 7.000 de locuitori, figurează aproximativ 10.000 de cetăţeni originari din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declaraţii de luare în spaţiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverinţe emise de reprezentanţi ai Primăriei în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

În realitate, locuinţele unde figurau cetăţenii străini erau fie părăsite, fie neracordate la utilităţi sau, pur şi simplu, utilizate de către alte persoane care au declarat că domiciliile cetăţenilor străini au fost stabilite în mod fictiv la adresele respective.

În urma percheziţiilor domiciliare efectuate miercuri, au fost descoperite numeroase documente reprezentând acte de stare civilă aparţinând unor cetăţeni străini, fotocopii ale unor astfel de documente ori diferite tipuri de formulare tipizate utilizate de către autorităţile române în cadrul procedurilor de acordare a cetăţeniei sau de eliberare a documentelor de identitate româneşti.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Percheziții la două primării și la Serviciul de evidența populației Botoșani

Publicat de gabrielarotaru, 20 noiembrie 2024, 11:59 / actualizat: 20 noiembrie 2024, 17:45

Potrivit unor surse judiciare, au loc percheziţii la primăriile din oraşul Bucecea şi comuna Vârfu Câmpului, restul descinderilor fiind la locuinţele unde s-ar fi declarat domicilii în mod fals.

Conform unui comunicat al Parchetului General, în acest dosar se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici din două Servicii de evidenţă a populaţiei şi două Primării, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit şi nici nu va locui vreodată la adresa respectivă, dar şi la alte atribute de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România.

‘Datele sus-menţionate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea deţinută în mod real de către beneficiari, sunt incluse în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP). În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţile de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecaţi în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de evidenţă a persoanelor’, explică procurorii.

Astfel, într-o comună din judeţul Botoşani figurează aproximativ 10.000 de cetăţeni originari din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declaraţii de luare în spaţiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverinţe emise de reprezentanţi ai Primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Din cercetări reiese că funcţionari din cadrul Primăriei Vârfu Câmpului, precum şi din cadrul Primăriei oraşului Bucecea ar fi eliberat în fals adeverinţe de rol agricol pentru imobile care nu au destinaţia de locuit şi ar fi atribuit numere cadastrale unor anexe gospodăreşti pentru a putea fi luaţi în spaţiu cetăţeni ucraineni, totul contra unor sume de bani.

Sumele de bani plătite pentru obţinerea unei cărţi de identitate româneşti ar fi fost cuprinse între 350 – 400 de euro şi variau în funcţie de serviciile oferite de către intermediar.

Banii se împărţeau astfel:

*100 – 150 de euro/persoană celor dispuşi să ia în spaţiu, în mod fictiv, cetăţeni născuţi în Republica Moldova, Ucraina şi în Federaţia Rusă, la imobile pe care le deţin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscînd că aceştia nu vor locui vreodată la adresă;

* între 50 – 100 de euro/persoană funcţionarilor publici din cadrul Serviciului de evidenţă a populaţiei pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realităţii, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar şi a altor date de identificare a persoanei, precum şi eliberarea în regim de urgenţă a cărţilor de identitate neconforme realităţii; există situaţii când în două zile beneficiarul a obţinut atât cartea de identitate, cât şi paşaportul;

* 50 de euro se împărţeau altor funcţionari din cadrul celor două Primării pentru eliberarea unor documente necesare eliberării actelor de identitate şi anume chitanţe, adeverinţe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar şi taxa pentru eliberarea documentelor în valoare de 7 lei.

Activităţile au fost efectuate în colaborare cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Brigada Specială de Intervenţie ‘Vlad Ţepeş’ din cadrul Jandarmeriei Române şi Gruparea de Jandarmerie Mobilă Bacău, cu sprijinul Direcţiei de Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române şi a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)