12 ani de când România este membru NATO – reușite și provocări. Invitat, comandor Eugen Mavriș – Statul Major General. ”Tema zilei” cu Horia Daraban (29.03.2016)

Publicat de hdaraban, 29 martie 2016, 08:56

Momentul de la 2004 este reperul pentru un demers național la care au subscris cetățenii, dar și insituțiile statului și care a avut punct de plecare luna iulie 1990 –  când premierul de atunci, Petre Roman, a adresat, în scris, Secretarului general al NATO, Manfred Wörner, invitaţia de a vizita România.

Au fost făcuți mai mulți pași care au avut ca finalitate depunerea instrumentelor de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, la Washington.

La emisiunea ”Bună dimineața”,  comandor Eugen Mavriș, din Statul Major General al Armatei Române a oferit un interviu în exclusivitate colegului Horia Daraban.

Instabilitate politică la Kiev – răspunsuri din partea profesorului Sergiy Fedunyak de la Universitatea din Cernăuți, Ucraina. ”Weekend cu prieteni”, realizator Horia Daraban (27.03.2016)

Publicat de hdaraban, 27 martie 2016, 10:20 / actualizat: 31 martie 2016, 10:41

Pentru a afla mai multe, la emisiunea ”Weekend cu prieteni” realizată de Horia Daraban, profesorul Sergiy Fedunyak de la Facultatea de Istorie, Stiințe Politice și Relații Internaționale a Universității Naționale ”Yurii Fedkovych” din Cernăuți, Ucraina a oferit câteva răspunsuri. CV-ul interlocutorului se află aici.

Nume românești în campionatul regional belgian: FC România Bruxelles! Povestea echipei spusă de Dan Fodor, stabilit de opt ani în Belgia, ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (13.03.2016)

Publicat de hdaraban, 13 martie 2016, 23:29 / actualizat: 15 martie 2016, 12:48

Este vorba de FC România Bruxelles, ai cărui jucători își dispută partidele cu gândul la victorie, dar și cu sufletul îndreptat spre țara natală.

Toți jucătorii sunt români, iar povestea întâlnirii lor pe terenul de fotbal este spusă de Dan Fodor, constructor de meserie, stabilit de opt ani în Belgia. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Dana Brânzei, originară din Iași, cercetător de succes în Italia, după 12 ani petrecuți în Japonia – emisiunea ”Weekend cu prieteni”, (13.03.2016)

Publicat de hdaraban, 13 martie 2016, 20:27 / actualizat: 14 martie 2016, 21:40

Printre cercetătorii victorioși se află și doctor Dana Brânzei, originară din Iași, pentru care această finanţare reprezintă o recunoaștere a muncii depuse până acum, mai ales dupa cei 12 ani de experiență în Japonia și alți 9 în Italia, la Milano.

Corespondentul Radio România în peninsulă a stat de vorbă cu tânăra cercetătoare care vede reușitele profesionale ca pe o carte de vizită atât pentru Italia, cât și pentru întreaga Europă.

Care vor fi câștigătorii premiilor Oscar? Despre a 88-a ediție a galei, criticul de film Irina Margareta Nistor – emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (28.02.2016)

Publicat de hdaraban, 27 februarie 2016, 22:48

În fiecare an, nominalizări, în prealabil discuții, opinii ale criticilor de film. O voce binecunoscută ne aduce câteva răspunsuri legate de marea gală, criticul de film Irina Margareta Nistor.

Care sunt favoriții, de ce unele staruri au ales să boicoteze gala, dar și cu se deosebește evenimntul american de cele europene, toate acestea se regăsesc în interviul realizat de Horia Daraban.

Europol deschide un centru de luptă împotriva traficului de migranţi – Pro Europa cu Horia Daraban (23.02.2016)

Publicat de hdaraban, 23 februarie 2016, 11:44

Directorul agenției, Rob Wainwright,  a declarat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie infracţională. Prezent la eveniment, comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.

Manuale pentru diaspora și comunitățile istorice. Un demers al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni – emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Natalia Maxim (21.02.2016)

Publicat de hdaraban, 21 februarie 2016, 12:12 / actualizat: 22 februarie 2016, 12:24

La emisiunea ”Weekend cu prieteni” din 21 februarie 2016, realizată de Natalia Maxim, directorul general adjunct al instituției, Nicolae Brânzea, a oferit câteva răspunsuri, pe acest subiect, lui Horia Daraban.

Spectacol electoral în competiția pentru desemnarea candidaților la funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. Interviu cu Martin S. Martin – medic român stabilit în SUA, emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (14.02.2016)

Publicat de hdaraban, 14 februarie 2016, 14:41 / actualizat: 16 februarie 2016, 15:19

Dincolo de cei înscriși în cursă, interesantă este modalitatea prin care, în Statele Unite ale Americii, este ales președintele, cu totul diferit față de felul în care lucrurile se petrec în România. Scrutinul are importanța sa și pentru țara noastră dacă ne gândim la situația din Europa de Est: conflictul din Ucraina, politica Rusiei și problema imigrației.

Lămuriri, răspunsuri pe această temă a formulat doctorul Martin S. Martin, plecat din România în urmă cu 30 de ani, și care, la ora actuală, trăiește în Statele Unite ale Americii. Interviul a fost realizat de Horia Daraban la emisiunea ”Weekend cu prieteni” din 14 februarie 2016.

Înțelegerea comunismului în România – unul dintre subiectele dialogului cu Radu Preda, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (14.02.2016)

Publicat de hdaraban, 14 februarie 2016, 13:12 / actualizat: 16 februarie 2016, 16:48

El a fost trimis în judecată pe 18 iunie 2014, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politici.

Procurorii susţin că, în perioada 1956 – 1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice, care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.

Până în prezent, au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în timpul mandatului lui Alexandru Vişinescu.

Pe acest subiect, dar și cu trimiteri la felul în care generațiile tinere se raportează la perioada comunistă a României, Horia Daraban a stat de vorbă cu Radu Preda, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Interviul a fost difuzat în emisiunea ”Weekend cu prieteni” din 14 februarie 2016.

Noi propuneri europene pentru combaterea evaziunii fiscale a multinaționalelor – Pro Europa cu Horia Daraban (2.02.2016)

Publicat de hdaraban, 2 februarie 2016, 10:46

În fapt, gestul executivului comunitar se vrea a fi o reacție coordonată la nivelul Uniunii Europene, prin alinierea legislațiilor fiscale naționale, pentru a contracara în mod real și eficient practicile fiscale agresive ale companiilor mari.

Pachetul are la bază cei trei piloni din agenda Comisiei pentru o impozitare mai echitabilă, și anume, asigurarea unei impozitări eficace în Uniune, creșterea transparenței fiscale, asigurarea unor condiții de concurență echitabile.

Într-o conferință de presă, la Bruxelles, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a creionat motivele care stau la baza demersului Comisiei.

”Comorile României” au ajuns în capitala Chinei. O expoziție cât o carte de vizită a unei țări. Interviu cu dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu – Directorul General al Muzeului Național de Istorie a României, emisiunea Weekend cu prieteni, realizator – Horia Daraban (31.01.2016)

Publicat de hdaraban, 31 ianuarie 2016, 14:02 / actualizat: 16 februarie 2016, 14:35

Expoziția „Comorile României” reunește piese reprezentative de arheologie preistorică, clasică și medievală, precum și de artă medievală românească, organizat în China în ultimii 66 de ani. Într-un fel, ea poate fi considerată și un răspuns de curtoazie la expoziția „Comorile Chinei”, realizată cu sprijinul generos al Guvernului Chinei și găzduită de Muzeul Național de Istorie a României în perioada 29 aprilie – 1 august 2013.

La emisiunea ”Weekend cu prieteni”, Horia Daraban a stat de vorbă pe acest subiect cu dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu – Directorul General al Muzeului Național de Istorie a României.

FC Amicii Bruxelles – povestea echipei de fotbal românești care face furori în campionatul regional al Belgiei. Interviu cu Doru Costea, cel care a înființat clubul – Weekend cu prieteni, realizator Horia Daraban (31.01.2016)

Publicat de hdaraban, 31 ianuarie 2016, 13:29 / actualizat: 16 februarie 2016, 13:58

În zona Bruxelles-ului, la umbra monumentului ”Atomium”, echipa pe care a înființat-o – FC Amicii – își dispută meciurile cu alte cluburi locale. Povestea este frumoasă și capată strălucire spunând că toți jucătorii sunt români. Astfel, fotbalul este cel care îi adună pe conaționali, clubul românesc fiind de departe cel mai puternic în regiune și la capitolul galerie.

Doru Costea visează frumos, la o școală de fotbal ”Amicii”, la care să fie înscrișii copiii familiilor de români stabilite în Belgia. Alte mărturii se regăsesc în interviul pe care l-a acordat la emisiunea „Weekend cu prieteni” din 31 ianuarie 2016, ediție realizată de Horia Daraban.

27 ianuarie – Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, emisiunea ”Bună dimineața” cu Bianca Ioan (27.01.2016)

Publicat de hdaraban, 27 ianuarie 2016, 10:51

Ziua comemorării a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite la 1 noiembrie 2005. Rezoluția a venit după o sesiune specială care a avut loc la 24 ianuarie 2005, în timpul căreia Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a marcat 60-a aniversare de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului.

Dacă e să ne raportăm la reperele istorice, trebuie să spunem că la 27 ianuarie 1945, Auschwitz-Birkenau, cel mai mare lagăr nazist, a fost eliberat de trupele sovietice.

Radio Iași nu trece cu vederea importanța zilei, de aceea invitat la ”Tema zilei”  a fost domnul Alexandru Florian, director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.  Un subiect propus de Horia Daraban, întrebări adresate de Bianca Ioan.

Parlamentul European a luat în discuția legile adoptate de guvernul polonez și care vizează Tribunalul Constituțional de la Varșovia – Pro Europa – Horia Daraban (20.01.2016)

Publicat de hdaraban, 20 ianuarie 2016, 13:46

Această discuție are loc în contextul în care Comisia Europeană a decis deschiderea la începutul lunii ianuarie a unei verificări privind respectarea statului de drept în această țară. De altfel, vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a precizat că executivul se află în prima etapă a procedurii de salvgardare’ ,un cadru care este o măsură preventivă.

Revenind la dezbaterea Parlamentului European, în cadrul acesteia prim ministru polonez, Beata Szydlo, a invitat pe un Uniunea Europeană să ‘respecte suveranitatea’ Poloniei. Același oficial a respins ideea unor abuzuri în adoptarea legislației în cauză, ce vizează inclusiv Tribunalul Constituțional al Poloniei.

De la Londra, Alina Balațchi vorbește despre MyRo, o aplicație utilă celor care se află la început de drum peste hotare – emisiunea ”Weekend cu prieteni” – Horia Daraban (17.01.2016)

Publicat de hdaraban, 17 ianuarie 2016, 14:58 / actualizat: 18 ianuarie 2016, 12:10

Este o confirmare ce vine și din partea unei inițiative care se cheamă MyRo, în fapt, o aplicație pentru telefoanele inteligente încărcată cu informații utile celor aflați la început de drum peste hotare. La emisiunea ”Weekend cu prieteni”, inițiatoarea proiectului, Alina Balațchi, a vorbit despre ideea sa, cum a prins contur, dar și despre dorul de casă, Suceava, Bucovina. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Radu Păltineanu sau despre aventura totală: ”unirea” Americilor mergând pe bicicletă – emisiunea ”Weekend cu prieteni” – Horia Daraban (17.01.2016)

Publicat de hdaraban, 17 ianuarie 2016, 12:17 / actualizat: 18 ianuarie 2016, 13:16

Nu putem să nu remarcăm bucuria din vocea de atunci a lui Radu, sentiment ce însoțea răspusnurile la întrebări. La această bucurie am putea adăuga și dorința de a merge mai departe și, nu în ultmiul rând, optimisul.

Tehnologia ne-a permis să-l ”avem” lângă noi la ”Weekend cu prieteni”, asta și prin prisma celor ce spuse. De aceea, Horia Daraban l-a salutat, din nou, pe Radu Păltineanu…

Un nou episod în relațiile UE – Ucraina: acordul de liber schimb. Interviu acordat de Anastasiia Gaviuk, doctorand la Universitatea ”Yurii Fedkovych”, Cernăuți – Weekend cu prieteni

Publicat de hdaraban, 7 ianuarie 2016, 16:12

Acestea vor avea acces la cea mai puternică piaţă economică a lumii, iar firmele europene vor avea profituri în urma investițiilor în Ucraina.

Despre provocările ce decurg de aici, Horia Daraban a stat de vorbă cu Anastasiia Gaviuk, doctorand la Universitatea Națională ”Yurii Fedkovych” din Cernăuți, Ucraina. În același dialog, interlocutoare a vorbit despre situația din Crimeea, dar și proiectele ucrainene privind reducerea dependenței față de gazele rusești.

Reporter: Ce fel de efect va avea noul pact comercial dintre UE și Ucraina asupra companiilor ucrainene? Sunt gata pentru, să zicem, standardele și reglementările europene?

În primul rând, aș vrea să menționez că, la semnarea acordului, partidele ucrainene s-au angajat să coopereze pentru a armoniza elementele de ordin economic, politic și legislativ, precum și pentru stabilirea pașilor ce sunt de făcut pentru ajungerea la acordul de liberă circulație, precum și la modernizarea infrastructurii energetice a Ucrainei. Din acest punct de vedere, eu observ partea bună a acestor schimbări. Este o soluție din care câștigă toate părțile, așa cum sublinia Jan Tombiński, ambasadorul Uniunii Europene în Ucraina. Acum, așa cum știm că autoritățile de la Kiev, gradual, încearcă să-și așeze politicile  și legislația la standardele europene, asta înseamnă că se dorește creșterea încrederii companiilor ucrainene.

Așa cum arată sondajele, majoritatea cetățenilor ucraineni sunt convinși de beneficiile  pe care le aduce acordul de asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Dacă e să vorbim despre aceste beneficii, aș vrea să scot în evidență faptul că Uniunea Europeană este deschisă să contribuie la reformarea economiei Ucrainei. În al doilea rând, companiile din Ucraina se întâlnesc cu oportunitatea să acceseze noi piețe – cea europeană și cea globală, privită la modul general. În al treilea rând, au posibilitatea să primească ajutor pentru a se moderniza și să beneficieze de noi investiții, precum și de partea practică a felului în care se pot face aceste lucruri  de la partenerii lor internaționali. În opinia mea, nu e corect să privești banii care sunt necesari pentru modernizarea economiei ca un cost, ci ca o investiție. Economia Ucrainei are nevoie cu disperare de astfel de investiții, iar zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător care se regăsește în acordul de asociere poate fi percepută ca o unealtă  prin care noi investiții pot fi atrase în economia ucraineană.

Reporter: Să spunem că Vladimir Putin a semnat un decret care a exclus, de la începutul acestui an, Ucraina, dintr-o zonă de comerț liber, care cuprinde fostele țări sovietice. Au autoritățile ucrainene o estimare a prejudiciului, a pierderilor?

În ceea ce privește răspunsul pe care l-a dat Rusia schimbărilor pe care Parlamentul Ucrainean le adoptă, trebuie spus că niciun element al acordului de asociere nu are menirea să afecteze vreun aspect al comerțului sau al relațiilor economice dinte Ucraina și Rusia. Așa cum președintele Petro Poroșenko a declarat  la o întâlnire, la Bruxelles, la 16 decembrie 2015, Ucraina este conștientă de aceste restricții și se așteaptă la efecte negative asupra economiei naționale, dar, așa cum a precizat același oficial, ucrainenii sunt pregătiți să plătească acest preț pentru libertatea lor și pentru opțiunea europeană.

Tot Poroșenko  a ținut să scoată în evidență determinarea părții ucrainene, a Parlamentului de a duce reformele mai departe pentru a apropia Ucraina de Uniunea Europeană. Bineînțeles, această sarcină nu este una ușoară, dar timpul reclamă să facem aceste schimbări. Se știe că Revoluția Demnității  a arătat aspirațiile ucrainenilor  de a îndeplini standardele europene și de aceea avem nevoie de unitate națională și  de sprijin internațional.

Ar  fi excelent dacă autoritățile de la Kiev ar continua implementarea reformelor largi  în diferite domenii care vizează justiția, lupta împotriva corupției, afacerile interne etc. Legat de Rusia, așa cum preciza Svitlana Zalishchuk, membru al Parlamentului Ucrainean, când vine vorba de politica ucraineană, această nu trebuie să fie influențată de vecini, de interesele lor. Mai exact, situația din Ucraina nu ar trebui să fie văzută prin intermediul a ceea ce-și dorește Moscova. Astfel că, dacă Rusia crede că relațiile economice dintre Ucraina și Uniunea Europeană îi afectează interesele, este problema autorităților ruse.

Reporter: Parlamentul ucrainean a adoptat o lege care permite guvernului de a impune sancțiuni împotriva Rusiei. Puteți să îmi dați câteva exemple de sancțiuni?

Am urmărit fluxurile de informații cu privire la aceste modificări și, recent, a fost publicată o listă  cu astfel de sancțiuni. Acestea sunt destul de numeroase și includ, printre altele, renunțarea la scutirile de taxe, la taxe preferențiale și interzicerea operațiunilor cu Rusia, dar și impunerea unor noi obligații în relațiile economice transfrontaliere.

De asemenea, lista mai cuprinde restricții la importurile de bunuri rusești cum ar fi cele alimentare, dar și de altă factură. Pot spune că reacția autorităților ucrainene este destul de hotărâtă.

Reporter: Care este situația din Crimeea privind pana de curent electric? Oamenii din peninsula văd problema ca venind din partea Ucrainei?

 Cred că important este să ne uităm la fundalul acestei probleme. Știm, spre exemplu, că prim ministrul Crimeii, Sergey Aksyonov,  consideră evenimentul ca fiind de natură teroristă  ce a fost produs de naționaliști ucraineni sau de tătarii din Crimeea.

Rusia încă lucrează ca să termine montarea cablului din strâmtoarea Kerci pentru a lega Crimeea de teritoriul rusesc. Dar, dacă urmărim opiniile care vin din partea societății, în special din partea celor mai în vârstă care trăiesc în peninsulă, aceștia fac apel la amintirile din perioadă războiului mondial cu acele condiții de trai deosebit de grele.

Ei, situația actuală nu este ceva nou, deosebit pentru ei, iar dacă privim la modul general, în opinia celor care trăiesc în Crimeea, vina aparține naționaliștilor ucraineni. Aceștia din urmă spun că vor lăsa partea rusă să opereze reparațiile la sistemul de furnizare a electricității după ce deținuții politici ucraineni ce se află în Rusia vor fi eliberați.

Mesajul care se transmite prin această situație poate fi interpretat în felul următor: dacă Rusia a ocupat un teritoriu ce nu-i aparținea, atunci ar trebui să fie capabilă să-i furnizeze curent electric și alte servicii de care populația are nevoie.

Reporter: În UE există o dezbatere cu privire la realizarea gazoductului NordStream 2. Germania vrea finalizat acest proiect, alte state se opun. La Kiev cum se vede acest proiect?

Într-adevăr, autoritățile ucrainene sunt foarte preocupate cu privire la acest proiect. Chiar și președintele ucrainean a declarat că este o reală amenințare pentru securitatea energetică nu numai a Ucrainei, ci și pentru cea a Uniunii Europene.

Dincolo de asta,  Polonia este determinată să blocheze construcția gazoductului. În această chestiune Varșovia sprijină poziția Ucrainei care vede în acest proiect o amenințare geopolitică. Din punctul meu de vedere, construcția acestui gazoduct nu aduce niciun beneficiu Europei și Ucrainei, implicit, dacă e să ne raportăm la ideea de a scăpa de dependența de Rusia în domeniul energetic.  Rămâne de văzut ce se va întâmpla.

Reporter: Există vreun proiect ca Ucraina să exploateze gaze de la Marea Neagra? Poate pentru a scăpa de dependența de gazul rusesc.

Așa este, Marea Neagră poate fi văzută ca o soluție în ideea explorării și exploatării. Știm deja că sunt multe rezerve de gaz neevaluate corespunzător. Unul dintre aceste bazine se află în largul regiunii Odesa  care poate fi explorat mai în amănunt.

Spre exemplu este știut faptul că există rezerve de peste 1,6 miliarde metri cubi de gaz și, în continuare, trebuie studiate aceste rezerve. Analizele au arătat că există 18 zone cu gaze ce ar putea fi explorate și tot ceea ce ne trebuie este timp, va dura cred, mai mult de 10 ani și bineînțeles, investiții și, nu în ultimul rând, noi tehnologii.

Puteam vorbi de o varietate de resurse în Marea Neagră: gazele naturale clasice, gazele de șist și petrol și toate acestea trebuie extrase simultan dar în diferite feluri. De aici, nevoie de tehnologie  specială. Avem un exemplu din partea României care  are o zona maritimă exclusivă mult mai mică, în comparație cu Ucraina, dar ca re reușește să exploateze gaze naturale de două ori mai mult decât Ucraina. În concluzie, s-ar putea lucra la acest capitol și este un domeniu bun pentru cooperare.

***

Anastasiia Gaviuk, este doctorand la Universitatea Națională ”Yurii Fedkovych” din Cernăuți, Ucraina,  în cadrul Departamentului de Relații Internaționale. Din această postură, a beneficiat de o bursă Erasmus la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Anastasiia a mai acordat un interviu postului Radio Iași. Dialogul poate fi ascultat aici.  CV-ul interlocutoarei se află aici.

Vadim Bacinschi, singurul jurnalist de limba română din Odesa, Ucraina, despre unicul ziar destinat etnicilor români din sudul Basarabiei istorice. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (6.12.2015)

Publicat de hdaraban, 6 decembrie 2015, 09:44 / actualizat: 10 decembrie 2015, 10:50

Bucovina turistică, promovată în activitățile unui proiect transfrontalier româno- ucrainean (28.11.2015)

Publicat de hdaraban, 28 noiembrie 2015, 10:12 / actualizat: 9 decembrie 2015, 10:34

Implicată în proiect este și Universitatea ”Ștefan cel Mare” de la Suceava. De aceea, răspunsuri legate de inițiativa transfrontalieră au  fost oferite de Prof.univ.dr. Ştefan PURICI, prorector al instituției de învățământ superior. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Jurnalist și profesor peste ocean – Cristian Ivaneș, beneficiar al unei burse fulbright din partea guvernului federal al SUA, emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (22.11.2015)

Publicat de hdaraban, 22 noiembrie 2015, 21:05 / actualizat: 23 noiembrie 2015, 21:05

Într-o discuție amplă, invitatului lui Horia Daraban a spicuit din istoria radioului european, parte din ea scrisă în perioada comunistă, dar a deschis și o fereastră către alegerile prezidențiale americane ce sunt programate spre desfășurare în noiembrie 2016.

Ministerul Afacerilor Externe de la București: Atenţionare de călătorie în Franța

Publicat de hdaraban, 14 noiembrie 2015, 03:18

Prefectura de poliţie Paris recomandă ca în următoarele ore cei care se găsesc la domiciliu sau în localuri profesionale să evite orice ieşire. Instituţiile publice trebuie să întărească supravegherea intrărilor, să-i primească pe cei care solicită accesul şi să întrerupă evenimentele sau manifestările care au loc în exterior.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români aflaţi în regiunea pariziană să respecte avertismentele de siguranţă transmise de autorităţile franceze şi să evite orice deplasare. Dacă se deţin informaţii despre cetăţeni români care se află într-o situaţie de urgenţă, generată de vreun astfel de eveniment, se recomandă să contactaţi Ambasada României la Paris pe numerele:+33 (0) 68 07 13 729 şi +33 (0) 1 47 05 07 55 sau pe adresa de email paris.consul@mae.ro

Totodată, se recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi se reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia ‘Călătoreşte în siguranţă’ (disponibilă gratuit în ‘App Store’ şi ‘Google Play’), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale.

(Agerpres/foto radiocluj.ro)

Ucraina și semnele de întrebare legate de situația din estul țării. Interviu, în exclusivitate, cu doctor în istorie Serghei Hakman, profesor la Cernăuți – emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator Horia Daraban (08.11.2015)

Publicat de hdaraban, 8 noiembrie 2015, 18:14 / actualizat: 24 noiembrie 2015, 18:53

Prezent în România pentru a susține o serie de conferințe ce au avut că temă, printre altele, clișeele din istoriografia română și ucraineană, Serghei Hakman a răspuns întrebărilor lui Horia Daraban, făcând referiri și la prezența insolită a fostului președinte georgian, Miheil Saakașvili, în funcția de guvernator al regiunii Odesa.

Curs de gastronomie şi artă culinară la Liceul Tehnologic Economic „Virgil Madgearu” din Iaşi (20.09.2015)

Publicat de hdaraban, 23 septembrie 2015, 11:09

Stagiul de pregătire profesională susţinut în limba engleză de Chef Ziad Atiyaa avut o componentă teoretică, prin prezentarea unor noţiuni generale şi specifice din domeniul gastronomiei, şi o componentă practică, în cadrul căreia echipele mixte, formate din câte un cursant israelian şi un elev român, au pus în aplicare cele învăţate.  Un reportaj realizat de Natalia Maxim.

România va primi peste 4600 de refugiați din cei 120 de mii propuși spre distribuire de Comisia Europeană – Pro Europa cu Horia Daraban (9.09.2015)

Publicat de hdaraban, 9 septembrie 2015, 13:47

Aceasta este una din declarațiile cheie ale președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, ce s-au regăsit astăzi în discursul său anual privind starea Uniunii Europene. Oficialul de la Bruxelles a vorbit despre criza financiară a Greciei, despre posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniune, dar cel mai important punct a fost criza refugiaților.

Juncker a atins și problema lipsei de solidaritate între statele membre. Dincolo de aceasta el a anunțat o nouă propunere privind repartizarea refugiaților.

Potrivit noii propuneri a Comisiei Europene, refugiații ar urma să fie distribuiți conform unei formule care se bazează 40% pe produsul intern brut al țărilor, 40% pe numărul de locuitori, 10% pe rata șomajului și 10% pe numărul de refugiați deja aflați în fiecare țară membră înaintea apariției crizei din acest an.

Raportat la cifra de 120 de mii de refugiați, Germania este plasată în prima linie, 31440 de oameni, ceea ce înseamnă o cotă de 26%. România va trebui să accepte aproape 4650 de refugiați. La aceștia, din cei de 40 de mii de refugiați propuși spre reașezare în luna mai, țării noastre, potrivit unor calcule, îi vor mai reveni aproximativ 1700 de persoane.

Din Alaska, Radu Păltineanu, românul care vrea să străbată cele două Americi pe bicicletă – emisiunea Orizont Deschis cu Horia Daraban (6.09.2015)

Publicat de hdaraban, 8 septembrie 2015, 16:00

Așadar, un interviu despre călătorii, despre pesimismul la români și dorința de oferi ceva frumos generațiilor mai tinere.

Care este viitorul Ucrainei în legătură cu situația din estul țării, autonomie sau stat special, sunt câteva din chestiunile de actualitate pe care le are de rezolvat vecinul de la est al României.

La Orizont Deschis, Horia Daraban a adresat câteva întrebări pe aceste teme Veronikăi Chala, profesor în cadrul Departamentului de Economie Internațională de la Academia de Inginerie Civilă și Arhitectură din Dnipropetrovsk.

Baritonul gălățean, Florin Petre, s-a stins din viață la numai 33 de ani

Publicat de hdaraban, 26 iulie 2015, 22:43

Potrivit presei locale, încă din anul 2005, la 22 de ani, cariera tânărului bariton capătă dimensiuni internaţionale, efectuând turnee cu spectacole şi concerte în Japonia, Austria, Elveţia, Cehia, Italia etc. Din 2003 începe colaborarea cu Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galaţi, iar din 2008 cu Teatrul Naţional de operă şi balet „Oleg Danovsky” Constanţa. În 2010, devine profesor al Colegiului Naţional de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, iar în 2013 îi este conferit înaltul titlu ştiinţific de Doctor în Muzică. Cu doar câteva zile în urmă, primise gradul didactic I.

Repertoriul său a cuprins roluri principale de dificultate din opere celebre: Contele din Nunta lui Figaro, Leporello din opera Don Giovanni, Guglielmo din opera Cosi fan tutte, Papageno din opera Flautul Fermecat.
Colegii şi prietenii spun despre Florin Petre că a fost un luptător şi un om cu demnitate, precum şi un prieten devotat. Fără el, scena gălăţeană va fi cu siguranţă mult mai săracă. (Radio Iași, viața-libera.ro/ FOTO tnobconstanta.ro )

Cristina Lercă, stabilită de peste șapte ani în Canada: ”imagina comunității românești este una foarte bună”, emisiunea Orizont Deschis cu Horia Daraban (19.07.2015)

Publicat de hdaraban, 19 iulie 2015, 13:46 / actualizat: 20 august 2015, 14:13

Prilejul este perfect pentru a sta de vorbă despre ceea ce înseamnă să fii român pe continentul nord american. Nu putem plecala dialog fără să căutăm un răspuns; în România jurnalist de radio. Poți fi jurnalist și în țara gazdă?

S-a vorbit în dese rânduri despre o categorie profesională atunci când referirile în cauză erau legate de plecarea românilor peste hotare. Este vorba despre medici, specialiști care, negăsindu-și locul profesional în țară, au plusat în ideea împlinirii profesionale peste hotare.

Este și cazul lui Alexandru Papadopol, acum în Franța. Deschidem dialogul  spunând că drumul partenerului de dialog pornește de la Iași.

Anastasiia Gaviuk, bursieră în cadrul programului Erasmus, despre experiența studiilor la Iași, emisiunea Orizont Deschis cu Horia Daraban (12.07.2015)

Publicat de hdaraban, 12 iulie 2015, 13:19 / actualizat: 20 august 2015, 13:35

La final de an universitar, am stat de vorbă cu Anastasiia Gaviuk, din Cernăuți, Ucraina, și care timp de 10 luni a urmat cursuri la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității ”Alexandra Ioan Cuza”. Este preocupată de regiunea Mării Negre și de provocările pe care le au statele din această zonă. Discuția  a plecat de la calitatea dialogurilor diplomatice existente între Kiev și București.

”Clandestinul” – titlul romanului scris de Laurențiu Trifan, un tecucean aflat în Italia de 15 ani

Publicat de hdaraban, 5 iulie 2015, 10:15 / actualizat: 8 iulie 2015, 10:36

Dorul de casă – tema principală a scurtmetrajului ”Împreună” realizat, la Beijing, de Ema Stoian, emisiunea ”Orizont Deschis” cu Horia Daraban (21.06.2015)

Publicat de hdaraban, 21 iunie 2015, 12:32 / actualizat: 20 august 2015, 13:07

După ce, în una din ediții, Ema a detaliat ce înseamnă experiența studiilor în metropola asiatică, cum sunt văzuți românii și ce înseamnă prietenia poprului chinez, acum, cu aceste gânduri pe fundal, adăugăm aprecierile primite de Ema pentru realizarea scurtmetrajului cu titlul ”Împreună”.

Așadar, răspunsuri despre cadrul care a oferit posibilitatea turnării filmului, dar și despre planurile academice ce, cum era și normal, sunt legate tot de China.

”Expedițiile Memoriei” – proiectul moldo-român de evaluare a fenomenului deportărilor din teritoriile istorice românești – emisiunea ”Orizont Deschis” cu Horia Daraban (7.06.2015)

Publicat de hdaraban, 7 iunie 2015, 16:16 / actualizat: 8 iunie 2015, 16:42

***

La începutul lunii iunie, Filiala Iași a Academiei Române, Societatea de Studii Istorice din România, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași și TVR Iași au organizat o dezbaterea cu titlul ”Identități fracturate. Reflecții privind deportările din Basarabia în Kazahstan, 1941-1951”. Doctoranzi, cercetători, profesori în istorie au scos în evidență, în cadrul discuțiilor, elemente, repere, legate de prezențele basarabene – românești în Kazahstan.

Dialogurile au avut ca fundament și documentarul realizat cu prilejul deplasării unei echipe de istorici din România și Republica Moldova în zonele din Kazahstan unde locuiesc moldoveni – români și urmași ai acestora. Demersul, având titlul ”Expedițiile memoriei” a lăsat o impresie puternică, atât asupra istoricilor, dar și asupra jurnaliștilor implicați în proiect. Printre ei, Violets Gorgos, regizor artistic la TVR și Octavian Țîcu de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova.

Peste 100 de elevi români de la Ladispoli, din apropierea capitalei italiene, au primit diplomele de absolvire a cursurilor de limba română în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat în incinta primăriei orașului. Cei mici au cântat, au recitat poezii în limba română și au interpretat personaje din basme românești. Un reportaj pe care l-am primit de la Elena Postelnicu, corespondent Radio România în peninsula italică.

Colaborările dintre universitățile din diferite țări au particularități în funcție de mai mulți factori, fie ei geografici, fie ce țin de oportunitățile care se oferă pentru astfel de înțelegeri. Un exemplu poate fi dat de ceea ce este de actualitate în cazul instituțiilor de învățământ superior din România și Ucraina.

Precizările pe acest subiect au fost făcute Victoria Dochenko de la Universitatea Pedagogică de Stat din Sumy, Ucraina, la Conferința Internațională „EURINT” organizată de Centrul de Studii Europene.

Interlocutoarea se află la Iași prin prisma unei bursei din cadrul programului European de Mobilitate Erasmus. Așadar, despre colaborările universitare internaționale ca mijloc de integrare regională și dezvoltare.

Despre poezie, despre cei care o scriu și despre evenimentele care îi adună pe poeți. Dincolo de acestea, afinitatea pentru poezia românească a celor care o citesc și o traduc. Interviu cu poetul Alexander Nawrocki din Polonia, traducătorul baladei Miorița. Creatorul polonez a fost invitatul de onoare al Festivalului Internațional de Poezie, unde a primit titlul de „Ambasador al Poeziei”. Repere, în  interviul realizat de Natalia Maxim.

La Iași, Conferința Internațională EURINT. Invitați din toată Europa – Pro Europa cu Horia Daraban (22.05.2015)

Publicat de hdaraban, 22 mai 2015, 12:48 / actualizat: 3 iunie 2015, 12:56

De la Iași, Cluj, București din România, dar și din țări din Uniunea Europeană și din vecinătata acesteia, aceasta este harta aproximativă a celor care participă în aceste zile la lucrările Conferinței internaționale Eurint. Mai multe secțiuni pentru prezentări, tematică variată toate legate de subiectul mare – Dezvoltarea regională și integrarea. Noi provocări pentru UE. La deschiderea lucrărilor, din partea organizatorului – Centrul de Studii Europene, a pariticpat și profesor universitar doctor Gabriela Carmen Pascariu, director al insituției.

Unul dintre participanți este și Veronica Chala, profesor în cadrul Departamentului de Economie Internațională de la Academia de Inginerie Civilă și Arhitectură din Dnipropetrovsk, Ucraina. Tema aleasă de oaspete pentru conferința de la Iași este legată de economia creativă. (audio Horia Daraban, Radio Iași/foto uaic.ro)

Acordul comercial şi de liber schimb, pași spre o înțelegere comună între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii – Pro Europa cu Horia Daraban (22.04.2015)

Publicat de hdaraban, 22 aprilie 2015, 12:55

Un aspect important legat de acest tratat este cel ce vizează întreprinderile mici și mijlocii din spațiul comunitar. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, aproape 150 de mii de IMM-uri din întreaga Uniune Europeană au făcut exporturi în SUA, în anul 2012. Acestea au vândut bunuri și servicii de aproape 77 de miliarde de euro în SUA, reprezentând circa 28% din volumul total al exporturilor UE în Statele Unite, în acel an. (audio Horia Daraban/foto ec.europa.eu/)

(AUDIO/FOTO) Dorin Bofan, fotograf de natură: ”esențial este să reușești să-ți pui amprenta personală asupra a ceea ce fotografiezi”

Publicat de hdaraban, 21 aprilie 2015, 14:30

 ***

Horia Daraban: dorinbofan.com, o fereastră către experiențele tale fotografice, către călătoriile tale. Peisaje superbe, îți propun să desfacem firul poveștii, ce anume ți-a trezit pasiunea pentru fotografie?

Dorin Bofan: Totul a pornit acum 10 ani  când am plecat în Statele Unite cu binecunoscutul program pentru studenți ”Work and Travel”. Am muncit acolo 3 luni, mi-am luat primul meu aparat, un DSLR, și  două obiective și așa am început să fotografiez, dar cumva, concomitent cu faptul că mi-am achiziționat echipament foto, a venit și mersul pe munte. Lucrurile astea s-au îmbinat foarte bine fiindcă pe munte ai mereu  ce vedea și, bineînțeles, ai mereu ce fotografia. Totul a venit cumva de la sine.

Horia Daraban: Cum îi șade bine fotografului, la volan, în mașină, sau pe jos în drumul său spre fotografia perfectă?

Dorin Bofan: Categoric îi stă cel mai bine deplasându-se pe jos; ori pe poteci de munte ori pe străzile unui oraș, fotograful trebuie să fie într-o permanentă mișcare ca să se poată întâlni cu acele momente speciale. Atunci când ești într-o mașină, când te deplasezi cu o viteză destul de mare, e cam greu să relaționezi cu mediul din jurul tău și să sesizezi acele momente  care, odată ce s-au dus, s-ar putea să nu te mai întâlnești niciodată cu ele. Deci, categoric, mergând pe jos.

Horia Daraban: Aș vrea să vorbim puțin despre Proiectul PI. Adaug ca informație două repere: Islanda Biciclete. Umple tu golurile  din prezentare.

Dorin Bofan: Proiectul PI a venit ca o nevoie de a ne aventura, deși termenul ăsta e des utilizat astăzi și nu prea își găsește locul decât în situații foarte rare pe care le încearcă, poate, alpiniștii sau astronauții. După șapte ani în care am avut un loc de muncă normal, am decis să-mi dau demisia  ca să merg pe calea asta a fotografiei și, având un pic mai mult timp la dispoziție, am zis că ne-ar prinde bine să facem o călătorie fotografică, de ce nu, un pic altfel. Și vroiam de foarte mult timp să văd Islanda, doar că Islanda e un loc des fotografiat și e un loc foarte cunoscut între fotografii de natură în special. De aceea nu am vrut să le calc neapărat pe urme. Am vrut să imortalizez toată frumusețea asta  exotică, dacă vrei, a Islandei  de pe bicicletă. Asta mi s-a părut calea cea mai interesantă de a o fotografia și, de asemenea, o ieșire destul de bună din mediul corporatist în care am stat șapte ani.

Horia Daraban: Care au fost cele mai dificile momente în periplul islandez?

Dorin Bofan: Cred că cea mai dificilă parte atunci când pedalezi, în special în zonele nordice, este vremea foarte imprevizibilă. Am avut câteva zile în care a bătut vântul foarte tare, a plouat, și atunci deplasarea a fost un pic mai anevoioasă, mai ales că vremea asta potrivnică ne-a prins în zone unde nu prea aveam unde să ne adăpostim și a fost un efort destul de mare și am simțit cumva că atingem niște limite. Dar am trecut cu bine peste toate momentele alea și, uitându-ne înapoi, ne-am dat seama că ne-au ajutat să fim cumva mai puternici.

Horia Daraban: Ce anume contează în alegerea unei destinații, relieful, vegetația, distanța de casă?

Dorin Bofan: Depinde de ce vrei să faci. Dacă faci fotografie de natură așa cum fac eu, ai două variante: poți să te duci în locurile pe care le fotografiază mai toată lumea, spre exemplu Islanda, și să faci lucrurile un pic altfel prin prisma experienței tale sau poți să te duci în locuri absolut necunoscute, cum sunt la noi în România, și să te duci în locurile astea fără niciun fel de așteptare. Din punctul meu de vedere, a doua abordare te răsplătește mult mai mult decât prima fiindcă ai toate șansele să te întâlnești cu niște momente absolut unice.

Horia Daraban: România, Scoția, Islanda, Spania, Norvegia, Elveția; ce loc, ce spațiu a lăsat cea mai puternică amprentă asupra sufletului tău de fotograf călător?

 Dorin Bofan: E greu de spus, sunt foarte multe locuri în România, și dintre ele, un loc în care m-am întors  de nenumărate ori și mă întorc mereu cu drag  este Masivul Ceahlău. A fost locul unde am mers prima oară pe munte, copil fiind. Dacă ar fi să mă gândesc  la niște locuri din afara țării, zonele nordice  au lăsat un impact foarte puternic  asupra mea. Acolo, de multe ori ai senzația că timpul a stat în loc și ai ocazia să descoperi cumva niște locuri primordiale. Vremea destul de potrivnică și destul de  apăsătoare, cumva, accentuează toate senzațiile pe care le trăiești  acolo. Da, probabil n-aș putea să aleg un loc anume, dar dacă ar fi să mă orientez  undeva într-un loc  de pe planeta asta pe care l-am vizitat, categoric m-aș duce undeva în preajma Cercului Polar.

Horia Daraban: Fotografului de natură ce calități îi sunt necesare? În ce măsură talent, în ce măsură educarea ochiului?

Dorin Bofan: Cred că amândouă. Știi cum e cu talentul  și cu înclinația spre a face  anumite lucruri, până la urmă, te naști. E probabil o chestie genetică pe care o moștenești. Însă, dacă nu-ți cultivi talentul prin foarte multă educație și printr-un proces  de învățare destul de stoic, atât pe parte teoretică dar și practic , pe teren, atunci nu o să poți niciodată realiza imagini cu adevărat speciale și unice care să te caracterizeze pe tine. Deci ambele ipostaze sunt importante, însă educația aș pune-o pe primul loc.

Horia Daraban: În ce măsura natura modelează ochiul fotografului, în ce măsură fotograful reușește să aducă un plus  de valoare unui peisaj?

Dorin Bofan: Natura o să conteze foarte mult atunci când te afli într-un peisaj care este considerat fotogenic de cei care poate au fost înaintea ta. Însă, ca fotograf, ca individ mi se pare absolut esențial să reușești să-ți pui amprenta personală asupra a ceea ce fotografiezi. Și amprenta asta personală se bazează foarte mult pe experiență, pe surse de inspirație, pe toate lucrurile pe care le-ai trăit anterior și care, cumva, își pun amprenta asupra prezentului și asupra momentelor pe care încerci să le capturezi în peisajul în care te afli.

Horia Daraban: Anul 2015 cu un calendar în ceea ce te privește. Cursuri de fotografie pentru cei pasionați, atât în țară cât și în străinătate.

Dorin Bofan: Partea asta cu atelierele  e încă ceva nou pentru mine și  încă mai am multe de învățat, dar mă bucur că oamenii sunt deschiși, că oamenii vin și că pot să învăț și eu la rândul meu de la ei. Încă îmi pun problema dacă e ceva ce-mi place cu adevărat și ceva ce să fac și peste zece ani de acum încolo. Cert este că întâlnirea cu oameni noi îți deschide și mai mult mintea asupra a ceea ce este posibil în domeniul ăsta. E o provocare pe care o îmbrățișez și care mă motivează foarte mult în a deveni un fotograf mai bun,dar și un instructor mai bun.

Horia Daraban: Pentru că emisiunea se cheamă ”Orizont Deschis”, care este destinația la care visezi și pe care o consideri capitală pentru desăvârșirea ca fotograf?

Dorin Bofan: E foarte greu de spus! Cred că nu e neapărat importantă destinația, cât proiectele pe care le faci. Anul viitor, o idee ar fi să plecăm, pedalăm , să plecăm cu bicicletele în Patagonia, dar pe de altă parte, sunt conștient de faptul că în România, cel puțin pe partea de natură, mai sunt foarte multe lucruri interesante de văzut și de fotografiat. Am în plan niște proiecte foarte interesante care vizează pădurile, păduri care sunt unice în Europa și care sper ca prin proiectele astea pe care o să le fac împreună cu prieteni fotografi de-ai mei să arătăm o latură cât se poate de frumoasă și de sălbatică a țării în care trăim.

Alina Miron, la Paris, jurist în drept internațional: ”mi-ar face mare plăcere să lucrez pentru România” – Orizont Deschis cu Horia Daraban (19.04.2015)

Publicat de hdaraban, 19 aprilie 2015, 09:00 / actualizat: 19 aprilie 2015, 12:07

Vorbește cu pasiune despre profesie, dar paradoxal, cu luciditate despre rădăcini, despre dorul de casă. În această perioadă susține cauze pentru mai multe țări (Somalia, Kenya, Slovenia). Mărturisește că un vis și o onoare ar  fi să reprezinte România. 

Alina Miron este invitata ediției Orizont Deschis din 19 aprilie 2015 realizată de Horia Daraban. Un interviu în exclusivitate pentru Radio Iași.

***

Horia Daraban: Toate au un început, iar locul acestui început, pentru dumneavoastră,  este Pașcaniul; până la ce vârstă?

Alina Miron: De fapt, am copilărit la țară, la bunicii mei, lângă Pașcani, la Brătești, până la 7 ani, până am mers la școală; după care am ajuns în Pașcani unde am făcut școala generală și o parte din liceu, iar în clasa a zecea am venit în Iași și Iașul este de fapt orașul meu de suflet, mai mult decât Pașcaniul.

Horia Daraban: Care este povestea pasului studiilor în Franța?

Alina Miron: Am început la Facultatea de Litere, dar, pe undeva, aveam intenția să plec în Franța pentru că era văzută de mine ca o țară culturală prin excelență. E vorba, pe de altă parte, și de afinitatea  cu limba și literatura franceză. Inițial, mă gândeam să plec pentru un an de Erasmus, după care mi-am zis că poate un an nu e de ajuns și am plecat  pe mai mult timp fără să știu exact pentru cât timp.

Horia Daraban: Lucrurile se întâmplau în ce an?

Alina Miron: În 2000.

Horia Daraban: De ce drept internațional, ați spus  Facultatea de Litere la Iași, o pasiune, o alegere de moment?

Alina Miron: Interesant este că, atunci când am dat examenul  la facultate, nu am vrut să  merg la Drept pentru că toată lumea mergea acolo și mi se părea absurd să stai  să tocești patru ani  dreptul roman. Nu prea înțelegeam  la ce ar putea să-mi fie de folos. Deci, Literele mi se păreau mai deschise pe undeva, deși oportunitățile de angajare după facultate  sunt mai mici, în afară de  deschiderea pe care ți-o aduc limbile internaționale care  este importantă pe undeva. Nu era prea logic să merg la Drept în Franța. În schimb, cum nu sunt un spirit  de științe dure, a trebuit să aleg științele umane, iar Dreptul era o posibilitate, mai ales că, după primii ani de Drept, poți să faci altceva; poți să faci Științe Politice, poți să continui în multe domenii din Drept. Deci, mi se părea o alegere care-mi permitea să fac alte alegeri după aceea.

Horia Daraban: A fost o alegere bună…

Alina Miron: Din primul an m-a pasionatul Dreptul. Foarte interesant, nu mă așteptam să ajung în amfiteatru și să ascult cu atât de multă pasiune profesorii care ne predau cursurile, mai ales că  orele din amfiteatre nu sunt foarte pasionante. Nu prea există dialog. Fiind foarte mulți studenți la drept în primii ani, profesorul, pur și simplu, își spune cursul; dacă sunt mai dinamici, unii dintre ei încearcă să facă un dialog cu cei din amfiteatru, dar  cu 400 de oameni e destul de greu să ai un dialog. Totuși, dincolo de aceste neajunsuri, m-a pasionat Dreptul din primul an când am ajuns în Franța.

Horia Daraban: Ați ajuns să faceți ceea ce v-ați ferit, a învăța pe de rost, a toci litera legii?

 Nu, asta este foarte interesant la felul în care se predă în Franța, iar Dreptul în mod particular, nu avem nimic de tocit. La examene putem să mergem cu codurile. Ni se dă un caz practic chiar din primul an de studiu și ni se cere să rezolvăm o situație. Suntem puși în situații cât de cât reale. Asta este o mare diferență cu felul în care se predă Dreptrul, cred, în România. Deși n-am făcut Dreptul, dar vorbind cu unii dintre prietenii mei care au făcut facultatea aici, nu avem absolut nimic de tocit în Franța. Bineînțeles, trebuie învățate cursurile, dar, mai ales, trebuie înțelese.

Horia Daraban: De unde povestea cu Thailanda, cum ați ajuns să reprezentați interesele autorităților de la Bangkok în această cauză, un mic teritoriu disputat de cele două state, Thailanda și Cambodgia?

Alina Miron: Afacerea e mai nuanțată și  soluția Curții Internaționale de Justiție a fost mai nuanțată. În anii ’60, Thailanda a pierdut un templu acolo, iar Cambodgia l-a câștigat. Întrebarea, acum, nu a fost  dacă Thailanda putea să recupereze templul, ci, Cambodgia a spus în fața Curții că, în ’60, i s-a dat nu numai templul, dar și un anumit teritoriu în jurul templului, fără să se știe care era acel teritoriu. Și mai era vorba de un aspect foarte important, era o hartă pe care Cambodgia a invocat-o deja în anii ’60 și asupra căreia a revenit acum cu insistență, spunând că respectiva hartă  reprezenta frontiera; nu numai în zona templului, ci și cam 100 de kilometri  de o parte și de alta  a respectivului sit. Acum, ideea era să se afle cam cât teritoriu s-a acordat pe lângă templu, plus dacă harta reprezenta într-adevăr sau nu frontiera. Pentru Thailanda era foarte important ca harta aceea care fusese  făcută de către francezi  la sfârșitul secolului al XIX-lea să nu fie recunoscută  ca reprezentând frontiera. Acum, într-adevăr Curtea a spus că, în ’60, i s-a acordat un teritoriu pe care se află templul, dar nu tot ceea ceea ce a cerut Cambodgia.

Horia Daraban: Revenind, cum ați ajuns să reprezentați Thailanda?

Alina Miron: A fost o șansă pentru mine  de a lucra cu un mare profesor francez de drept internațional care a fost directorul meu de doctorat  până anul trecut, până  când am terminat doctoratul. Acest profesor reprezintă de prin anul ’83 diverse state în fața Curții Internaționale de Justiție, în fața altor jurisdicții internaționale. Acum a devenit unul dintre cei care pledează în mod regulat. Profesorul Alain Pellet este foarte cunoscut în Franța, iar eu, când am terminat primii patru ani de studiu la Touluse, am vrut foarte mult să lucrez cu el, să-mi fie director de cercetare și am mers la Paris, tocmai ca să am șansa să lucrez cu el. De prin 2010 sunt colaboratoarea lui, încă mai sunt pentru câtva timp, până când îmi iau și zborul. Fiind colaboratoarea lui, din 2008 și, mai ales din 2010 și am început să lucrez deja cu el pe mai multe dosare internaționale. Așa am ajuns să lucrez pentru Thailanda, el m-a introdus în dosar și m-am înțeles cu agentul nostru, șeful echipei care era un thailandez, ambasadorul acestei țări la Haga. A fost un pas foarte important pentru că era pentru mine prima pledoarie internațională; să am încrederea, pe de o parte, a agentului plus a celorlalți membri  importanți ai echipei, a fost  o șansă pentru mine.

Horia Daraban: Cu siguranță, acele momente legate și de pledoarie au fost încărcate de emoție, de tensiune; ceva unic….

Alina Miron: Este un trac! Nu știam că este un trac de fiecare dată când ajungi să pledezi în fața Curții, chiar dacă nu e prima dată; dar, pentru mine, fiind prima dată, evident nu am dormit noaptea dinainte. Prietenul meu venise și el la Haga, dar nimeni nu se apropia  de camera mea. Noaptea de dinainte, de la hotel, toți trimiteau mesaje, trimiteau cafele. A fost un stres foarte mare în noapte de dinainte și chiar înainte  de a te ridica și  a spune nu știi dacă vocea o să vină, n-o să fie pițigăiată. Există, într-adevăr, un trac. După aceea, am mai pledat am resimțit tracul, nu cu aceeași intensitate. Tracul râmâne și sper să fie în continuare pentru că este un element pozitiv.

Horia Daraban: Am citit diferite articole, inclusiv din presa thailandeză, după câștigarea procesului, un val de bucurie. Numele dumneavoastră, peste tot în mass media din Thailanda și din România. Ați crezut că, pentru thailandezi,  e atât de important rezultatul procesului? Automat, s-a văzut ca reacție ulterior; dar înainte, ați realizat cât de important este ceea ce faceți?

Alina Miron: Nu am realizat că lumea poate să fie atât de interesată de un proces, pe undeva, plictisitor; se vorbește timp de trei ore  de niște subtilități juridice pe care lumea, în mod normal, n-ar trebui să le  găsească interesente. Din punctul ăsta de vedere, nu mă așteptam la un așa atașament la proces. Pe de altă parte, știu că, fiind vorba de teritoriu, pământul este un subiect sensibil în oricare parte a lumii. Am mai lucrat și la cazuri de delimitare maritimă, acolo nu există aceeași încărcătură emoțională, deci, știam pe undeva că e important.

 Horia Daraban: De ce anume depinde reușita într-o astfel de misiune? Ține de dovezile pe care le ai, de documentele pe care le-ai studiat, de talentul oratoric?

 Alina Miron: Pot să exclud talentul oratoric.  Acesta  nu este decât un element infim. Ce contează este tot lucrul ce se face înainte. De multe ori nu se poate vorbi de reușită în cazurile de delimitare, mai ales dacă se desfășoară pe o  suprafață foarte mare. În unele cazuri, un stat pierde ceea ce a cerut, în alte cazuri câștigă, deci, pe undeva, se echilibrează. Procesele astea fac parte din modurile de pacificare a relațiilor internaționale.

Horia Daraban: Nu e vorba neapărat de compromis….

Alina Miron: Nu, compromisul apare în negociere. Când ajungem în fața unui judecător, e vorba de aplicare a dreptului, iar aplicarea acestuia înseamnă să  convingi judecătorul că dreptul este de partea ta. Uneori merge, alteori nu merge, dar nu e niciodată alb sau negru. Frontierele sunt rezultatul a mulți ani  de istorie, deci trebuie să înțelegi istoria, cumva.

Horia Daraban: Un astfel de proces este altceva decât să susții cauza unei persoane, a unui individ în fața unei instanțe?

Alina Miron: Da, cred că este foarte diferit pentru că înțelegem  că  avem două state suverane care se confruntă și, în spate,  acestea au populații. Deci există o altă dimensiune,  aceea colectivă, care nu apare în procesele private. Pe de altă parte, un proces este un mod de a regla diferendele internaționale. Dacă hotărârea unui judecător are ca rezultat ca relațiile dintre cele două state, dacă au fost conflictuale, să fie pacificate după decizie, este mult  mai important decât ce s-a aplicat, spun eu, dreptul alb pe negru.

Horia Daraban: Și România are în istoria recentă o confruntare în delimitarea platoului continental cu Ucraina. Ce presupune pregătirea, suținerea unui asemenea caz? Înseamnă foarte multă documentare, mers pe teren în multe cazuri?

Alina Miron: România a făcut un proces foarte bun la Haga, a avut  o echipă excelentă la Ministerul Afacerilor Externe, bineînțeles, înconjurată de avocați externi. Alain Pellet a fost unul  dintre avocații României, iar au mai fost doi mari profesori și un coleg mai tânăr. Pe lângă profesorii  aceștia care au pledat în fața Curții,  a fost o muncă înainte, o muncă de pregătire din partea Ministerului Afacerilor Externe absolut excelentă.  Din câte știu eu, nu sunt multe cazurile în care procedura scrisă este pregătită numai la nivel intern. Asta s-a întâmplat în cazul României: 3-4 oameni în minister care au dus la capăt dosarul acesta; sigur unul făcea parte din echipa de negociere anterioară, deci cunoștea foarte bine dosarul. Cred că asta explică succesul României în afacerea cu Ucraina.

Horia Daraban: Dreptul Internațional, un domeniu destul de exclusivist și care, evident, necesită o specializare. Rămâne un domeniu deschis către noi orizonturi și care poate aduce noi clarificări sau totul este așezat, cel puțin la nivel de principii, de legislație, și se merge doar cu un caz în fața Curții Internaționale de Justiție?

Alina Miron: Da, este un domeniu imens. În afară de aspectele care privesc relațiile între state, dreptul internațional  s-a dezvoltat mult în aplicarea sa la persoane. Vă dau un exemplu foarte concret: Convenția Europeană a Drepturilor Omului este drept internațional la bază. Este un tratat internațional semnat de 15 state, ratificat după aceea, cred, de  către 47 de state membre  ale Consiliului Europei. Este drept internațional pe care îl simțim în mod concret în România.

Horia Darban: Nu este vorba doar de dispute de teritoriu…

Alina Miron: Nu, ăsta este unul dintre exemplele cum s-a dezvoltat dreptul în afara  a ceea ce se cheamă dreptul internațional clasic, vestaflian, în relațiile între state, care a cucerit noi teritorii din ce în ce mai mult prin dezvoltarea drepturilor omului de prin anii  ’40-’50, mai ales după al Doilea Război Mondial. Un alt domeniu în care dreptul internațional încearcă să cucerească teren este protecția mediului. Și asta pentru că nu există o metodă eficace de a regla protecția mediului la nivelul unui singur stat. De îndată ce un singur stat nu poate rezolva o situație intervine dreptul internațional.

Horia Daraban: Cu ce calități trebuie să fie înzestrat cel care practică dreptul internațional, o memorie bună, să aibă voință?

Alina Miron: Memorie bună, nu știu, nu am o memorie foarte bună….,  e vorba de o capacitate de muncă, e vorba de pasiune, e vorba de răbdare. E vorba de curiozitate, în rest, nu știu, iarași muncă.

Horia Daraban: Vă citesc un comentariu făcut pe o rețea socială în contextul reușitei în cazul Thailanda – Cambodgia: ”mi-ar plăcea ca Alina  să facă pledoarie pentru  România, de exemplu, să recuperăm tezaurul pe care ni-l ”păstrează”  rușii”. Sunt subiecte care trezesc emoțiile în rândul unei națiuni și, pe de altă parte, sunt documentele. Aceste emoții colective sunt un impediment, sunt un sprijin în demersurile pe care le face un specialist în drept internațional, într-un caz anume?

Alina Miron: Cred că da, cred că ar conta această emoție deoarece, cu cât ne implicăm, implicarea într-un dosar dă o dimenisune a motivației personale. Și e greu de spus care este ponderea motivației personale, dar, bineînțeles, este importantă pentru că înseamnă că rafinezi argumentul, dacă nu ești mulțumit, încerci să faci și mai bine. Pe de altă parte, poate fi un dezavantaj pentru că, tocmai, devii prea pasionat și pierzi o parte din luciditate. De aceea  e destul de greu să găsești echilibrul. E nevoie de luciditate într-un dosar ca acesta pentru că în fața ta sunt judecători care nu sunt implicați și care nu vor fi implicați în dosar. Ei îl vor lua și îl cântări pe dovezile pe care le aveau în fața lor și în funcție de argumentele  pe care le-ai supus. Deci, dacă devii prea pasionat, înseamnă că poate nu reușești să-i faci să înțeleagă. E greu, dar trebuie găsit un echilibru.

 Horia Daraban: Ați accepta un caz în care să reprezentați România?

 Alina Miron: Cu plăcere, bineînțeles. E unul din gândurile mele ascunse poate, dar, cu siguranță, mi-ar face mare plăcere să lucrez pentru România.

Horia Daraban: Ce urmează profesional pentru dumnevoastră, alte cazuri, la ce lucrați acum?

Alina Miron: Au fost pledoariile, am lucrat pentru Slovenia pentru un caz de delimitare teritorială și maritimă cu Croația. M-am întors de la Hamburg acum două săptămâni unde am reprezentat Coasta de Fildeș într-un caz de delimitare maritimă cu Ghana. Aceștia sunt clienții mei în momentul de față. Lucrez și pentru Somalia tot la un caz de delimitare maritimă cu Kenya.

Dosarele acestea sunt în faza scrisă, deocamdată. Pe de altă parte, cum am terminat teza de anul trecut, sunt într-o fază de recrutare universitară. Caut, deocamdată, un post de conferențiar; sper să am întâlniri la unele universități din Franța, iar pentru anul viitor, un examen foarte greu, agrégation se cheamă, pentru a deveni profesor universitar – cu titlu în Franța.

Horia Daraban: Ați enumerat Slovenia, Coasta de Fildeș, Somalia, contează palmaresul, e ca în sport?

Alina Miron: Da, e bine zis. Contează palmaresul pentru că statele nu dau pe mâna oricui interesele lor și durează până îți faci un nume ca să aibă încredere, iar palmaresul dă încredere statelor. Deocamdată, nu cred că am ajuns chiar acolo propriu-zis pentru că cei care reprezintă în mod curent statele sunt persoane între 40 și 55 de ani și mai mult, între  50 și 70.

Horia Daraban: Este largă piața aceasta a specialiștilor în drept internațional sau sunt câțiva foarte buni și care sunt căutați?

Alina Miron: Profesorul meu Alain Pellet zice că e ”mafia” dreptului internațional pentru că sunt foarte puțini oameni care apar în fața jurisdicțiilor internaționale. Eu am numărat o dată 10 -12, foarte puține femei de altfel.

Horia Daraban: E mai greu pentru femei?

Alina Miron: Nu că e mai greu. E doar imaginea unei societăți care apare și la nivelul dreptului internațional, foarte puține persoane de drept internațional, chiar și în Franța unde, totuși, există o situație ca în multe alte , nu că ar fi o discriminare în mod special, ci pur și simplu este o situație ca în multe alte meserii. Dar, dacă să spun, din 10 -12, una – două femei, ceea ce e ok pe undeva.

Horia Daraban: Ce loc ocupă Franța, ce loc ocupă România în sufletul dumneavoastră?

Alina Miron: Separat. Acum, cred că  aparțin celor două culturi. Nu e nevoie să renegi una ca să aparții celeilalte. Trăiesc în Franța din 2000, asta înseamnă, totuși 15 ani,  aproape jumătate din viața mea. Am început să înțeleg Franța din ce în ce mai bine. Nu era cazul la început, unele lucruri mi se păreau absurde. Unele mi se par acum în România. Deci, pe undeva, aparțin celor două țări pentru că încep să critic și într-o parte și în alta.

Horia Daraban: Dați-ne exemple de lucruri absurde, în Franța și în România.

Alina Miron: În Franța, sunt absurde, spre exemplu, atașamentele la bunele maniere în clasa burgheză pariziană. Petrec, uneori, după ce am scris un email, stau și mă gândesc vreo 10 minute oare ce trebui să spun ca formulă de salutare la sfârșit ca persoana să  nu fie jignită. Ăsta este un exemplu…

 Horia Daraban: Iar dacă e să vorbim despre România?

 Alina Miron: Aici am senzația că multe din reguli, deși sunt legale, par  facultative. E un sport național  în a încerca să fentezi regulile, regulile de circulație, regulile de finanțare. E unul dintre aspectele care mă înnebunesc.

Horia Daraban: Per ansamblu, cum vedeți România, având în vedere că ați plecat acum 15 ani?

Alina Miron:  Bineînțeles, se transformă, deși în partea Moldovei vedem mai puțin. În Moldova, ce este mai vizibil, spre exemplu construcțiile, infrastructura nu prea s-a ameliorat, deși în unele părți da.

Horia Daraban: S-a mai estompat dorul de casă sau rămâne acolo, în suflet,  un sâmbure care  încolțește și-l mai altoiți odată cu venirea în România?

Alina Miron: E interesant dorul de casă. La început, era aproape ca o nevoie. Acum, nevoia  s-a estompat pe undeva pentru că am început să simt că, atunci cînd spun acasă, mă gândesc la Paris, unde stau de câțiva ani. Dar e ciudat că de fiecare dată după ce vin și stau, petrec ceva timp, reușesc să revin cu picioarele în România, înțeleg că avem nevoie de contactul ăsta cu trecutul; că, de fapt, rădăcinile numai când le revezi îți dai seama de importanța lor. Cred că o să am nevoie în mod constant de revenirea asta.

Siretul, gazda Adunării Generale a Asociației Douzelage, organizație unică în spațiul comunitar – Pro Europa cu Horia Daraban (17.04.2015)

Publicat de hdaraban, 17 aprilie 2015, 12:21

Evenimentul din orașul sucevean aduce în atenție dezvoltarea durabilă a comunităților mici în cadrul mai larg al spațiului european. Astăzi, dar și mâine au loc diferite workshopuri, după ce, primele două zile au fost rezervate vizitelor la diferite obiective din zona Bucovinei. Dincolo de program, la Siret se vorbește despre rolul Asociației Douzelage, organizație unică în Europa, în ceea ce privește sprijinul pe care îl poate acorda orașelor membre. Un răspuns a fost oferit de președintele Asociației, Cezary Salamończyk. (audio/foto Radio Iași, Horia Daraban)

Orașul Siret, județul Suceava, găzduiește Adunarea Generală a Asociației ”Douzelage”. Participă delegații din 21 de orașe din Uniunea Europeană

Publicat de hdaraban, 17 aprilie 2015, 07:30

Legat de eveniment, primarul orașului gazdă, Adrian Popoiu, a precizat că este un bun prilej pentru a promova România, și în special zona Bucovinei. El a mai spus că la întâlnire participă aproape 120 de invitați din 21 de țări, iar discuțiile fac parte dintr-un program european cu titlul ”Anul european pentru dezvoltare durabile în Douzelage- 2015”. Inițiativa beneficiază de o finanațare de peste 100 de mii de euro din care 45 de mii sunt pentru orașul Siret.

La rândul său, președintele Asociației Douzelage, Cezary Salamończyk, a spus că, la Siret, astăzi, vor avea loc workshop-uri despre viitorul organizației. De asemenea, urmează să fie abordat subiectul înfrățirii în cazul orașelor partenere. (foto/audio Radio Iași, Horia Daraban)

Invitatul ediției: doctor Florica Topârceanu, primul biolog român, după Emil Racoviță, care a ajuns în Antarctica – Orizont Deschis cu Horia Daraban (5.04.2015)

Publicat de hdaraban, 8 aprilie 2015, 22:38 / actualizat: 9 aprilie 2015, 11:41

Invitata emisiunii Orizont Deschis, doamna Topârceanu a explicat importanța primei expediții naționale românești, ”aventură” la care a luat parte și ea. 

Dr. Teodor Negoiţă între reprezentanţii Australiei, Chinei şi Rusiei

Horia Daraban: Cum ați ajuns să faceți parte din echipa românească ce a făcut călătoria pe continentul antarctic? Știm, inițiativa și efortul organizării au venit din partea lui Teodor Negoiță, de altfel primul român care a mers la Polul Nord.

 Florica Topârceanu: Sunt multe lucruri de spus despre modul cum am ajuns să fac parte din echipa primei expediții naționale române de cercetări științifice în Antarctica.

Cheia simbolică a Staţiei Law-Racoviţă înmânată de reprezentanţii Guvernului Australiei exploratorului Dr. Ing. Teodor Negoiţă – 20 februarie 2006, orele 13

Am colaborat cu doctorul Teodor Negoiță la diverse cercetări în acest domeniu și el m-a selectat pentru a face cercetări în domeniul științelor medicale, respectiv, privind adaptarea organismului uman la condițiile extreme din Antarctica. Eu cu acest gând am plecat, cu acest proiect, și, ajunsă acolo, am descoperit o multitudine de domenii de interes pentru mine, pentru colegii mei și, de aici, s-a dezvoltat o gamă întreagă de cercetări și colaborări, atât cu cercetători din România, cât și din străinătate.

Horia Daraban: O călătorie pentru a zăbovi pe continentul antarctic câte zile?

 Florica Topârceanu: Această expediție a durat două luni și jumătate. A fost o cooperare științifică și logistică între expediția românească și expediția Republicii Populare Chineze. 44 de zile am stat pe continent, ceea ce este foarte mult și, de asemenea, am făcut cercetări nu numai pe continent, în această perioadă de 44 de zile, ci și pe Oceanul Indian pentru că traseul expediției a fost în acea parte, dinspre Australia, spre Antaractica, pe Oceanul Indian, cu spărgătorul chinez XUE LONG.

Horia Daraban: Mai exact, ce a presupus activitatea dumneavoastră în Antarctica?

 Florica Topârceanu: Această expediție a fost organizată cu ocazia semnării unui memorandum de înțelegere  între Divizia Antarctică Australiană și Fundatația Antarctica Română, condusă de doctorul Teodor Negoiță. Acest memorandum s-a semnat la Stockholm, la 15 iunie 2005, pe un termen de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii ulterioare. Acest memorandum dădea acces cercetătorilor români la o bază australiană.

Staţia Law-Racoviţă-Negoiţă cu lacul cu apă potabilă (dreapta, sus) şi calota glaciară pe fundal

Stația aceasta este permanentă, iar ca activități ce se desfășoară acolo, ea este sezonieră. Deci, cercetătorii români pot merge în baza acestui memorandum la stație pentru a face cercetări în timpul sezonului de vară australă, adică în lunile decembrie, ianuarie, februarie. Noi am desfășurat foarte multe activități în teren. Și aici este bogăție științifică a zonei, dar nu numai științifică, are valori unice; peisajul acestei zone care este fascinant, pe de o parte, pare a fi un deșert, dar, în același timp, are niște caracteristici deosebite fiind o oază; o oază pe continentul antarctic.

Horia Daraban: În ce sens  o oază?

 Florica Topârceanu: În sensul că, ceea ce lumea știe mai puțin, 0,5% din continentul antarctic este neacoperit de gheață și zăpadă. Deci relieful este dezvelit.

Înregistrarea temperaturii ambientale la staţia Law-Racoviţă

Relieful fiind descoperit, în timpul verii, când sunt temperaturii  mai ridicate  comparativ cu cele din timpul iernii, adică sunt în jurul valorii de 0 grade Celsius, noaptea mai coborâte, până spre -15,  – 18 grade, dar ziua ajung aproape de 0 grade și, în anumite  zile, chiar, poate fi de + 1 grad.

În aceste condiții, se dezvoltă mușchi, licheni, alge, diverse microorganisme și de aici rezultă și valoarea științifică extraordinar  de mare  a acestei zone. Mai mult decât atât, zona este plină de lacuri cu apă dulce și sărată. De altfel, zona se numește Dealurile Larsemann. Această zonă este situată în Antarctica de Est, și e bine să reținem acest element deoarece Emil Racoviță, în timpul expediției Belgica, a fost în Antarctica de Vest. De aceea eu consider și le spun  mereu colegilor mei, că România are doi pionieri ai Antarcticii, pe Emil Racoviță și pe doctorul Teodor Gheorghe Negoiță.

 Horia Daraban: Care sunt provocările în a trăi acolo, în a fi, acolo, oameni?

 Florica Topârceanu: Cercetările la această stație, ”Law – Racoviță – Negoiță”, se fac numai în cursul sezonului de vară australă, dar făcându-se în această perioadă, este zi lumină. Astfel, expediționarii sunt supuși unor efecte ale  radiațiilor, ale temperaturilor. În intervale foarte scurte, temperatura variază atât de mult încât este foarte greu să faci față. Trebuie să ai niște calități deosebite pentru a rezista în acele condiții. Dar mai presus decât rezistența fizică, cea mai importantă acolo este rezistența psihică.

 Horia Daraban: De ce?

 Florica Topârceanu: Pentru că, acolo, este un mediu extrem. Ești izolat de restul lumii, îți desfășori activitatea într-un grup foarte restrâns. Noi am fost trei într-o pustietate și, în plus, între membrii echipei trebuie să existe o compatibilitate perfectă.

Dacă este unul care are alte aspirații decât ceilalți, se produce un dezacord și nu mai poți să ai acea armonie care îți este absolut necesară. Deci selecția  expediționarilor este o problemă deosebită.

Tricolorul României fluturând pe clădirea principală a Staţiei Law-Racoviţă alături de cele ale Australiei, Chinei şi Rusiei, care deţin staţii permanente în aceeaşi zonă

Nu poți trimite cercetătorii în Antarctica numai pentru că sunt buni specialiști. Acesta este un criteriu obligatoriu, dar nu este suficient. Trebuie să fii și foarte bun diplomat, adică trebuie să știi cum să te comporți cu părțile, cu cercetătorii de la celelalte stații. Acolo este o armonie perfectă  între state. Animozitățile din alte domenii nu există acolo. Te afli într-un teritoriu fără hotare. Ești pe un continent cu guvernare internațională.

Horia Daraban: Spuneați dumneavoastră, Australia a permis folosirea de către echipa română  a stației sale, denumită din 2011 Law – Racoviță – Negoiță. Putem vorbi, în 2015, de o continuare a proiectului acesta, al prezenței cercetătorilor români la Polul Sud?

 Florica Topârceanu: Noi avem această speranță, dar ea este în funcție de deciziile autorităților statului. Avem, într-adevăr, un sprijin foarte mare din partea Ministerului Afacerilor Externe. Și asta, pentru că cercetările din Antarctica se desfășoară în baza Tratatului Antarctic. Este un document internațional semnat de 50 de state. Noi am fost al șaptesprezecelea stat care a aderat la tratat, dar deși noi l-am dat pe Emil Racoviță ca prim biolog din lume care a studiat viața în Antarctica și programul științific al cercetărilor desfășurate de expediția Belgica este considerat ca piatră de temelie pentru programele națioanele antarctice actuale, noi nu avem o stație proprie în Antarctica, cum au toate țările care au avut reprezentanți în expediția Belgica și, aș spune chiar mai trist, nu avem un program național antarctic care să fie  finanțat de Ministerul Educației și Cercetării.

Horia Daraban: Se fac pași în realizarea unui astfel de program național antarctic?

 Florica Topârceanu: S-au făcut câțiva pași. Foștii colaboratori ai doctorului Teodor Negoiță, între care mă număr și eu și prima colaboratoare a lui, doamna cercetător științific Mihaela Cota, și domnul doctor Petre Popescu de la Institutul Astronomic al Academiei Române, au făcut demersuri către autorități care au condus, în cele din urmă, la înființarea Comisiei Naționale  pentru Cercetări Antarctice în cadrul Academiei Române. Eu sunt secretar științific  al Biroului Executiv  al acestei comisii care a fost înființată la 12 septembrie 2012.

Horia Daraban: Care este misiunea acestei comisii?

Stockholm, 15 iunie 2005: Semnarea Memorandumului de Înţelegere între Divizia Antarctică Australiană (DAA) şi Fundaţia Antarctica Română (FAR) pentru utilizarea în comun de către Australia şi România a Staţiei Law-Racoviţă, redenumită Law-Racoviţă-Negoiţă

 Florica Topârceanu: Este de a elabora o strategie științifică pentru cercetările antarctice. Noi am făcut un plan strategic de cercetări științifice, l-am comunicat comunității internaționale, conform uzanțelor. Suntem în curs cu inițiativa de implementare a acestui plan strategic. Dacă s-ar face această implementare, ea ar reprezenta Programul Național Antarctic.  Dar trebuie să existe acea agenție guvernamentală care să finanțeze cercetările antarctice. Această agenție ar trebui să fie în cadrul Ministerului Educației și Cercetării. E adevărat că anul acesta, ministerul a sprijinit, împreună cu Comisia Națională pentru Cercetări Antarctice, organizarea și desfășurarea expediției care a fost numită după programul pe care l-a desfășurat RO ICE 2015, dar nu în această zonă, la Dealurile Lasserman din Antarctica de Est, ci în Antarctica de Vest, printr-o colaborare pe care, doamna doctor Manuela Sidoroff de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Științe Biologice  din subordinea Ministerului Educației,  a făcut-o cu Institutul de Cercetări Polare al Republicii Coreea.

Horia Daraban: Pe fondul schimbărilor climatice care se resimt pretutindeni, cât de importantă este Antarctica?

 Florica Topârceanu: Arctica și Antarctica, cei doi poli ai Pământului, sunt barometre pentru evoluția climei. În măsura în care noi reușim să păstrăm aceste zone față de impactul schimbările climatice, atunci noi reușim să ne asigurăm un echilibru global și să avem o siguranță  a viitorului omenirii.

Dr. Florica Topârceanu într-o peşteră de gheaţă în Antarctica

 Altfel, orice tendință de încălzire globală  se resimte cel mai mult și cel mai repede  asupra Polilor, în special fenomenul este vizibil în Arctica, mai puțin în Antarctica, iar acolo, mai mult în vest decât în est; dar tocmai de aceea, este foarte importantă activitatea de conservare  a ecosistemelor antarctice, atât cele terestre, cât și cele marine.  Antarctica este singurul continent guvernat internațional  de 50 de state. Scopul final al cercetărilor care se întreprind  în această rezervație naturală este, de fapt, de a dezvolta, prin bogăția cunoștințelor ce se acumulează, cele mai bune metode de a proteja această zonă.

Horia Daraban: Când credeți că va mai fi o nouă expediție sub steagul României în Antarctica?

 Florica Topârceanu: Sper. Noi vrem să mergem la Reuniunea Consultativă a Tratatului Antarctic care se va desfășura în Bulgaria, la Sofia, și vrem să contactăm părțile din zona Dealurile Larsemann, în special Australia, pentru semnarea unui  nou memorandum de înțelegere  în vederea accesului  cercetătorilor români  la stația Law – Racoviță – Negoiță. Noi vrem să păstrăm  aceste  două nume românești  pe harta Antarcticii: Racoviță și Negoiță. Noi sperăm că autoritățile vor recepta mesajul nostru, în sensul de a păstra aceste nume, și pentru asta trebui dezvoltat Programul Național Antarctic.

Summitul Parteneriatul Estic din Letonia, noi răspunsuri europene pentru fostele state sovietice – Pro Europa cu Horia Daraban (02.04.2015)

Publicat de hdaraban, 2 aprilie 2015, 16:35

De actualitate este faptul că, în a doua jumătatea lunii mai, la Riga, capitala Letoniei, este prevăzut să se desfășoare Summitul Parteneriatului Estic. Întâlnirea va avea loc după evenimente extrem de importante, revoluția Euromaidan, ocuparea Crimeii și războiul din estul Ucrainei. Desigur, ar putea fi adăugate și altele.

Ce mai înseamnă Parteneriatul pe acest fundal, un răspuns este oferit de profesorul Lucian Dîrdală. (foto – www.enpi-info.eu)

După 30 de ani, Uniunea Europeană elimină cotele de lapte – Pro Europa cu Horia Daraban (31.03.2015)

Publicat de hdaraban, 31 martie 2015, 11:10

Termenul-limită pentru eliminarea cotelor a fost decis pentru prima dată în 2003, pentru a permite producătorilor din UE să răspundă într-un mod mai flexibil cererii tot mai mari, în special de pe piaţa mondială.

La sfâșitul acestei luni, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a oferit tabloul de ansamblu pentru situația prezentă și ce se va întâmpla în continuare.

The EU milk sector prepares for the #MilkQuotaEnd: http://t.co/ZrmTcMkw0D – http://t.co/x573LiRIGC @PhilHoganEU @danielrosarioEU

— European Commission (@EU_Commission) March 26, 2015

Administrațiile publice din Republica Moldova și fondurile externe, o poveste în căutarea succesului

Publicat de hdaraban, 30 martie 2015, 17:57

Acestea sunt liniile ce se definesc dacă privirea este atentă către Chișinău. La nivel local, interesul administrațiilor publice la nivel de raion sau de orașe este legat de punerea în practică a unor inițiative care să aducă beneficii locuitorilor. Mai mult, primarii caută fonduri, dincolo de cele care vin de la bugetul de stat, pentru a găsi răspunsuri la provocările locale. De aceea, primăriile din stânga Prutului sunt îndreptates spre bani europeni, colaborări transfrontaliere cuparteneri locali din România, dar și fonduri venite din partea Statelor Unite ale Americii, Germaniei și din partea guvernului de la București.

Administrațiile publice din Republica Moldova și proiectele locale cu finanțare externă

Spre exemplu, perioada de după asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este privită cu inters la Edineț. Primarul localității, Constantin Cojocaru, precizează într-un interviu că, după asociere, adminsitrațiile publice locale moldovenești sunt extrem de interesate de banii europeni. Edilul spune că și înainte orașul Edineț a fost partener în proiecte transfrontaliere cu insituții din România. La acest capitol, se așteaptă ca din vară, administrația de la Edineț să devină aplicant principal în alte proiecte de aceeași factură.
Ca bilanț, Constantin Cojocaru precizează că primăria pe care o conduce are ”în palmares” 28 de proiecte care sunt în diferite stadii: finalizate, care așteaptă finanțare sau în implementare. Spre exemplu, colaborările transfrontaliere au făcut ca Edinețul și orașul Dorohoi din România să pună la punct strategii de dezvoltare, localitatea din Republica Moldova fiind interesată de sistemul de furnizare a apei și cel de canalizare.

De la Bălți, primarul Mihai Mahu, într-un interviu pentru Radio Iași, spune că multiculturalitatea orașului este ”folosită” în diferite proiecte, în special cu Consiliul Județan Iași. Același edil adaugă că, având sprijin financiar european, dar și din fondurile proprii, au fost finalizate mai multe proiecte, unul fiind cel de modernizare a iluminatului public din municipiu.
Pe lângă aceasta, Mihai Mahu a declară că, prin fonduri provenite de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, a fost înnoit parcul de troleibuze care asigură transportul public de persoane în Bălți.

La Florești, în partea de est a Republicii Moldova, unde primar este Grigore Cojocaru, interesul pentru finanțările europene este real. Edilul spune că, acum, se realizează un proiect de management al deșeurilor solide, cu sprijinul guvernului german. Costurile se ridică la 34 milioane de lei molovenești, din care au fost cheltuite circa 8 milioane de lei. Un alt proiect vizează îmbunătățirea serviciului de aprovizionare cu apă potabilă. Modernizarea se face cu sprijinului Banca Europeană de Reconstrcuție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, iar finanțările depășesc 6 milioane de euro. După modernizarea rețelei de furnizare a apei potabile vor beneficia de apă curentă atât orașul Florești, cât și alte 10 localități din zonă.

La Rîșcani, în apropierea graniței cu județul Botoșani, primarul Victor Bogatico spune că este în căutarea unor colaborări transfrontaliere, mai ales cu autorități din dreapta Prutului. Se vor investiții în rețeaua de apă – canal, inclusiv la stația de epurare. Același primar adaugă că este în implementare proiectul de modernizare a drumului regional care leagă Soroca, de pe malul drept al Nistrului, de vama de la Costești – Stâncă, la frontiera de vest cu România. Artera este esențială pentru Rășcani pentru că trece prin orașul moldovenesc, și ar asigura un tranzit mai bun pentru mărfuri și persoane.
Nu în ultimul rând, cu fonduri germane, dar și americane, la Rîșcani se face o evaluare energetică a clădirilor, dar și planul urbanistic al localității.

În nordul Republicii Moldova, la Briceni, se pune bază pe fondurile ce vin din România. Banii sunt folosiți pentru reabilitatea grădinițelor. Tot cu România, mai exact cu primăria de la Dorohoi și cu cea de la Edineț – Republica Moldova, administrația publică de la Briceni a pus la punct un plan strategic de dezvoltare comună. Precizările vin din partea viceprimarului Eduard Magaliuc care adaugă că, pe viitor, experiența românească în a atrage fonduri europene poate fi folosită de autoritățile loacale din Republica Moldova.

Fondurile externe, viitor motor al dezvoltării localităților din Republica Moldova

Primarii moldoveni sunt tot mai conștienți că fondurile care vin, fie pe filieră europeană, fie din partea unor state precum România, Germani, SUA, pot rezolva prin proiecte inteligent concepute și bine puse în practică probleme locale. Spre exemplu, primarul orașului Fălești, Igor Zalevschi, spune că banii ar putea fi folosiți la repararea infrastructurii rutiere, dar și la modernizarea iluminatului public.
Edilul Grigore Cojocaru de la Florești precizează că doar din bugetul local nu s-ar reuși investiții de anvergură. Dacă bugetul pe un an întreg rezervat orașului este de aproximativ 15 milioane de lei, numai investiția ce vizează sistemul de aprovizionare cu apă are un buget alocat din partea instituțiilor financiare europene de zece ori mai mare.

Și la Edineț se pune mare bază în viitoarele fonduri europene ce ar putea fi folosite pentru infrastructură.
Pe acest fundal al exemplelor de inițiative susținute cu bani europeni, locutorii din diferitele orașe ale Republcii Moldova încep să înțeleagă plusul pe care acestea îl pot aduce în viața comunităților în care trăiesc.
În esență, dezvoltarea orașelor, spune viceprimarul de la Briceni, Eduard Magaliuc, depinde în mod categoric de fondurile care vin din afară pentru proiectele locale.

Relația admnistrația centrală – administrații locale și bugetele primăriilor prin filtrul Chișinăului

Dacă până în 2015, banii colectați din teritoriu erau strânși la Chișinău, din acest an, odată cu intrarea în vigoare a legii descentralizării finanțelor publice, adminsitrațiile locale se pot bucura de o mai mare independență financiară. Primarul de la Edineț, Constantin Cojocaru, totodată, vicepreședinte al Asociației Primarilor din Republica Moldova, declară că noutatea legislativă îi va permite să aloce bani din bugetul local pentru repararea drumurilor, lucru care înainte nu era posibil, tocmai din cauza banilor puțini. Același edil a precizat că anul acesta este așteptată și o altă lege prin care mai multe orașe vor fi declarate municipii. Această calibrare adminsitrativă va crește importanța localităților, primind spre administrare drumurile locale, de la autoritatea centrală; de aici, alocarea unor fonduri mai consistente către noile municipii.

Pentru o mai largă autonomie financiară pledează și primarul de la Florești, Gheorghe Cojocaru. Deși, bugetul localității a fost majorat, de la 13 la 15 milioane de lei moldovenești, ar fi loc și de mai bine.
Aceeași situație se înregistrează și la Bălți, de unde primarul Octavian Mahu spune că ar trebui mai mulți bani îndreptați către muncipiu, în condițiile în care, în ultimii ani, aceștia nu prea au venit. (text Horia Daraban/ Foto publika.md)

(AUDIO/FOTO) Andra Maria Buța, bursieră Erasmus în Franța: ”…studiul în străinătate reprezintă o experiență unică, te face să fii mai deschis”

Publicat de hdaraban, 30 martie 2015, 13:50

Odată întorși acasă, cele adunate de către tineri sunt un veritabil atu în dezvoltarea profesională. Este și cazul sucevencei Andra Maria Buța, acum, stabilită la Cluj Napoca unde lucrează și în cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Andra spune, în interviul acordat lui Horia Daraban la emisiunea ”Orizont Deschis”, că este interesată de instituția medierii, despre care a învățat, a aflat foarte multe la Poitiers, Franța unde ființează ”Institut Régional du Travail Social Poitou Charentes”.

În conetxt face comparație între medierea din Franța și cea din România. Dând exemple, Andra vorbește despre importanța medierii interculturale ce ar putea folosită în cazul comunităților rrome.
Din postura de câștigătoare a titlului, în 2014, Studentul Român Erasmus al Anului în cadrul Galei Ligii Stundenților Români din Străinătate, Andra consideră că ”studiul în străinătate reprezintă o experiență unică, te face să fii mai deschis”.

Invitatul special, prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu, nepotul scriitorului Mircea Eliade: “…la întoarcere, România a devenit a treia mea ţară, după România din tinereţe şi Olanda” – Orizont Dechis cu Natalia Maxim (29.03.2015)

Publicat de hdaraban, 29 martie 2015, 15:36

Motivul de atracţie al ediţiei din 29 martie, îl constituie invitatul nostru cu totul special – profesorul universitar doctor Sorin Alexandrescu, nepotul marelui scriitor, filosof şi istoric al religiilor, Mircea Eliade.

Cunoscutul critic literar, eseist şi semiotician, Sorin Alexandrescu, a predat mai bine de 30 de ani limba şi literatura română la prestigioasa Universitate din Amsterdam, Olanda. A practicat şi ziaristica, publicând în presa olandeză articole despre situaţia politică şi culturală din România în anii ’80. Şi tot la Amsterdam a pus bazele unei asociaţii şi reviste de studii internaţionale româneşti. Sunt doar câteva realizări din CV-ul profesional impresionant al profesorului Sorin Alexandrescu, care, după o jumătate de viaţa petrecută în Occident, a revenit în România.

Prezent la Iaşi, la Colocviul de literatură al Editurii Junimea, unde a susţinut prelegerea “Cartea – obiect de arta”, profesorul Sorin Alexandrescu a acceptat invitaţia de a fi în “Orizont deschis” pentru a vorbi şi despre orizontul propriei vieţi.

La Londra se trag clopotele pentru ieșirea din UE! O cacealma sau un scenariu plauzibil? – Pro Europa cu Horia Daraban (27.03.2015)

Publicat de hdaraban, 27 martie 2015, 18:21

Provocarea pentru Bruxelles este reală în condițiile în care, în Marea Britanie, în luna mai, vor fi alegeri legislative, iar în contextul campaniei electorale, premierul conservator David Cameron a promis organizarea, până în 2017, a unui referendum privind ieșirea din UE. Profesor universitar doctor, George Poede, prodecan al Facultății de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității ”Alexandru Ion Cuza” oferă câteva răspunsuri pe acest subiect.

Așadar, o cacealma sau un orizont real ieșirea Marii Britanii din UE?

România ca o junglă rutieră – în 2014, 91 de persoane decedate la un milion de locuitori în accidente – Pro Europa cu Horia Daraban (25.03.2015)

Publicat de hdaraban, 25 martie 2015, 12:07

Media la nivelul UE este de 50,5 persoane decedate/un milion de locuitori, iar Malta, Olanda, Suedia şi Marea Britanie continuă să raporteze cele mai mici rate de decese din accidente rutiere, cu mai puţin de 30 de persoane decedate/un milion de locuitori.

În acest context, comisarul european pentru transport, Violeta Bulc a făcut precizări legate de statistică, dar a insistat și pe anumite soluții care ar putea schimba situația deloc fericită.

(AUDIO/FOTO) Constantin Turchina, cardiolog în Principatul Monaco: ”în regiunea Coastei de Azur trăiesc și lucrează 1000 de medici români” – interviu realizat de Horia Daraban

Publicat de hdaraban, 24 martie 2015, 14:52 / actualizat: 25 martie 2015, 9:30

Cu aceeași deschidere, medicul român povestește cum a ajuns la Monte Carlo, dar și despre prezența românilor pe Coasta de Azur. Potrivit spuselor sale, în această parte a Europei lucrează 1000 de medici români. Pe acest fundal, spune Constantin Turchina, a fost înființată Asociația Medicilor de Origine Română de pe Coasta de Azur, pe scurt, AMORO. Scopurile acestei organizații sunt legate de împărtășirea amintirilor din România, dar și de sprijinirea pacienților români ce necesită intervenții și tratamente complexe.

Cuvintele de laudă vin la adresa României, având în vedere percepția de care se bucură în rândul monegascilor. De altfel, Constantin Turchina, din 2013, este Consul Onorific al României în Principatul Monaco. Din această postură, medicul cardiolog are oportunitatea să promoveze țara noastră, dar și să popularizeze reușitele profesionale ale conaționalilor.

Interviul a fost difuzat în cadrul emisiunii ”Orizont Deschis” din 22 martie 2015.

(AUDIO/FOTO) Secretele bucătăriei, devoalate italienilor de o băcăuancă: Roxana Liche

Publicat de hdaraban, 23 martie 2015, 15:38 / actualizat: 24 martie 2015, 15:47

De la convingerea italienilor ca să-i cumpere delicatesele elegant ornate și până la alte idei de afaceri, toate totuși pălesc atunci când este pomenit dorul de țară, de orașul natal, Bacău.

În emisiunea ”Orizont Deschis” din 22 martie 2015, Roxana își desfășoară firul vieții din Italia și cum a ajuns să aibă proria emisiune de televiziune.

Invitatul ediției, Mihai Bărboiu, cercetător și director adjunct la Institutul European de Membrane, Montpellier, Franța: ”în viață, dacă ai încredere, lucrul îți va ieși bine”, emisiunea Orizont Deschis cu Horia Daraban (22.03.2015)

Publicat de hdaraban, 20 martie 2015, 18:15

La peste 10 ani de la câștigarea competiției, într-un interviu acordat la Iași, Mihai Bărboiu vorbește despre rezultatele cercetărilor sale, despre dezvoltarea, împreună cu alți oameni de știință, a unui nou domeniu de cercetare: chimia constituțională dinamică. Această arie de cercetare înglobează, potrivit spuselor sale, mai multe planuri, printre care științele moleculare și supramoleculare.

În același dialog cu Horia Daraban, cercetătorul român scoate în evidență importanța Institutului de Chimie Macromoleculară ”Petru Poni” de la Iași, dar și avantajul pe care îl are studiul științelor fundamentale în școala românească pentru dezvoltarea academică ulterioară.

Pomenirea numelui orașului natal, Pașcani, naște emoție și plăcerea amintirii copilăriei.