#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”

Publicat de andreeadaraban, 20 iulie 2026, 10:19 / actualizat: 21 iulie 2026, 15:18

Invitat la emisiunea #StareaEducației, realizată de Andreea Daraban, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a explicat cum vor funcționa noile standarde și ce efecte sunt așteptate asupra modului în care sunt evaluați elevii.

Potrivit lui Bogdan Cristescu, standardele reprezintă, în primul rând, un document de politică educațională care detaliază competențele prevăzute deja în programa școlară. Noutatea constă în descrierea rezultatelor învățării pentru fiecare competență, raportate la trei niveluri de performanță.

Oficialul subliniază însă că scopul principal nu este schimbarea modului de acordare a notelor, ci transformarea evaluării într-un instrument care să ofere informații utile despre progresul elevului. „Nota ar trebui să reprezinte mai puțin de 30% din evaluare”, afirmă Bogdan Cristescu, explicând că feedback-ul oferit elevului și părinților este mult mai important decât simpla notă din catalog. În opinia sa, evaluarea trebuie să arate ce știe elevul, cum aplică ceea ce a învățat și ce pași trebuie urmați pentru progres.

În învățământul primar, unde sunt folosite calificative, asocierea cu noile niveluri este una intuitivă, spune directorul CNCE. Astfel, calificativul „Foarte bine” corespunde nivelului avansat, „Bine” nivelului consolidat, iar „Suficient” nivelului de bază. În cazul calificativului „Insuficient”, standardele disting între elevii care pot recupera în cadrul clasei și cei care necesită programe de remediere dedicate.

 Pentru clasele gimnaziale, standardele nu stabilesc explicit ce interval de note corespunde fiecărui nivel de performanță.

Cu toate acestea, Bogdan Cristescu consideră că profesorii vor face în mod firesc această asociere: nivelul avansat ar corespunde notelor 9-10, nivelul consolidat notelor 7-8, iar nivelul de bază notelor 5-6. El insistă, însă, că nota rămâne doar rezultatul final al unei evaluări mai complexe și că profesorul păstrează libertatea de a ține cont de progres, efort sau creativitate atunci când stabilește nota finală.

Unul dintre cele mai importante beneficii ale standardelor este creșterea transparenței evaluării. În loc să comunice doar nota obținută la un test, profesorii vor putea explica exact ce competențe au fost evaluate și la ce nivel se situează fiecare dintre acestea. Potrivit lui Bogdan Cristescu, acest lucru îi va ajuta pe părinți și elevi să înțeleagă mai bine punctele forte și aspectele care necesită îmbunătățire.

Un obiectiv major al introducerii standardelor este reducerea diferențelor dintre evaluările realizate în diferite școli.

Cristescu spune că, în viitor, un elev evaluat la nivel avansat la Limba română în clasa a VI-a ar trebui să demonstreze aceleași competențe indiferent dacă învață într-o școală din București, Iași sau din mediul rural. În acest fel, evaluarea ar deveni mai echitabilă și mai comparabilă la nivel național.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban:  Ce aduc nou standardele naționale de evaluare?

Bogdan Cristescu: Standardele naționale de evaluare aduc nou, pe de o parte, un document de tip politică educațională, care stabilește nivelurile de performanță și, pe de altă parte, pentru fiecare dintre disciplinele de trunchi comun, de la clasele primare și gimnaziale, o detaliere. Deci programa nu se schimbă, standardele aduc o detaliere a competențelor specifice în termeni de rezultate ale învățării, cu nivel de bază, nivel consolidat și nivel avansat.

Andreea Daraban: Ne puteți explica, mai exact, cum va arăta notarea elevilor conform acestor standarde? De exemplu, la clasele primare avem calificative și nu note. Cum se va schimba notarea pentru acest ciclu de învățământ?

Bogdan Cristescu: Este bine că facem această precizare și anume, noi am pus în consultare publică standarde de evaluare. Deci ne interesează cum este evaluat elevul, inclusiv din punct de vedere formativ, deci nota este doar, dacă vreți, o zonă finală a evaluării. Din punctul meu de vedere, nota ar trebui să reprezinte mai puțin de 30% din evaluare. Într-o evaluare este foarte important feedback-ul, este foarte importantă decizia de cum continui mai departe, pe ce construiești, este foarte importantă confirmarea evaluării pe care ți-ai făcut-o. Deci aș vrea să mă ajutați și să mă susțineți să nu reducem evaluarea la notă. Eu știu că părintele primește notă, dar exact asta este ceea ce își dorește introducerea acestor standarde și la noi, în alte țări ale lumii sunt introduse din 1960, transmiterea către părinți, transmiterea către elev a unei informații esențiale pentru învățarea ulterioară și pentru validarea parcursului pe care l-a avut. Și anume, ce știe și cum poate trece mai departe și mai bine zis cum știe. Că nu este vorba doar despre cunoștințe, este vorba despre ce știe, cum știe, cum aplică. Standardele de evaluare arată niște lucruri care trebuie avute în vedere și care sunt rezultat al învățării. Sigur, avem definite nivelul A, nivelul B, nivelul C și două niveluri, D1 și D2, care sunt sub zona minimului acceptat, sub zona de bază. Dacă trecem spre exemplul pe care ni l-ați dat dumneavoastră, dacă ne gândim care sunt calificativele la clasele primare, transferul este intuitiv și simplu. La primar avem Insuficient, Suficient, Bine și Foarte bine. Și atunci, este clar că Foarte bine corespunde nivelului A, Bine corespunde nivelului B, Suficient corespunde nivelului C de bază, iar celelalte două care arată o insuficientă formare, o insuficientă dezvoltare a competențelor sunt și mai bine separate, pentru că sunt separate în insuficienta formare a competențelor, dar cu șansa copilului de a remedia în acel cadru școlar, adică lucrând în continuare în clasă. El nu este atât de departe de colegii lui încât să nu poată recupera, și cealaltă situație, ultima dintre ele, care impune remediere în cu totul alt context, remediere dedicată. Dacă vreți, sunt copiii care au rămas în urmă sau copiii care, nu știu, ar putea fi într-o situație  care odată era considerată repetenție, care trebuie tratați separat, pentru că deja adresarea către ei pentru a le forma, dezvolta competențele suficiente, nu mai poate fi făcută în cadrul uzual al clasei. Și vă dau aici un exemplu bun, poate extrem, dar un exemplu cu care colegii profesori se mai confruntă. Ai un copil care a ajuns în clasa a IX-a și care nu știe operațiile de bază. Este clar că nu poți să lucrezi cu el în mediul școlar al clasei, cel obișnuit, și să-ți și continui predarea materiei de clasa a IX-a, pentru că, efectiv, acel copil nu te poate urmări.

Andreea Daraban: În ceea ce privește gimnaziul, nivelurile de performanță au fost asociate unor tranșe specifice de note?

Bogdan Cristescu: Nu au fost asociate explicit unor tranșe de note, pentru că, așa cum v-am spus, semnalul pe care vrem noi să-l dăm este acela de accent pe evaluare, nu pe notă ca etichetă. Dar, așa cum atunci când s-au făcut schimbările la ciclul primar, când  s-a trecut de la note la calificative și profesorii au făcut, fără a avea într-o metodologie o asociere de tipul Foarte bine înseamnă 9-10, Bine înseamnă 7-8,  așa și aici se poate face o asociere relativ facil. Avansat înseamnă că ești în zona de sus, 9-10. Dacă ne uităm la descriptorii de la Avansat, care arată un copil autonom în învățare, care poate transfera, care are cunoștințe de zonă foarte, foarte complexă și care poate lua ceea ce știe și aplică într-un mediu total nou, într-un context total nou, păi vă dați seama că acesta este un copil de 9-10. Bine poate fi asociat pentru zona de consolidat, adică nota 7-8, și de bază înseamnă 5-6. Deci un asemenea transfer mental se poate face. Dar, așa cum v-am spus, pentru noi este foarte, foarte important ce știe copilul, nu nota pe care o pun. Nota va fi o urmare.

Andreea Daraban: Dar nu se regăsește explicit asocierea aceasta dintre nivelul de performanță și tranșe specifice de note?

Bogdan Cristescu: Nu se regăsește explicit pentru că, v-am spus, nu am redus aceste standarde la standarde de notare, sunt standarde de evaluare. Notarea este etapa următoare a evaluării. Haideți să facem evaluarea bine, să înțelegem cu toții același lucru, toți profesorii unui clase, și din București, și din Iași, și din Prisăcani, să înțelegem cu toții ce înseamnă că un copil este la nivel avansat la Limba română în clasa a VI-a, de exemplu. Și atunci, când spunem cu toții același lucru, vă dați seama, nota, că este aceasta 9 sau că este 10, ține foarte, foarte mult de decizia profesorului, care asociază munca, care asociază efortul, care asociază progresul, și așa mai departe.

Andreea Daraban: Practic, prin aceste standarde, profesorii pot justifica notele acordate după criterii clare?

Bogdan Cristescu:  Da, acesta este un foarte mare câștig, iar eu n-aș pune cuvântul ”a justifica”, pentru că, pentru mine, este foarte, foarte important să știm că un profesor va putea comunica corect. A se justifica în limba română poate avea o interpretare de genul ”a da seamă” și nu este cazul. Cred că trebuie să creștem încrederea în profesor, dar profesorul va avea un argument în plus, pe care îl va putea comunica foarte direct și explicit părinților. Adică, la acest moment, gândiți-vă la situația în care profesorul face o evaluare scrisă, în loc să-i comunice elevului și părintelui că elevul a primit nota 7, dascălul va putea comunica automat: am evaluat competențele acestea și ele sunt la nivelul de bază, avansat sau consolidat. Pe una poate fi la avansat, cele mai multe vor fi la nivel de consolidat, de aia am spus că a luat nota 7. Dacă vă uitați la standarde, sunt fraze foarte clare. Orice părinte, orice elev, orice profesor, coleg de altă disciplină, vor putea înțelege foarte, foarte clar pentru ce a primit copilul acea evaluare. Va urma și nota.

Andreea Daraban: După implementarea acestor standarde, vom putea compara notele între ele?

Bogdan Cristescu: Acesta este unul dintre principalele motive. Ne vom dori ca notele să fie comparabile, ca evaluarea să fie unitară și nota 7 sau nivelul avansat, dacă vreți, să însemne același lucru, în orice clasă din România, în orice școală din România, indiferent de regiunea în care este. Este un instrument extrem de bun și pentru creșterea echității.

Andreea Daraban: Cum vom putea facem diferența la nivel avansat între 9 și 10, de exemplu?

Bogdan Cristescu: Tocmai pentru că aceste standarde nu sunt un ”pat al lui Procust”, nu înlocuiesc profesorul în a-i spune când să pună 9, când să pună 10. Sunt toate celelalte lucruri pe care profesorul trebuie să le ia în seamă. Și anume, dacă acel copil arată o muncă susținută, dacă acel copil este într-o zonă de progres, dacă acel copil a regresat, poate. Când ai patru copii, care sunt toți la nivelul avansat, dar unul, nu știu, arată creativitate sau arată ceva în plus, tu poți să justifici asta. Tu ești profesorul clasei, știi perfect dacă acea evaluare a fost o unitate de învățare la care acel copil a excelat sau el, pur și simplu, deja excelează. Deci, profesorul, din punctul meu de vedere, va avea un rol întărit, nu va fi un funcționar care va transcrie o notă sau o evaluare prin descriptori de performanță.

Andreea Daraban: După aplicarea acestor standarde, vom putea urmări în mod real progresul elevului?

Bogdan Cristescu:  În mod normal, da. Ele vor fi și parte din portofoliu. Vom putea urmări în mod real progresul elevului și, ceea ce este foarte, foarte important, vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. O să vedeți în nota de prezentare, se face o interpretare și o discuție despre efectul de ”backwash” care se întâmplă acum legat de examene, unde examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen și, pe de altă parte, rolul diagnostic și efectul de ”feed-forward” care este foarte, foarte important și pe care introducerea standardelor îl vor întări.

Andreea Daraban: După aplicarea acestor standarde, ar trebui să nu mai avem diferențe foarte mari între mediile elevilor de la clasă și cele de la un examen final…

Bogdan Cristescu: Acest lucru este de dorit și acesta este un efect care a fost observat în toate țările în care standardele s-au introdus pe parcursul ultimilor șaptezeci de ani.

Andreea Daraban: Am citit o analiza unui profesor care studiase standardele la Limba română și care spunea că diferențierea dintre niveluri se realizează prin descriptori precum ”parțial”, ”cu unele erori”, ”corect” sau ”manifestă interes”. Acest profesor se întreba unde este limita dintre aceste niveluri, pentru că în lipsa unor criterii clare și a unor exemple de aplicare răspunsurile ar putea fi diferite de la un evaluator la altul.

Bogdan Cristescu: Noi nu folosim mașini. Standardele sunt implementate de către profesori. Eu cred că un profesor, la clasa lui, știe când poate spune că un elev răspunde parțial la o întrebare sau răspunde în mod constant cerințelor legate de… Cred că un profesor, un cadru didactic, un absolvent de universitate, face aceste diferențe. Revin, nu transformăm totul într-o mașină. Așa cum acum nu este ok ca un copil să intre la liceu, iar din punctul meu de vedere este ceva ce trebuie neapărat  îmbunătățit, ca un copil să intre la un liceu doar ca urmare a două examene, din două zile, unul la Limba română, unul la Matematică.  La fel, nu cred că trebuie să batem în cuie ce înseamnă ”parțialul” în clasa A și ”parțialul” în clasa B. Eu cred că în acel moment, rolul profesorului ar fi micșorat, în condițiile în care noi credem că rolul profesorului trebuie să crească.

Andreea Daraban: Legea spune că, odată ce avem aceste standarde naționale, toate evaluările se realizează pe baza acestora, atât la clasă, cât și la evaluările și examenele naționale. Vom putea vorbi, de exemplu, despre un alt examen la final de clasa a VIII-a?

Bogdan Cristescu: Am văzut că aceasta este o discuție în spațiu public. Vă dați seama, nu pot eu face această precizare. Dacă stăm și ne uităm în multe sisteme de învățământ, o evaluare la nivel de final de ciclu gimnazial există, pentru că este o evaluare bună pentru sistem. Deci, eu nu cred că s-ar elimina această evaluare. Cred doar că deciziile, atât pentru sistem, cât și pentru elevi, se vor putea baza pe mult mai mulți parametri validați astfel. Gândiți-vă, totuși, la situația în care, așa cum este normal, se va introduce platforma de evaluare digitalizată, care se dezvoltă prin POCIDIF, are termen 2028-2029 și atunci eu, ca profesor, pot să intru în această platformă și să-mi generez un test, cu itemi validați, care să-mi dea și o evaluare externă, care să-mi întărească sau să-mi ghideze evaluarea mea internă.

Andreea Daraban: Așadar, se lucrează pentru această platformă, care va veni în sprijinul profesorilor pentru a da la clasă evaluări standardizate, bazate pe aceste standarde puse, în prezent, în consultare publică.

Bogdan Cristescu: Care vor completa acest demers,  iar în toată perioada de elaborare a standardelor au fost elaborați și itemi, care și ei au fost pilotați odată cu standardele, au fost elaborate și niște teste finale, teste pentru  fiecare unitate de învățare, tot la fel,  prin itemi validați. Deci, în sfârșit vom ajunge și noi în zona de normalitate, a unor teste construite psihometric, a unor itemi pilotați înainte și cu caracteristici evidențiate și păstrate la nivel de folosire pe cohortă de elevi.  Mergem în direcția corectă. Sigur, acești pași nu se pot face peste noapte, dar mergem în direcția corectă.

Andreea Daraban: Legea spune că profesorii vor fi sancționați dacă nu aplică standardele. Care este calendarul implementării acestora? Profesorii au nevoie de o perioadă de pregătire, de adaptare, nu?

Bogdan Cristescu: Eu vă pot spune părerea mea, pentru că vă dați seama, nu sunt eu cel care ia asemenea decizii de politică educațional, dar recomandarea pe care am făcut-o noi este că aceste standarde să se introducă gradual. În primul an, toată lumea începe să le aplice, găsește puncte care pot fi îmbunătățite, reacționează, sunt prezentate la orice lecție deschisă, la orice cerc metodic, la orice consfătuire. Deci, aceste lucruri așa se dezvoltă, colegii trebuie să le aplice în dezvoltarea lor, dar, de exemplu, dacă eu nu știu, sunt un profesor începător și am o inspecție de definitivat, de exemplu,  eu nu cred că inspectorul ar trebui să mă depuncteze, dacă eu nu arăt că le-am folosit, mă refer în primul an. Dar în al doilea an, deja ele ar trebui să fie folosite în asistență la ore, în tot ceea ce înseamnă viața didactică și poate, în al treilea an, să devină obligatorii sub acest aspect, de care spuneți, de sancțiune.

Andreea Daraban: Așadar, din toamnă avem aceste standarde la nivel național, după ce le-am pilotat în 75 de școli.

Bogdan Cristescu: Îmi doresc să le avem. Le avem puse în transparență. Vedem cum va arăta rezultatul transparenței.

Andreea Daraban: Credeți că nu se va finaliza acest demers?

Bogdan Cristescu: Eu îmi doresc să se finalizeze. Nu vreau să cobesc. Sunt în sistem de destul de mult timp  astfel încât să fi văzut foarte, foarte multe procese începute. Dar, sincer să fiu, în opinia mea, există sub unu la mie probabilitatea că ele să nu fie adoptate, pentru că toată lumea merge în această direcție. Este un demers normal, început, de ani, de zile, odată cu reforma curriculară. Și chiar toată lumea pare setată în această direcție. Să vedem ce schimbări vor apărea ca urmare a consultărilor publice.

Varianta audio a interviului:

#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul 2030 vine cu 4 probe scrise și 4 probe de competențe. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: „Cam de 30 de ani nu am avut o adaptare a acestui examen la noile cerințe. Avem tendința, din păcate, de a învăța pentru test și de a considera evaluările finale o formă de motivare pentru elev ca să învețe.”

Publicat de andreeadaraban, 11 iunie 2026, 14:01 / actualizat: 15 iunie 2026, 12:37

Invitat la emisiunea #StareaEducației, Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a explicat filozofia din spatele noului examen și a răspuns criticilor apărute după publicarea proiectului.

Potrivit lui Bogdan Cristescu, reforma Bacalaureatului este o consecință firească a noii Legi a învățământului preuniversitar și a noilor planuri-cadru pentru liceu. „Forma în care se susține acum Bacalaureatul, cu extrem de puține modificări, a fost introdusă în 1995. Cam de 30 de ani nu am avut o adaptare a Bacalaureatului la noua societate și la noile cerințe”, a declarat acesta. Oficialul susține că schimbarea reprezintă o „normalitate” într-un sistem care își actualizează curriculumul și programele școlare. „Ai lege nouă, ai planuri-cadru și programe noi. Ideea de bază este autonomia și flexibilitatea. Să susținem elevii în a evalua ceea ce învață”, a explicat Cristescu.

Una dintre cele mai importante schimbări este accentul pus pe specializarea elevului. Noul Bacalaureat va evalua mai clar competențele specifice profilului și specializării alese. „Dacă ne dorim ca elevii să aibă o pre-specializare începând cu clasa a XI-a, este normal să evaluăm ceea ce ei își aleg”, a spus directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.

În noua formulă, elevii de la Filologie vor avea ca probă obligatorie o limbă străină, în timp ce elevii de la profilurile reale vor susține probe suplimentare din aria științelor exacte. Pentru filiera tehnologică și cea vocațională vor apărea probe de specialitate.

Examenul va include și o a patra probă scrisă, denumită proba de competențe de bază complementare profilului. Aceasta le va permite elevilor să aleagă o disciplină din afara ariei lor de specializare, evaluată la nivelul trunchiului comun. „Dacă sunt discipline pe care sistemul de educație le-a considerat absolut necesar a fi învățate pentru a avea un fundament educat pentru un viitor cetățean, atunci este normal să fie evaluate și ele”, a argumentat Cristescu. El a precizat că subiectele vor fi construite exclusiv pe baza programelor de trunchi comun.

O altă noutate este introducerea evaluării competențelor lingvistice în două limbi moderne. Potrivit lui Bogdan Cristescu, măsura urmărește atât alinierea la tendințele europene, cât și creșterea șanselor absolvenților pe piața muncii. „Acum a cunoaște o singură limbă modernă nu prea mai este de ajuns. Ideea de bază este să ne adaptăm la piața muncii și să dăm cât mai multe șanse viitorilor absolvenți de a se integra și de a performa”, a declarat acesta.

Oficialul a confirmat că, la fel ca în prezent, certificatele internaționale de limbă vor putea fi echivalate. „Ne dorim o foarte mare predictibilitate pentru elevi”, a spus Cristescu.

Una dintre cele mai contestate modificări este transformarea limbii moderne în probă obligatorie pentru elevii de la Filologie, în locul Istoriei.

Mai mulți profesori au criticat măsura și au transmis un memoriu Ministerului Educației. Bogdan Cristescu spune însă că dezbaterea este tocmai motivul pentru care proiectul se află în consultare publică. În opinia sa, diferențierea dintre Filologie și Științe Sociale ar trebui să fie reflectată și în structura examenului. „Normalitatea este ca, dacă totuși am făcut o separare între Științe Sociale și Filologie, să existe și o separare între probele pe care le susțin”, a afirmat Cristescu.

O altă controversă vizează includerea Religiei printre disciplinele care pot fi alese la Bacalaureat de elevii de la Filologie și Științe Sociale.

Consiliul Național al Elevilor a criticat propunerea, susținând că o disciplină bazată pe istoria religiilor și dialog intercultural ar avea o relevanță mai mare. Răspunsul lui Bogdan Cristescu a fost acela că „disciplina este prevăzută ca probă în legea educației.”

Pentru elevii din filiera tehnologică și cea vocațională, noul model de examen introduce o probă obligatorie din domeniul de specializare.

Măsura a fost solicitată de ani de zile de profesori și absolvenți, spune directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. „Este o cerere de foarte mulți ani a colegilor și absolvenților învățământului tehnologic de a fi evaluați la lucrurile pe care ei le învață și pentru care se pregătesc”, a declarat acesta.

Potrivit lui Bogdan Cristescu, obiectivul este ca până la finalul lunii august să fie aprobate atât programele școlare pentru liceu, cât și programele de examen pentru Bacalaureatul 2030.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban:  Aș vrea să ne explicați de ce a fost necesară schimbarea modului în care se va susține Bacalaureatul în anul 2030?

Bogdan Cristescu: Vă dați seama că este, așa cum ați spus, o adaptare. Dacă stăm și privim cu atenție, forma în care se susține acum Bacalaureatul, cu extrem de puține modificări, a fost introdusă în 1995. Cam de 30 de ani nu am avut o adaptare a Bacalaureatului la noua societate și la noile cerințe. Sigur, au fost modificări, s-a introdus partea de competențe digitale, dar așa cum este normal, într-o schimbare curriculară, într-o reformă, odată cu introducerea legii din 2023, unde structura Bacalaureatului este menționată, împreună cu planurile cadru pentru liceu, așa este normal, să evaluăm și ceea ce predăm. Este o noutate pentru că nu s-a întâmplat de foarte, foarte mulți ani, dar este o normalitate. Ai lege nouă, ai planuri cadru și programe noi. Ideea de bază este, așa cum ați spus, autonomia și flexibilitatea. Să susținem elevii în a evalua ceea ce învață și, pe de altă parte, și pentru a susține sistemul de educație și a avea o imagine foarte, foarte clară, nu redusă doar la două sau trei discipline.

Andreea Daraban: Se vorbește despre un examen mai flexibil și mai apropiat de profilul elevului. Cum se traduce concret această chestiune?

Bogdan Cristescu: Așa cum planurile cadru au făcut diferențierea clară, uitați-vă, de exemplu, la generația care studiază chiar acum. Între planurile cadru de la Științe sociale și de la Filologie, diferențele erau minore. Așa cum este și normal, noile planuri cadru au schimbat și au pus accent mai mare pe disciplinele de științe sociale la această specializare și, la fel, mai mare accent pe ceea ce înseamnă filologie pentru elevii care merg la Filologie. Implicit și Bacalaureatul a urmat această tendință pentru că, dacă ne dorim ca elevii să aibă o pre-specializare, dacă vreți, începând cu clasa a XI-a, este normal să evaluăm ceea ce ei își aleg. Pe de altă parte, tocmai pentru a avea o imagine clară a sistemului și nu a-l reduce la foarte puțin, sunt probele normale, cele două, asta poate nu s-a menționat suficient de mult, dar este foarte important pentru că este o încadrare a României în abordarea de multilingvism,  sunt două probe de limbă modernă.

Andreea Daraban: Așadar, spuneați că e mai apropiat de ceea ce se predă. Elevii vor fi evaluați pe specializarea fiecăruia.

Bogdan Cristescu: Da, și nu doar atât. Așa cum ați spus, se introduce și proba F, care este în afara specializării și care este o probă de trunchi comun. Dar, din nou, dacă sunt discipline pe care sistemul de educație le-a considerat absolut necesar a fi învățate pentru a avea un fundament educat pentru un viitor cetățean, și atunci, așa cum este și normal, le dăm ocazia copiilor, fără a merge la un nivel de profunzime foarte mare, deci rămânând la nivelul de trunchi comun, aceste discipline de trunchi comun sunt evaluate și ele. Sigur, la alegerea lor. Una pe care o aleg ei.

Andreea Daraban: Noul examen de Bacalaureat va avea patru probe de competențe în loc de trei, ca în prezent. Noutatea, așa cum menționați și dumneavoastră, constă în faptul că vor fi testate competențele lingvistice în două limbi moderne, nu doar pentru una, cum se întâmplă în prezent. De ce o astfel de schimbare? Ați menționat anterior, să ne aliniem trendului european, la ceea ce se întâmplă în școlile europene?

Bogdan Cristescu: Eu cred că suntem chiar cumva în primul pluton, dacă vreți, al Uniunii Europene. Așa cum știți, în mod normal, acum a cunoaște o singură limbă modernă nu prea mai este de ajuns. Deci, ideea de bază este să ne adaptăm, pe de o parte, la piața muncii și, pe de altă parte, să dăm cât mai multe șanse viitorilor absolvenți de a se integra și de a performa.

Andreea Daraban: Trebuie să spunem că aceste probe de competențe la cele două limbi moderne vor fi susținute de elevii de la toate profilurile și specializările.

Bogdan Cristescu: Așa este. Mai puțin, bine, aici vă dați seama, putem face mici detalieri, așa cum spune și legea, a doua limbă modernă nu este obligatorie pentru copiii care studiază în limba maternă, pentru că ei deja au o probă de limba maternă.

Andreea Daraban: Elevii care au un certificat de limbă recunoscut internațional de genul Cambridge sau IELTS la engleză, de exemplu, vor putea să-și echivaleze aceste probe de competențe  la limbi moderne de la Bac?

Bogdan Cristescu: Sigur, așa cum este și acum, împreună cu metodologiile, dar vă dați seama, să ajungem acolo. Se va preciza foarte, foarte clar și care sunt certificatele recunoscute, dar așa cum știți, lista acestora se updatează an de an, deci se completează. Ne dorim o foarte, foarte mare predictibilitate pentru elevi.

Andreea Daraban: O altă noutate ce vizează Bacalaureatul din 2030 este cea referitoare la introducerea unei a patra probe scrise, cea de competențe de bază complementare profilului, adică cei de la Real vor putea susține la alegere o probă din aria profilului Uman și invers. De exemplu, la profilul Filologie, în clasele a XI-a și a XII-a, planurile cadru nu prevăd nicio disciplină din aria științelor. Pentru trunchiul comun, cum vor fi structurate subiectele? Doar pe baza materiei studiate în clasele a IX-a și a X-a?

Bogdan Cristescu: Da, așa cum este foarte, foarte clar precizat în ordin, ne raportăm la programele de trunchi comun.

Andreea Daraban: Așadar, în clasele a XI-a și a XII-a, elevii vor relua singuri aceste discipline pentru a se pregăti pentru Bacalaureat sau cum va fi?

Bogdan Cristescu: Nu vor relua singuri. Gândiți-vă și acum sunt aproape 40.000 de copii care aleg Logica, disciplină care se studiază în clasa a IX-a, dar ei se simt mai confortabil cu această alegere. Noua filozofie a planurilor cadru introduce acele ore la decizie elevului din oferta școlii, care inclusiv au componentă de recapitulare pentru Bacalaureat.

Andreea Daraban: Așadar, elevii vor putea alege din Curriculum la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ), disciplinele acestea de Bacalaureat pe care le vor aprofunda în clasele a XI-a și a XII-.

 Bogdan Cristescu:  La care vor recapitula.  Iertați-mă, poate sunt prea atent la detalii, dar când spui aprofundare, de obicei ceri mai mult. Nu, în clasele a XI-a și a XII-a se poate face o recapitulare pentru Bacalaureat, se poate face o predare integrată, care să întărească aplicabilitatea celor formate atunci. Ideea de bază este că școala va oferi pentru elevi, în funcție de cerințele lor, modalitatea de a învăța. Gândiți-vă dacă, de exemplu, eu studiez Matematică-informatică și aleg Istorie la Bacalaureat, care este în afara profilului meu, asta nu înseamnă că mai fac încă o dată ceea ce am făcut în a IX-a  și a Xa.

Andreea Daraban: Din câte știu, Istoria se regăsește în trunchiul comun și la Real. La profilul real se cam regăsesc toate. La Filologie nu se regăsesc unele deloc în clasele a XI-a și a XII-a.

Bogdan Cristescu: Este posibil ca ai noștri colegi care predau materii reale să se uite și să vadă că, într-adevăr, în clasa XI-a și a XII-a sunt discipline care în afara profilului nu prea apar, deși apare ȘTIAM, apare la Științe sociale acea Matematică aplicată în științe sociale, deci apar într-o anumită formă. Ideea de bază nu este să faci de două ori același lucru. Istoria și Geografia, din nou, așa cum este normal, apar și în clasele a XI-a și a XII-a, fiind discipline care țin foarte, foarte mult de cultura și identitatea națională, fără a da vreo conotație cuvântului identitate.

Andreea Daraban: Una dintre modificările aduse probelor pentru Bacalaureatul care va fi susținut în 2030 este la profilul Filologie, unde limba străină devine probă obligatorie de profil în locul Istoriei. Această schimbare a stârnit deja nemulțumiri în rândul unor profesori care au și redactat un memoriu în acest sens. Care este mesajul dumneavoastră în acest context?

Bogdan Cristescu: Eu, vă dați seama, nu pot transmite un astfel de mesaj. Ceea ce spun eu este că aceasta anexă a fost pusă în transparență tocmai din acest motiv, să vedem care sunt propunerile și să se ia o decizie argumentată. Sigur că fiecare coleg își dorește ca disciplina lui să fie disciplină de examen. Ceea ce încercăm noi, să spunem, este că decizia nu trebuie luată dacă vreți cu mintea la ceea ce este acum. Mă refer la faptul că Istoria este o disciplină care acum, la Bacalaureat, se dă dintr-un singur an, respective Istoria de clasa a XII-a. Trebuie să vedem programele de Bacalaureat și tot. Din punctul meu de vedere revin, orice coleg își dorește ca disciplina lui să fie evaluată. Avem tendința, din păcate, de a învăța pentru test și de a considera evaluările finale o formă de motivare pentru elev ca să învețe. Din nou, este o propunere. Normalitatea este ca dacă, totuși, am făcut o separare între Științe sociale și Filologie, să existe și o separare între probele pe care le susțin.

 Andreea Daraban: O altă controversă este legată de introducerea Religiei ca probă de examen, la alegere, pentru profilul Filologie și Științe sociale. Avem un comunicat al Consiliului Național al Elevilor care respinge această propunere, cel puțin nu în forma actuală a disciplinei. Spun ei că o eventuală disciplină construită în jurul istoriei religiilor, culturii religioase sau dialogului intercultural ar fi o miză educațională semnificativ mai mare. De ce s-a ținut cont în momentul în care această disciplină a fost introdusă ca probă la Bac?

Bogdan Cristescu: De lege. Disciplina este prevăzută ca probă în legea educației. Referitor la modul în care se studiază, am văzut comunicatul elevilor. Este foarte, foarte important că sunt preocupați. Tocmai pentru elevi este gândit și acest Bacalaureat și pentru societate, pentru viitoarea piață a muncii. Programa la care fac ei referire, merită discutat dacă se referă la noua programă, cea care este aprobată sau în transparență, pentru că avem ultimul set de 175 de programe în transparență, sau la ceea ce studiază acum. Din nou, vă spun, este foarte, foarte important că atunci când avem o opinie să o avem pe baza lucrurilor care vor fi aplicate. Din acest motiv ne dorim să fim predictibili. Adevărul este că ar fi pentru prima oară când înainte că o generație să înceapă liceul anunțăm cum va arăta examenul. Dar revin, asta este o normalitate. Sigur, ne bucurăm că reușim dar este important să se uite la asta. Cât despre de ce este Religia ca probă, pentru că așa este în legea educației, legea învățământului preuniversitar, ca să fiu corect.

Andreea Daraban: Pentru profilul tehnologic și vocațional, introducerea la Bacalaureat a unei probe obligatorii din disciplinele de specialitate a fost salutată. Practic, ce schimbări importante survin în conturarea disciplinelor pentru aceste profiluri?

Bogdan Cristescu: Așa cum este și normal, într-adevăr ați spus, este o cerere de foarte mulți ani a colegilor și absolvenților învățământului tehnologic de a fi evaluați la lucrurile la care ei învață și pentru care se pregătesc. Sigur, ei aveau unul sau mai multe certificate de competențe profesionale. Se va întâmpla și acum, nivelul 3 și nivelul 4, dar în aceeași măsură este și normal ca la Bacalaureat să le dai ocazia să susțină o probă din ceea ce au învățat. Cer de foarte mult timp acest lucru, este o cerere validă din punctul nostru de vedere, motiv pentru care am încercat să o îndeplinim. Sigur, este o provocare deoarece sunt foarte, foarte multe calificări profesionale, motiv pentru care dacă vă uitați în propunerea noastră, este ca acea probă obligatorie să fie, dacă vreți, proba de domeniu. Iar a doua este, așa cum prevede legea, din discipline relevante pentru profilul real.

Andreea Daraban: Odată cu aceste schimbări survenite în ceea ce privește Bacalaureatul pentru anul 2030, putem vorbi despre un examen mai relevant decât cel actual?

Bogdan Cristescu: Sunt convins că putem vorbi despre un examen relevant, cred că mai relevant decât cel de acum și ați subliniat și dumneavoastră câteva dintre aceste schimbări, care sunt în favoarea specializării elevilor, pe de-o parte, iar pe de altă parte, poate ăsta este un lucru care nu a fost spus, dar credem că este foarte, foarte important să reușim adoptarea acestei anexe înainte de admiterea de clasa a IX-a, pentru că atunci când copiii își fac opțiunile, să știe inclusiv finalitatea educației lor, în termen de certificare.

Andreea Daraban:  În cât timp estimați că acest document va fi publicat în Monitorul oficia?

Bogdan Cristescu: Aici sunt etapele care se parcurg, sunt etape administrative. Noi ne dorim să se întâmple cât mai repede, pentru că după ce avem această anexă a disciplinelor de Bacalaureat și vom avea toate programele școlare pentru liceu aprobate, ca așa cum vă spuneam, din cele aproape 600, ultimul set de 175 este și el pus în transparență. Revin, aș vrea ca pe final de august să avem aprobate, inclusiv programele de examen pentru bacalaureatul 2030. Gândiți-vă, dacă vorbim despre programele școlare, primul set, care au fost aprobate în decembrie, au apărut în monitor o lună și ceva mai târziu. Sigur, au fost multe schimbări, au fost și perioade de sărbători, dar timpul poate varia.

Andreea Daraban:  În prezent se lucrează pentru programele școlare pentru Bacalaureat sau după ce se aprobă acest document?

Bogdan Cristescu: Uitați-vă, sunt situații și situații. Nu știu, o să iau Matematica, pentru că mi-e familiară. Matematica a propus spre aprobare în decembrie și au fost apărute în Monitorul Oficial, în ianuarie, toate programele pentru clasele IX-XII. Și atunci, colegii de matematică, în secunda în care se aprobă și această anexă a disciplinelor, pentru că sunt niște detalii legate de trunchi comun, curriculum de specialitate, ei pot pregăti programa pentru examenul de Bacalaureat, care și aceasta trebuie să treacă prin niște etape administrative. Alți colegi, cum sunt de exemplu cei de limba română, dacă vreți, la care a fost aprobată prin ordin de ministru doar programa de clasa a IX-a, iar programele de clasele X-XII sunt acum în transparență, vor putea realiza programa de Bacalaureat doar când vor ști cum arată programele școlare. Dar, din nou, noi spunem că în această vară. Pentru că a fost un an un an în care colegii au muncit extrem, extrem, extrem de mult, atât cei din minister, din Centru, cât și colaboratorii. Cred că sunt foarte puțini oameni care își dau seama de amploarea muncii acestor colegi, care a fost o muncă voluntară. Nu vreau niciodată să scap ocazia să le transmit recunoștința și mulțumirile mele.

Andreea Daraban: Probele de examen vor avea o structură diferită față de ce avem în prezent, nu? Se vor schimba?

Bogdan Cristescu: Da, așa cum este și normal, probele de examen se vor schimba. Dorința noastră este ca an de an să venim cu exemple de cerințe legate de materia din acel an, tocmai pentru a avea o predictibilitate. Pe de altă parte, să nu uităm și faptul că avem acel proiect SMIES, care, din câte știu eu, a trecut etapa de evaluare și există foarte, foarte multe șanse ca în 2030 acest examen de Bacalaureat să se susține pe platforma digitalizată deja și sigur și acest lucru va avea impact asupra formei.

Andreea Daraban: În ceea ce privește programele școlare pentru învățământul liceal, că tot le-am adus în discuție, putem vorbi despre un proces încheiat măcar pentru clasa a IX-a?

Bogdan Cristescu: Știți cum este, în secunda în care le vedem aprobate prin Monitorul Oficial, sigur că da, dar, într-adevăr, procesul este suficient de aproape de final.

Andreea Daraban: În ceea ce privește manualele pentru clasa a IXa, știu că procedura de licitație a fost lansată. În ce stadiu suntem cu acest demers?

Bogdan Cristescu: Procedura de licitație a fost lansată pentru că sunt extrem de multe, sunt 131 de titluri propuse prin referatul înaintea de Ministerul către centrul nostru. Le-am lansat mai devreme ca oricând, în martie. Deschiderea ofertelor este prevăzută pentru 9  iunie. Au fost două etape normale, s-au cerut clarificări, am răspuns și suntem în acest proces. Ne dorim să avem măcar forma digitală în septembrie. Planul nostru este să avem evaluarea terminată la finalul lunii iulie, cu câștigătorii anunțați, și apoi să semnăm contracte, ceea ce ar putea conduce, la cele la care nu sunt contestații, să avem și cărți în format fizic la începutul școlii, dacă nu măcar în forma digitală.

Varianta audio a interviului:

#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”

Publicat de andreeadaraban, 16 ianuarie 2026, 18:22 / actualizat: 20 ianuarie 2026, 15:57

Despre miza acestei reforme și despre modul concret în care se va desfășura pilotarea a vorbit, într-un interviu realizat de Andreea Daraban, Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, instituție parteneră în implementarea proiectului.

Potrivit lui Bogdan Cristescu, una dintre cele mai mari probleme ale sistemului educațional românesc este lipsa posibilității de a compara  notele. ”O notă de 7 într-o școală nu înseamnă același lucru cu un 7 dintr-o altă școală”, a subliniat acesta. În prezent, singurele evaluări comparabile la nivel național sunt cele externe – Evaluarea Națională, Bacalaureatul și testările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a – însă acestea nu acoperă toate disciplinele și nu pot reflecta în mod complet progresul elevilor.

În lipsa unor standarde clare, evaluarea diferă semnificativ de la o clasă la alta, ceea ce duce la discrepanțe mari între mediile obținute pe parcursul școlii și rezultatele de la examenele naționale, a mai declarat Bogdan Cristescu.

Noile standarde sunt elaborate pentru toate disciplinele din trunchiul comun, la nivel primar și gimnazial, și sunt corelate direct cu competențele prevăzute în programele școlare. Ele sunt structurate pe trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat, descriind concret ce știe și ce poate face un elev la fiecare etapă. ”Aceste standarde nu sunt efectiv niște standarde de notare, pentru că nu spunem elevul primește nota 5, dar sunt extrem de apropiate de standarde de notare,” a explicat directorul CNCE.

Participarea la pilotare este voluntară, iar interesul este deja ridicat: peste 100 de școli s-au înscris în primele zile de la lansarea apelului. După încheierea perioadei de înscriere, pe 23 ianuarie, unitățile de învățământ vor fi selectate astfel încât să rezulte un eșantion reprezentativ la nivel național.

Profesorii din școlile incluse vor beneficia de instruire și vor utiliza standardele în activitatea lor curentă, fără a schimba sistemul de notare sau modul de încheiere a mediilor, a mai spus Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Aceștia vor oferi feedback detaliat privind claritatea, utilitatea și aplicabilitatea standardelor, informații esențiale pentru ajustarea lor înainte de implementarea la scară largă. Pilotarea propriu-zisă va avea loc în perioada martie–iunie, după etapa de formare din luna februarie.

Obiectivul Ministerului Educației este ca, după validarea standardelor pentru primar și gimnaziu, acestea să fie introduse la nivel național, iar ulterior să fie dezvoltate și pentru liceu. Planul este ca, din toamna anului 2026, cel puțin pentru clasa a IX-a, noile programe școlare să fie însoțite de standarde de evaluare.

Introducerea standardelor naționale de evaluare ar putea deschide, în viitor, și discuția despre schimbarea modului de admitere la liceu, printr-o pondere mai mare acordată evaluării continue realizate de profesori, validată extern. Deși decizia rămâne una de politică educațională, Bogdan Cristescu consideră că o astfel de abordare ar fi „normală și necesară”, odată ce evaluarea la clasă devine unitară și credibilă.

 Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Ministerul Educației a deschis apelul pentru înscrierea școlilor în vederea pilotării standardelor naționale de evaluare, de ce este important acest moment și ce urmărește în esență acest demers?

Bogdan Cristescu: Demersul este foarte important și vă mulțumesc că îmi dați ocazia să-l prezint. Așa cum știm cu toții, unul dintre aspectele care deranjează în sistemul de educație este faptul că nota 7 într-o clasă sau într-o școală nu este același lucru cu nota 7 în altă școală. Motiv pentru care, vă dați seama, singura evaluare care arată ceva comparabil este evaluarea externă, adică, în cazul nostru, evaluarea de la clasa VIII-a și bacalaureatul, împreună cu evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, dar care, știți că au coduri și un punctaj alocat, deci nu se prea poate face o evaluare comparativă. Asta pe de-o parte. Pe de altă parte, știm cu toții că extern nu evaluăm toate disciplinele. Evaluăm doar o parte dintre ele, ceea ce este păcat, pentru că, pe de-o parte, transmit un mesaj că o disciplină este mai importantă decât alta, ceea ce nu este adevărată în profilul de formare a absolventului, și, pe de altă parte, pentru că implicit reflexul uman este de a învăța ceea ce se evaluează. Și atunci, de mulți ani, standardele de evaluare au fost declarate o necesitate, dacă vreți, de rang 0 în sistemul de educație și, după mai mulți ani de demersuri, am reușit obținerea unei finanțări pentru a le realiza. Finanțare care este necesară, pentru că expertiza de elaborare a acestor standarde lipsește destul de mult în România și nu am putut să ne sprijinim, dacă vreți, pe efort intern. Uitându-ne un pic în istorie, ultimele, nici măcar nu standarde de evaluare, au fost niște criterii de notare, au fost realizate înainte de anul 2000, pentru clasele primare și pentru clasa VIII-a, de către instituția anterioară Centrului și anume Serviciul Național de Evaluare și Examinare. Revenind, am reușit să obținem o finanțare externă, în cadrul unui proiect european, RECRED în cazul de față. Au fost parcurse mai multe etape. Etapele au constat, în primul rând, într-un training făcut de experți externi. Apoi s-a format un grup de persoane care au fost sau care sunt lideri pe discipline, pentru că e important să spunem că aceste standarde sunt realizate pentru toate disciplinele din trunchiul comun, la momentul actual pentru primar și pentru gimnaziu, dar urmează și pentru liceu. Apoi am avut o selecție și sunt 135 de experți pentru toate disciplinele din țară care au lucrat la standarde, iar la acest moment, după aproape nouă luni, suntem în situația de a avea standarde pentru fiecare disciplină și fiecare competență din programa școlară,  la discipline de trunchi comun, pentru clasele primare și gimnaziu.

Andreea Daraban: Înțeleg că aceste standarde sunt structurate pe trei niveluri: de performanță, de bază, consolidat și avansat.

Bogdan Cristescu: Da, la fiecare competență, poate voi intra în niște detalii un pic prea tehnice, dar cred că sunt importante. Așa cum știm, programele școlare au competențe și au și teme de conținut care ajută la formarea, dezvoltarea acestor competențe. Competențele acestea sunt avute în vedere pentru un standard de învățare, pentru o finalitate a învățării, numai că terminologia este suficient de largă pentru a acoperi ceea ce se întâmplă la nivelul tuturor claselor, iar pe de altă parte, trebuie să ajungem până la nivelul vizibil și evaluabil, măsurabil în mod unitar. Elevul face un lucru sau altul și ceea ce se întâmplă cu ceea ce face el. Și atunci, pentru fiecare competență s-a dezvoltat standardul de învățare, iar pentru acest standard de învățare s-au dezvoltat pre-niveluri. Într-adevăr, cele pe care le-ați menționat dumneavoastră.

Andreea Daraban: Ce înseamnă concret pilotarea acestor standarde la nivelul școlilor și al claselor implicate?

Bogdan Cristescu: Asta înseamnă că voi trece puțin în revistă planul de pilotare, și anume, vom selecta școlile pe baza înscrierii lor. Este o activitate voluntară și mă bucură faptul că școlile au răspuns pozitiv. În primele trei zile avem deja mai mult de 100 de școli înscrise, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru noi, pentru că este un efort din partea colegilor profesori. Și atunci, școlile se înscriu, baza de date cu școlile înscrise este trecută pentru un proces de eșantionare, ca să avem un eșantion reprezentativ la nivelul tuturor elevilor din România, iar apoi, aceste standarde sunt puse la dispoziția profesorilor din școli, împreună cu o instruire. Colegii profesori, care le vor implementa la nivelul școlii, trec printr-o instruire. Ce înseamnă le implementează? Ei nu își schimbă de azi  sistemul de notare  și pun alte note copiilor, ci efectiv, în activitatea lor uzuală, încearcă să se bazeze pe aceste standarde. Și ei își notează unde aceste standarde le-au creat dificultăți, unde li s-a părut ambiguu, unde li s-au părut insuficiente, unde li s-au părut prea detaliate. Și atunci, ne dau un feedback efectiv și direcționat pe fiecare nivel standard de învățare, asociat cu competențele din programele școlare. Deci, vă dați seama, dacă ne gândim la o disciplină, la care în patru ani de studiu am, nu știu, 60 de competențe și am dezvoltat 60 sau 90 de standarde, dacă le mai duc și în trei niveluri de performanță, vă dați seama că sunt foarte, foarte multe. Deci, colegii-profesori le folosesc în activitatea dumnealor zilnică, atât pentru evaluarea curentă cât și pentru evaluările sumative și, la final, ne oferă un feedback structurat către echipa de proiect.

Andreea Daraban: Așadar, nu se modifică sistemul de notare sau modul de încheiere a mediilor pentru școlile care pilotează.

Bogdan Cristescu:  Sub nici o formă, pentru că sistemul românesc, care este suficient centralizat, nu permite acest lucru. Ei își fac activitatea de profesori în continuare, se bazează, dacă pot, pe aceste standarde, că îi vor ajuta, pentru că pur și simplu aceste standarde, dacă vreți, explică în profunzime și în mod unitar ce se dorește prin programa școlară. Este un demers care nu se reduce doar la standarde, ci se reduce, dacă vreți, și la o abilitare curriculară și o citire critică a programei școlarei, în vederea implementării ei, având în minte obiectivele de învățare.

Andreea Daraban: Când se termină sesiunea aceasta de înscriere și de când vor fi pilotate efectiv în școli?

 Bogdan Cristescu: Înscrierea are loc până pe 23 ianuarie. Am prevăzut-o astfel,  deoarece în săptămâna următoare se realizează eșantionul. Și dacă atunci când realizăm eșantionul, descoperim sau vedem că sunt anumite tipuri de școli, clase sau de elevi care lipsesc, ne dorim completarea acestui eșantion. Și atunci, în ianuarie terminăm cu înscrierea școlilor, și v-am spus mă bucur că deja 100 de școli erau înscrise în primele trei zile de la lansarea proiectului, și cu realizarea eșantionului. Dacă va fi nevoie, vom face o completare sau ne adresăm direct unor tipologii de școli pentru a avea un eșantion valid și reprezentativ. În luna februarie, când știm că sunt mai multe vacanțe școlare, vom realiza instruirea profesorilor și punerea la dispoziție a acestor standarde și a procedurilor de pilotare, urmând ca apoi între martie și iunie această pilotare să aibă loc.

 Andreea Daraban: Practic, aceste standarde de evaluare sunt similare cu cele de notare?

Bogdan Cristescu: Aceste standarde nu sunt efectiv niște standarde de notare, pentru că nu spunem elevul primește nota 5, dar sunt extrem de apropiate de standarde de notare, pentru că în secunda în care noi spunem ca la nivelul avansat, care este un nivel corespondent, dacă vreți, unei plaje orare 9-10, elevul trebuie să facă cutare, cutare, cutare, și pentru ele, un descriptor de performanță este consolidat sau avansat, ne dăm seama când apare nota 10 și când apare nota 9. Deci, nu sunt efectiv și vizual standarde de notare, pentru că nu se văd notele în ele, dar sunt cvasi echivalente standardelor de notare. Nu ne-am dorit ca ele să fie niște standarde de notare, pentru că rolul profesorilor în clasă și judecata lui critică, analiza lui de specialist care cunoaște tot contextul elevului, este foarte importantă pentru noi. Pentru că știm cu toții că o notă, în realitate, este o fotografie a unui proces, a unui demers, iar rolul profesorului este esențial, pentru că el poate vedea acest lucru într-un întreg context de evaluare și de dezvoltare.

Andreea Daraban: În lipsa acestor standarde, în prezent cum evaluează profesorul practic, ce evaluează și cum notează?

Bogdan Cristescu: La acest moment, profesorul evaluează pe baza programei școlare, adică pe baza competențelor care sunt scrise acolo, dar este evident că neavând un cadru de referință clar, pe care îl introducem acum, evaluarea variază și putem vedea acest lucru. Vă aduceți în aminte acum câțiva ani, când se lua în considerare la admiterea în clasa a IX-a media claselor de gimnaziu, unde vedeam niște fluctuații extraordinare. Vedem acum în statistici când sunt niște diferențe foarte, foarte mari între media copilului la română și matematică de la Evaluarea Națională și media lui pe clase de studiu. Este foarte greu de înțeles cum un copil care, să spunem, are 3 la Matematică, deci nu dezvoltă foarte, foarte bine niște lucruri, are media 10 la clasă sau media peste 9 la clasă. Și nu numai la matematică, ci și la fizică, chimie sau alte obiecte care presupun și un aparat matematic. Tot la fel, un copil care poate are nota 10 la clasă sau la examen, să vedem că are o notă mai mică pe parcursul gimnaziului, știm că acest lucru se poate întâmpla, este așa numitul efect de halou, în care orice cadru didactic este influențat și de nivelul mediului din jur. Și vă dați seama, într-o clasă cu copii foarte, foarte buni, implicit, instinctiv, cerințele tale sunt mai mari, pentru că îți dorești să poți să faci o diferențiere și acolo. Pe de altă parte, într-un context național, acest lucru nu este tocmai fair.

Andreea Daraban: Odată cu introducerea acestor standarde, nu vom mai vedea astfel de decalaje?

Bogdan Cristescu: Vă dați seama, în educație lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Ceea ce ne dorim noi este ca, odată ce introducem aceste standarde, din anul școlar următor, după o perioadă de un an, doi, trei ani, în care profesorii se vor obișnui cu ele, în paralel cu platforma digitală de evaluare care va permite evaluări externe în orice moment.  Adică, de exemplu, eu ca director voi putea intra la clasa a VI-a B și să rog profesorul ca la ora de astăzi să-și facă evaluarea pe platformă. În platforma digitală a Ministerului, lucrurile fiind clar asociate standardelor, cu teste psihometrice, eu ca profesor, îmi voi putea da seama dacă felul în care am evaluat elevii mei este consistent cu felul în care sunt standardele naționale și îmi voi regla acest lucru. Da, deci, în opinia mea, după introducerea acestor standarde, perioada de adaptare a profesorilor, suportul metodologic  prin platformă, pe care îl va oferi ministerul, directorul, inspectoratele, ne putem aștepta ca la un viitor de, nu știu, eu sper patru ani, deja notele pe care le pun profesorii noștri să fie niște note care să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.

Andreea Daraban: Așadar, spuneați că din toamna acestui an, standardele de evaluare vor fi introduse în toată țara la nivel primar și gimnazial.

Bogdan Cristescu: Da, noi ne dorim. Planul este, sper să reușim, pentru că este un an suficient de aglomerat și cu multe, multe lucruri de implementat. Noi ne dorim ca la nivel de septembrie 2026 să avem standardele de evaluare dezvoltate și pentru programele de liceu care tocmai au fost aprobate, măcar pentru clasa a IX-a. Ne-am dorit, este cumva un demers foarte ambițios ca liceul să înceapă cu programe care să aibă și standarde de evaluare. Colegii noștri care au lucrat la aceste programe au avut patru luni extrem, extrem de intense. Este o muncă neplătită, au fost aproape 1800 de colegi care au lucrat, nu a fost ușor, dar odată ce vom valida la primar și la gimnaziu tipologia de lucru, vom avea și niște evaluări externe cu teste psihometrice, ca să vedem dacă ceea ce evaluează colegii noștri pe baza standardelor sunt similare cu ceea ce s-a intenționat. Odată ce avem această capacitate profesională dezvoltată, eu îmi doresc ca până în septembrie să reușim ca la disciplinele de trunchi comun să avem standarde de evaluare.

Andreea Daraban: Dacă vom avea aceste standarde uniformizate la nivel național, atunci vom putea vorbi și de altfel de modalități de trecere de la un ciclu de învățământ la altul? De exemplu, Evaluarea Națională să nu mai fie folosită ca metodă de selecție pentru liceu?

Bogdan Cristescu: Aceasta este o decizie de luat. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, vom vedea că a fost o perioadă în care nu se foloseau foarte mult evaluările externe, acestea cu miză mare,  pentru că sunt un stres pentru copii, mai ales la 14 ani,  ci se punea foarte mult accesnt pe expertiza profesorilor, validată prin evaluări externe. Este un studiu OECD care abia este publicat și care arată un demers de recreștere a ponderilor evaluărilor externe, pentru că și părinții și conducerile școlilor simt, uneori, o validare externă, în afară de cea a profesorilor. Dar, în mod cert, vom putea să folosim, într-un grad suficient de mare, evaluarea profesorilor la clasă, pentru că în secunda în care evaluarea profesorilor la clasă va fi unitară, pe baza standardelor și validată prin evaluări externe, este absolut normal și necesar ca evaluarea pe parcursul unui întreg ciclul al copiilor să conteze la admitere. Nu aș putea spune dacă ar fi doar atât sau combinat cu niște evaluări externe. Eu cred că aceasta ar fi situația ideală, dar este o opinie personală. Dar în mod cert, evaluările la toate disciplinele  vor fi luate în calcul și poate vom avea, dacă vreți, o distribuție de note mai echilibrate decât avem acum la toate disciplinele.

Varianta audio a interviului: