#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”

Publicat de andreeadaraban, 20 iulie 2026, 10:19 / actualizat: 21 iulie 2026, 15:18

Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește evaluarea elevilor. Standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial au fost puse în consultare publică și ar urma să fie aplicate începând cu anul școlar 2026-2027. Documentele nu modifică programa școlară și nici sistemul actual de notare, însă introduc criterii clare privind competențele pe care elevii trebuie să le demonstreze și definesc trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat.

Invitat la emisiunea #StareaEducației, realizată de Andreea Daraban, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a explicat cum vor funcționa noile standarde și ce efecte sunt așteptate asupra modului în care sunt evaluați elevii.

Potrivit lui Bogdan Cristescu, standardele reprezintă, în primul rând, un document de politică educațională care detaliază competențele prevăzute deja în programa școlară. Noutatea constă în descrierea rezultatelor învățării pentru fiecare competență, raportate la trei niveluri de performanță.

Oficialul subliniază însă că scopul principal nu este schimbarea modului de acordare a notelor, ci transformarea evaluării într-un instrument care să ofere informații utile despre progresul elevului. „Nota ar trebui să reprezinte mai puțin de 30% din evaluare”, afirmă Bogdan Cristescu, explicând că feedback-ul oferit elevului și părinților este mult mai important decât simpla notă din catalog. În opinia sa, evaluarea trebuie să arate ce știe elevul, cum aplică ceea ce a învățat și ce pași trebuie urmați pentru progres.

În învățământul primar, unde sunt folosite calificative, asocierea cu noile niveluri este una intuitivă, spune directorul CNCE. Astfel, calificativul „Foarte bine” corespunde nivelului avansat, „Bine” nivelului consolidat, iar „Suficient” nivelului de bază. În cazul calificativului „Insuficient”, standardele disting între elevii care pot recupera în cadrul clasei și cei care necesită programe de remediere dedicate.

 Pentru clasele gimnaziale, standardele nu stabilesc explicit ce interval de note corespunde fiecărui nivel de performanță.

Cu toate acestea, Bogdan Cristescu consideră că profesorii vor face în mod firesc această asociere: nivelul avansat ar corespunde notelor 9-10, nivelul consolidat notelor 7-8, iar nivelul de bază notelor 5-6. El insistă, însă, că nota rămâne doar rezultatul final al unei evaluări mai complexe și că profesorul păstrează libertatea de a ține cont de progres, efort sau creativitate atunci când stabilește nota finală.

Unul dintre cele mai importante beneficii ale standardelor este creșterea transparenței evaluării. În loc să comunice doar nota obținută la un test, profesorii vor putea explica exact ce competențe au fost evaluate și la ce nivel se situează fiecare dintre acestea. Potrivit lui Bogdan Cristescu, acest lucru îi va ajuta pe părinți și elevi să înțeleagă mai bine punctele forte și aspectele care necesită îmbunătățire.

Un obiectiv major al introducerii standardelor este reducerea diferențelor dintre evaluările realizate în diferite școli.

Cristescu spune că, în viitor, un elev evaluat la nivel avansat la Limba română în clasa a VI-a ar trebui să demonstreze aceleași competențe indiferent dacă învață într-o școală din București, Iași sau din mediul rural. În acest fel, evaluarea ar deveni mai echitabilă și mai comparabilă la nivel național.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban:  Ce aduc nou standardele naționale de evaluare?

Bogdan Cristescu: Standardele naționale de evaluare aduc nou, pe de o parte, un document de tip politică educațională, care stabilește nivelurile de performanță și, pe de altă parte, pentru fiecare dintre disciplinele de trunchi comun, de la clasele primare și gimnaziale, o detaliere. Deci programa nu se schimbă, standardele aduc o detaliere a competențelor specifice în termeni de rezultate ale învățării, cu nivel de bază, nivel consolidat și nivel avansat.

Andreea Daraban: Ne puteți explica, mai exact, cum va arăta notarea elevilor conform acestor standarde? De exemplu, la clasele primare avem calificative și nu note. Cum se va schimba notarea pentru acest ciclu de învățământ?

Bogdan Cristescu: Este bine că facem această precizare și anume, noi am pus în consultare publică standarde de evaluare. Deci ne interesează cum este evaluat elevul, inclusiv din punct de vedere formativ, deci nota este doar, dacă vreți, o zonă finală a evaluării. Din punctul meu de vedere, nota ar trebui să reprezinte mai puțin de 30% din evaluare. Într-o evaluare este foarte important feedback-ul, este foarte importantă decizia de cum continui mai departe, pe ce construiești, este foarte importantă confirmarea evaluării pe care ți-ai făcut-o. Deci aș vrea să mă ajutați și să mă susțineți să nu reducem evaluarea la notă. Eu știu că părintele primește notă, dar exact asta este ceea ce își dorește introducerea acestor standarde și la noi, în alte țări ale lumii sunt introduse din 1960, transmiterea către părinți, transmiterea către elev a unei informații esențiale pentru învățarea ulterioară și pentru validarea parcursului pe care l-a avut. Și anume, ce știe și cum poate trece mai departe și mai bine zis cum știe. Că nu este vorba doar despre cunoștințe, este vorba despre ce știe, cum știe, cum aplică. Standardele de evaluare arată niște lucruri care trebuie avute în vedere și care sunt rezultat al învățării. Sigur, avem definite nivelul A, nivelul B, nivelul C și două niveluri, D1 și D2, care sunt sub zona minimului acceptat, sub zona de bază. Dacă trecem spre exemplul pe care ni l-ați dat dumneavoastră, dacă ne gândim care sunt calificativele la clasele primare, transferul este intuitiv și simplu. La primar avem Insuficient, Suficient, Bine și Foarte bine. Și atunci, este clar că Foarte bine corespunde nivelului A, Bine corespunde nivelului B, Suficient corespunde nivelului C de bază, iar celelalte două care arată o insuficientă formare, o insuficientă dezvoltare a competențelor sunt și mai bine separate, pentru că sunt separate în insuficienta formare a competențelor, dar cu șansa copilului de a remedia în acel cadru școlar, adică lucrând în continuare în clasă. El nu este atât de departe de colegii lui încât să nu poată recupera, și cealaltă situație, ultima dintre ele, care impune remediere în cu totul alt context, remediere dedicată. Dacă vreți, sunt copiii care au rămas în urmă sau copiii care, nu știu, ar putea fi într-o situație  care odată era considerată repetenție, care trebuie tratați separat, pentru că deja adresarea către ei pentru a le forma, dezvolta competențele suficiente, nu mai poate fi făcută în cadrul uzual al clasei. Și vă dau aici un exemplu bun, poate extrem, dar un exemplu cu care colegii profesori se mai confruntă. Ai un copil care a ajuns în clasa a IX-a și care nu știe operațiile de bază. Este clar că nu poți să lucrezi cu el în mediul școlar al clasei, cel obișnuit, și să-ți și continui predarea materiei de clasa a IX-a, pentru că, efectiv, acel copil nu te poate urmări.

Andreea Daraban: În ceea ce privește gimnaziul, nivelurile de performanță au fost asociate unor tranșe specifice de note?

Bogdan Cristescu: Nu au fost asociate explicit unor tranșe de note, pentru că, așa cum v-am spus, semnalul pe care vrem noi să-l dăm este acela de accent pe evaluare, nu pe notă ca etichetă. Dar, așa cum atunci când s-au făcut schimbările la ciclul primar, când  s-a trecut de la note la calificative și profesorii au făcut, fără a avea într-o metodologie o asociere de tipul Foarte bine înseamnă 9-10, Bine înseamnă 7-8,  așa și aici se poate face o asociere relativ facil. Avansat înseamnă că ești în zona de sus, 9-10. Dacă ne uităm la descriptorii de la Avansat, care arată un copil autonom în învățare, care poate transfera, care are cunoștințe de zonă foarte, foarte complexă și care poate lua ceea ce știe și aplică într-un mediu total nou, într-un context total nou, păi vă dați seama că acesta este un copil de 9-10. Bine poate fi asociat pentru zona de consolidat, adică nota 7-8, și de bază înseamnă 5-6. Deci un asemenea transfer mental se poate face. Dar, așa cum v-am spus, pentru noi este foarte, foarte important ce știe copilul, nu nota pe care o pun. Nota va fi o urmare.

Andreea Daraban: Dar nu se regăsește explicit asocierea aceasta dintre nivelul de performanță și tranșe specifice de note?

Bogdan Cristescu: Nu se regăsește explicit pentru că, v-am spus, nu am redus aceste standarde la standarde de notare, sunt standarde de evaluare. Notarea este etapa următoare a evaluării. Haideți să facem evaluarea bine, să înțelegem cu toții același lucru, toți profesorii unui clase, și din București, și din Iași, și din Prisăcani, să înțelegem cu toții ce înseamnă că un copil este la nivel avansat la Limba română în clasa a VI-a, de exemplu. Și atunci, când spunem cu toții același lucru, vă dați seama, nota, că este aceasta 9 sau că este 10, ține foarte, foarte mult de decizia profesorului, care asociază munca, care asociază efortul, care asociază progresul, și așa mai departe.

Andreea Daraban: Practic, prin aceste standarde, profesorii pot justifica notele acordate după criterii clare?

Bogdan Cristescu:  Da, acesta este un foarte mare câștig, iar eu n-aș pune cuvântul ”a justifica”, pentru că, pentru mine, este foarte, foarte important să știm că un profesor va putea comunica corect. A se justifica în limba română poate avea o interpretare de genul ”a da seamă” și nu este cazul. Cred că trebuie să creștem încrederea în profesor, dar profesorul va avea un argument în plus, pe care îl va putea comunica foarte direct și explicit părinților. Adică, la acest moment, gândiți-vă la situația în care profesorul face o evaluare scrisă, în loc să-i comunice elevului și părintelui că elevul a primit nota 7, dascălul va putea comunica automat: am evaluat competențele acestea și ele sunt la nivelul de bază, avansat sau consolidat. Pe una poate fi la avansat, cele mai multe vor fi la nivel de consolidat, de aia am spus că a luat nota 7. Dacă vă uitați la standarde, sunt fraze foarte clare. Orice părinte, orice elev, orice profesor, coleg de altă disciplină, vor putea înțelege foarte, foarte clar pentru ce a primit copilul acea evaluare. Va urma și nota.

Andreea Daraban: După implementarea acestor standarde, vom putea compara notele între ele?

Bogdan Cristescu: Acesta este unul dintre principalele motive. Ne vom dori ca notele să fie comparabile, ca evaluarea să fie unitară și nota 7 sau nivelul avansat, dacă vreți, să însemne același lucru, în orice clasă din România, în orice școală din România, indiferent de regiunea în care este. Este un instrument extrem de bun și pentru creșterea echității.

Andreea Daraban: Cum vom putea facem diferența la nivel avansat între 9 și 10, de exemplu?

Bogdan Cristescu: Tocmai pentru că aceste standarde nu sunt un ”pat al lui Procust”, nu înlocuiesc profesorul în a-i spune când să pună 9, când să pună 10. Sunt toate celelalte lucruri pe care profesorul trebuie să le ia în seamă. Și anume, dacă acel copil arată o muncă susținută, dacă acel copil este într-o zonă de progres, dacă acel copil a regresat, poate. Când ai patru copii, care sunt toți la nivelul avansat, dar unul, nu știu, arată creativitate sau arată ceva în plus, tu poți să justifici asta. Tu ești profesorul clasei, știi perfect dacă acea evaluare a fost o unitate de învățare la care acel copil a excelat sau el, pur și simplu, deja excelează. Deci, profesorul, din punctul meu de vedere, va avea un rol întărit, nu va fi un funcționar care va transcrie o notă sau o evaluare prin descriptori de performanță.

Andreea Daraban: După aplicarea acestor standarde, vom putea urmări în mod real progresul elevului?

Bogdan Cristescu:  În mod normal, da. Ele vor fi și parte din portofoliu. Vom putea urmări în mod real progresul elevului și, ceea ce este foarte, foarte important, vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. O să vedeți în nota de prezentare, se face o interpretare și o discuție despre efectul de ”backwash” care se întâmplă acum legat de examene, unde examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen și, pe de altă parte, rolul diagnostic și efectul de ”feed-forward” care este foarte, foarte important și pe care introducerea standardelor îl vor întări.

Andreea Daraban: După aplicarea acestor standarde, ar trebui să nu mai avem diferențe foarte mari între mediile elevilor de la clasă și cele de la un examen final…

Bogdan Cristescu: Acest lucru este de dorit și acesta este un efect care a fost observat în toate țările în care standardele s-au introdus pe parcursul ultimilor șaptezeci de ani.

Andreea Daraban: Am citit o analiza unui profesor care studiase standardele la Limba română și care spunea că diferențierea dintre niveluri se realizează prin descriptori precum ”parțial”, ”cu unele erori”, ”corect” sau ”manifestă interes”. Acest profesor se întreba unde este limita dintre aceste niveluri, pentru că în lipsa unor criterii clare și a unor exemple de aplicare răspunsurile ar putea fi diferite de la un evaluator la altul.

Bogdan Cristescu: Noi nu folosim mașini. Standardele sunt implementate de către profesori. Eu cred că un profesor, la clasa lui, știe când poate spune că un elev răspunde parțial la o întrebare sau răspunde în mod constant cerințelor legate de… Cred că un profesor, un cadru didactic, un absolvent de universitate, face aceste diferențe. Revin, nu transformăm totul într-o mașină. Așa cum acum nu este ok ca un copil să intre la liceu, iar din punctul meu de vedere este ceva ce trebuie neapărat  îmbunătățit, ca un copil să intre la un liceu doar ca urmare a două examene, din două zile, unul la Limba română, unul la Matematică.  La fel, nu cred că trebuie să batem în cuie ce înseamnă ”parțialul” în clasa A și ”parțialul” în clasa B. Eu cred că în acel moment, rolul profesorului ar fi micșorat, în condițiile în care noi credem că rolul profesorului trebuie să crească.

Andreea Daraban: Legea spune că, odată ce avem aceste standarde naționale, toate evaluările se realizează pe baza acestora, atât la clasă, cât și la evaluările și examenele naționale. Vom putea vorbi, de exemplu, despre un alt examen la final de clasa a VIII-a?

Bogdan Cristescu: Am văzut că aceasta este o discuție în spațiu public. Vă dați seama, nu pot eu face această precizare. Dacă stăm și ne uităm în multe sisteme de învățământ, o evaluare la nivel de final de ciclu gimnazial există, pentru că este o evaluare bună pentru sistem. Deci, eu nu cred că s-ar elimina această evaluare. Cred doar că deciziile, atât pentru sistem, cât și pentru elevi, se vor putea baza pe mult mai mulți parametri validați astfel. Gândiți-vă, totuși, la situația în care, așa cum este normal, se va introduce platforma de evaluare digitalizată, care se dezvoltă prin POCIDIF, are termen 2028-2029 și atunci eu, ca profesor, pot să intru în această platformă și să-mi generez un test, cu itemi validați, care să-mi dea și o evaluare externă, care să-mi întărească sau să-mi ghideze evaluarea mea internă.

Andreea Daraban: Așadar, se lucrează pentru această platformă, care va veni în sprijinul profesorilor pentru a da la clasă evaluări standardizate, bazate pe aceste standarde puse, în prezent, în consultare publică.

Bogdan Cristescu: Care vor completa acest demers,  iar în toată perioada de elaborare a standardelor au fost elaborați și itemi, care și ei au fost pilotați odată cu standardele, au fost elaborate și niște teste finale, teste pentru  fiecare unitate de învățare, tot la fel,  prin itemi validați. Deci, în sfârșit vom ajunge și noi în zona de normalitate, a unor teste construite psihometric, a unor itemi pilotați înainte și cu caracteristici evidențiate și păstrate la nivel de folosire pe cohortă de elevi.  Mergem în direcția corectă. Sigur, acești pași nu se pot face peste noapte, dar mergem în direcția corectă.

Andreea Daraban: Legea spune că profesorii vor fi sancționați dacă nu aplică standardele. Care este calendarul implementării acestora? Profesorii au nevoie de o perioadă de pregătire, de adaptare, nu?

Bogdan Cristescu: Eu vă pot spune părerea mea, pentru că vă dați seama, nu sunt eu cel care ia asemenea decizii de politică educațional, dar recomandarea pe care am făcut-o noi este că aceste standarde să se introducă gradual. În primul an, toată lumea începe să le aplice, găsește puncte care pot fi îmbunătățite, reacționează, sunt prezentate la orice lecție deschisă, la orice cerc metodic, la orice consfătuire. Deci, aceste lucruri așa se dezvoltă, colegii trebuie să le aplice în dezvoltarea lor, dar, de exemplu, dacă eu nu știu, sunt un profesor începător și am o inspecție de definitivat, de exemplu,  eu nu cred că inspectorul ar trebui să mă depuncteze, dacă eu nu arăt că le-am folosit, mă refer în primul an. Dar în al doilea an, deja ele ar trebui să fie folosite în asistență la ore, în tot ceea ce înseamnă viața didactică și poate, în al treilea an, să devină obligatorii sub acest aspect, de care spuneți, de sancțiune.

Andreea Daraban: Așadar, din toamnă avem aceste standarde la nivel național, după ce le-am pilotat în 75 de școli.

Bogdan Cristescu: Îmi doresc să le avem. Le avem puse în transparență. Vedem cum va arăta rezultatul transparenței.

Andreea Daraban: Credeți că nu se va finaliza acest demers?

Bogdan Cristescu: Eu îmi doresc să se finalizeze. Nu vreau să cobesc. Sunt în sistem de destul de mult timp  astfel încât să fi văzut foarte, foarte multe procese începute. Dar, sincer să fiu, în opinia mea, există sub unu la mie probabilitatea că ele să nu fie adoptate, pentru că toată lumea merge în această direcție. Este un demers normal, început, de ani, de zile, odată cu reforma curriculară. Și chiar toată lumea pare setată în această direcție. Să vedem ce schimbări vor apărea ca urmare a consultărilor publice.

Varianta audio a interviului: