Nicuşor Dan: Nu există riscul ca programul SAFE să fie blocat

El a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă există riscul de blocare a programului european pentru industria de apărare, în contextul în care ultima ordonanţă de urgenţă a Guvernului pe această temă a fost atacată la Curtea Constituţională.

‘Nu există riscul acesta. Cumva, pe măsură ce ne apropiem de 31 mai, discuţiile pe SAFE sunt tot mai dese. Există un backup în Parlament. Există o posibilitate de a interveni legislativ în Parlament, în timp optim, astfel încât termenul de 31 mai să nu fie afectat’, a răspuns preşedintele.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat, marţi, la CCR, Ordonanţa de urgenţă 38/2026 adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, act normativ care vizează inclusiv programul SAFE de înzestrare a armatei.

OUG 38/2026 pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moţiune de cenzură în Parlament şi funcţiona cu statut de Guvern interimar.

În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului susţine că ordonanţa contravine mai multor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la securitatea juridică şi previzibilitatea normei, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 79 privind Consiliul Legislativ, art. 110 alin. (4) referitor la încetarea mandatului Guvernului şi art. 115 alin. (6), care interzice adoptarea ordonanţelor de urgenţă ce afectează drepturi şi libertăţi fundamentale.

În esenţă, Avocatul Poporului arată că forma finală a OUG 38/2026 adoptată de Guvern nu a avut avizul Consiliului Legislativ.

De asemenea, instituţia aminteşte că, în 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură, iar un Executiv interimar ‘îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern’.

În consecinţă, potrivit sesizării, Guvernul interimar nu poate emite ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nici nu poate iniţia proiecte de lege.

Avocatul Poporului mai explică faptul că OUG 38/2026 vizează, în principal, regimul juridic al proprietăţii, prin modificarea Legii 255/2010, în scopul creării cadrului legal pentru realizarea lucrărilor de interes public naţional necesare realizării unor investiţii în domeniul securităţii naţionale, ceea ce atrage necesitatea aprobării acesteia prin lege organică, astfel încât această ordonanţă de urgenţă ar fi trebuit să fie supusă spre dezbatere Camerei Deputaţilor, ca primă cameră sesizată, iar nu Senatului.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Regatul Unit şi Uniunea Europeană au semnat un nou parteneriat strategic, la cinci ani de la Brexit

Publicat de letitia, 19 mai 2025, 16:51

Acest summit ‘marchează o nouă eră în relaţiile noastre’, a declarat premierul britanic Keir Starmer în deschiderea reuniunii la nivel înalt cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.

După mai multe luni de negocieri, europenii şi britanicii au încheiat un parteneriat privind apărarea şi securitatea, au ajuns la un compromis pentru a înlătura unele bariere comerciale şi au prelungit un acord privind pescuitul.

În schimb, negocierile nu au condus la un rezultat concret în ceea ce priveşte mobilitatea tinerilor.

Liderul laburist britanic a salutat ‘noul parteneriat strategic adaptat la epoca noastră, care va aduce avantaje reale şi tangibile în materie de securitate, imigraţie clandestină, preţ al energiei, produse agroalimentare, comerţ şi altele’.

‘Întoarcem o pagină şi deschidem un nou capitol, care este atât de important în această perioadă în care asistăm la creşterea tensiunilor geopolitice’, a afirmat şefa executivului comunitar, care a insistat pe faptul că Regatul Unit şi UE ‘împărtăşesc aceleaşi valori’.

La venirea sa la putere în iulie 2024, premierul Keir Starmer a promis să ‘relanseze’ relaţiile cu UE, după ani de tensiuni între Cei 27 şi precedentele guverne – conservatoare – de la Londra în legătură cu Brexitul, pus în practică la 31 ianuarie 2020.

În cadrul noului parteneriat privind apărarea şi securitatea, Regatul Unit va putea participa la reuniuni ministeriale ale UE şi se va putea alătura anumitor misiuni militare europene.

De asemenea, companiile britanice vor putea avea acces la viitorul program european în valoare de 150 de miliarde de euro care vizează dezvoltarea bazei industriale a apărării în interiorul UE. Totuşi, participarea la acest program va presupune un acord separat, precum şi o contribuţie financiară britanică.

Discuţiile au continuat până în ultimul minut pentru a se ridica ultimele blocaje, în special în dosarul pescuitului, extrem de sensibil mai ales pentru Franţa. În cele din urmă, Londra şi UE au convenit prelungirea până în 2038 a protocolului privind accesul pescarilor europeni în apele britanice, care urma să expire în 2026.

În contrapartidă, britanicii îşi vor putea exporta mai uşor produsele alimentare pe piaţa europeană, graţie unei ‘alinieri dinamice şi rapide’ a Regatului Unite la regulile sanitare europene.

Cele două părţi au convenit că în diferendele dintre ele Curtea de Justiţie a UE va fi autoritatea de ultimă instanţă.

Londra şi Bruxellesul au convenit, de asemenea, să coopereze asupra cotelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Potrivit Downing Street, aceste măsuri economice vor aduce economiei britanice aproape 9 miliarde de lire sterline (10,7 miliarde de euro) până în 2040.

Discuţiile între UE şi Londra vor continua cu privire la mobilitatea tinerilor. Cele două părţi s-au angajat să avanseze către un program de vize care să le permită tinerilor europeni să studieze sau să muncească în Regatul Unit şi vice-versa. AGERPRES/FOTO Imagine ilustrativă Radio Iași)

Ilie Bolojan: Bugetul Apărării va creşte etapizat

Publicat de Lucian Bălănuţă, 30 aprilie 2025, 18:37

‘Un proiect important este cel privind creşterea capacităţii de apărare a României până în anul 2030, un proiect care urmăreşte, pe de-o parte, creşterea bugetului pentru apărare etapizat în anii următori în aşa fel încât România să fie alături de partenerii europeni, un contributor la apărarea Europei şi la creşterea siguranţei ţării noastre. În acest sens, ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile şi discuţiile tehnice care vor pregăti summitul NATO din a doua jumătate a lunii iunie de la Haga să-şi asume în numele ţării noastre creşterea etapizată a bugetului de apărare, în aşa fel încât, aşa cum am precizat, bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României şi a Flancului de est’, a spus Ilie Bolojan, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, după şedinţa CSAT.

El a precizat că s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria prim-ministrului şi susţinut de reprezentanţii ministerelor Apărării şi Economiei, care va pregăti aplicaţia României pentru accesarea creditului pus la dispoziţie de către Comisia Europeană pentru ţările Uniunii Europene în vederea dotării suplimentare pe apărare.

‘Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani de zile, şi în felul acesta România îşi poate îmbunătăţi capabilităţile militare în anii următori fără să fim în situaţia în care să punem o presiune mare pe bugetul naţional’, a spus Bolojan.

Preşedintele interimar a indicat că, legat de creşterea capacităţii de apărare, s-a discutat despre realizarea acestor investiţii, într-o bună parte, prin comenzi către industria de apărare din România, atât cea publică, dar şi cea privată.

‘Acesta a fost un subiect important şi, pe parcursul lunii mai şi, cel mai târziu, în prima jumătate a lunii iunie, deci până la Summitul NATO de la Haga, aceste aspecte vor trebui clarificate şi România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita să fie finanţate prin acest program de creditare safe, asigurat de Uniunea Europeană’, a spus Ilie Bolojan.