#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul 2030 vine cu 4 probe scrise și 4 probe de competențe. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: „Cam de 30 de ani nu am avut o adaptare a acestui examen la noile cerințe. Avem tendința, din păcate, de a învăța pentru test și de a considera evaluările finale o formă de motivare pentru elev ca să învețe.”

Publicat de andreeadaraban, 11 iunie 2026, 14:01 / actualizat: 15 iunie 2026, 12:37

Invitat la emisiunea #StareaEducației, Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a explicat filozofia din spatele noului examen și a răspuns criticilor apărute după publicarea proiectului.

Potrivit lui Bogdan Cristescu, reforma Bacalaureatului este o consecință firească a noii Legi a învățământului preuniversitar și a noilor planuri-cadru pentru liceu. „Forma în care se susține acum Bacalaureatul, cu extrem de puține modificări, a fost introdusă în 1995. Cam de 30 de ani nu am avut o adaptare a Bacalaureatului la noua societate și la noile cerințe”, a declarat acesta. Oficialul susține că schimbarea reprezintă o „normalitate” într-un sistem care își actualizează curriculumul și programele școlare. „Ai lege nouă, ai planuri-cadru și programe noi. Ideea de bază este autonomia și flexibilitatea. Să susținem elevii în a evalua ceea ce învață”, a explicat Cristescu.

Una dintre cele mai importante schimbări este accentul pus pe specializarea elevului. Noul Bacalaureat va evalua mai clar competențele specifice profilului și specializării alese. „Dacă ne dorim ca elevii să aibă o pre-specializare începând cu clasa a XI-a, este normal să evaluăm ceea ce ei își aleg”, a spus directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.

În noua formulă, elevii de la Filologie vor avea ca probă obligatorie o limbă străină, în timp ce elevii de la profilurile reale vor susține probe suplimentare din aria științelor exacte. Pentru filiera tehnologică și cea vocațională vor apărea probe de specialitate.

Examenul va include și o a patra probă scrisă, denumită proba de competențe de bază complementare profilului. Aceasta le va permite elevilor să aleagă o disciplină din afara ariei lor de specializare, evaluată la nivelul trunchiului comun. „Dacă sunt discipline pe care sistemul de educație le-a considerat absolut necesar a fi învățate pentru a avea un fundament educat pentru un viitor cetățean, atunci este normal să fie evaluate și ele”, a argumentat Cristescu. El a precizat că subiectele vor fi construite exclusiv pe baza programelor de trunchi comun.

O altă noutate este introducerea evaluării competențelor lingvistice în două limbi moderne. Potrivit lui Bogdan Cristescu, măsura urmărește atât alinierea la tendințele europene, cât și creșterea șanselor absolvenților pe piața muncii. „Acum a cunoaște o singură limbă modernă nu prea mai este de ajuns. Ideea de bază este să ne adaptăm la piața muncii și să dăm cât mai multe șanse viitorilor absolvenți de a se integra și de a performa”, a declarat acesta.

Oficialul a confirmat că, la fel ca în prezent, certificatele internaționale de limbă vor putea fi echivalate. „Ne dorim o foarte mare predictibilitate pentru elevi”, a spus Cristescu.

Una dintre cele mai contestate modificări este transformarea limbii moderne în probă obligatorie pentru elevii de la Filologie, în locul Istoriei.

Mai mulți profesori au criticat măsura și au transmis un memoriu Ministerului Educației. Bogdan Cristescu spune însă că dezbaterea este tocmai motivul pentru care proiectul se află în consultare publică. În opinia sa, diferențierea dintre Filologie și Științe Sociale ar trebui să fie reflectată și în structura examenului. „Normalitatea este ca, dacă totuși am făcut o separare între Științe Sociale și Filologie, să existe și o separare între probele pe care le susțin”, a afirmat Cristescu.

O altă controversă vizează includerea Religiei printre disciplinele care pot fi alese la Bacalaureat de elevii de la Filologie și Științe Sociale.

Consiliul Național al Elevilor a criticat propunerea, susținând că o disciplină bazată pe istoria religiilor și dialog intercultural ar avea o relevanță mai mare. Răspunsul lui Bogdan Cristescu a fost acela că „disciplina este prevăzută ca probă în legea educației.”

Pentru elevii din filiera tehnologică și cea vocațională, noul model de examen introduce o probă obligatorie din domeniul de specializare.

Măsura a fost solicitată de ani de zile de profesori și absolvenți, spune directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. „Este o cerere de foarte mulți ani a colegilor și absolvenților învățământului tehnologic de a fi evaluați la lucrurile pe care ei le învață și pentru care se pregătesc”, a declarat acesta.

Potrivit lui Bogdan Cristescu, obiectivul este ca până la finalul lunii august să fie aprobate atât programele școlare pentru liceu, cât și programele de examen pentru Bacalaureatul 2030.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban:  Aș vrea să ne explicați de ce a fost necesară schimbarea modului în care se va susține Bacalaureatul în anul 2030?

Bogdan Cristescu: Vă dați seama că este, așa cum ați spus, o adaptare. Dacă stăm și privim cu atenție, forma în care se susține acum Bacalaureatul, cu extrem de puține modificări, a fost introdusă în 1995. Cam de 30 de ani nu am avut o adaptare a Bacalaureatului la noua societate și la noile cerințe. Sigur, au fost modificări, s-a introdus partea de competențe digitale, dar așa cum este normal, într-o schimbare curriculară, într-o reformă, odată cu introducerea legii din 2023, unde structura Bacalaureatului este menționată, împreună cu planurile cadru pentru liceu, așa este normal, să evaluăm și ceea ce predăm. Este o noutate pentru că nu s-a întâmplat de foarte, foarte mulți ani, dar este o normalitate. Ai lege nouă, ai planuri cadru și programe noi. Ideea de bază este, așa cum ați spus, autonomia și flexibilitatea. Să susținem elevii în a evalua ceea ce învață și, pe de altă parte, și pentru a susține sistemul de educație și a avea o imagine foarte, foarte clară, nu redusă doar la două sau trei discipline.

Andreea Daraban: Se vorbește despre un examen mai flexibil și mai apropiat de profilul elevului. Cum se traduce concret această chestiune?

Bogdan Cristescu: Așa cum planurile cadru au făcut diferențierea clară, uitați-vă, de exemplu, la generația care studiază chiar acum. Între planurile cadru de la Științe sociale și de la Filologie, diferențele erau minore. Așa cum este și normal, noile planuri cadru au schimbat și au pus accent mai mare pe disciplinele de științe sociale la această specializare și, la fel, mai mare accent pe ceea ce înseamnă filologie pentru elevii care merg la Filologie. Implicit și Bacalaureatul a urmat această tendință pentru că, dacă ne dorim ca elevii să aibă o pre-specializare, dacă vreți, începând cu clasa a XI-a, este normal să evaluăm ceea ce ei își aleg. Pe de altă parte, tocmai pentru a avea o imagine clară a sistemului și nu a-l reduce la foarte puțin, sunt probele normale, cele două, asta poate nu s-a menționat suficient de mult, dar este foarte important pentru că este o încadrare a României în abordarea de multilingvism,  sunt două probe de limbă modernă.

Andreea Daraban: Așadar, spuneați că e mai apropiat de ceea ce se predă. Elevii vor fi evaluați pe specializarea fiecăruia.

Bogdan Cristescu: Da, și nu doar atât. Așa cum ați spus, se introduce și proba F, care este în afara specializării și care este o probă de trunchi comun. Dar, din nou, dacă sunt discipline pe care sistemul de educație le-a considerat absolut necesar a fi învățate pentru a avea un fundament educat pentru un viitor cetățean, și atunci, așa cum este și normal, le dăm ocazia copiilor, fără a merge la un nivel de profunzime foarte mare, deci rămânând la nivelul de trunchi comun, aceste discipline de trunchi comun sunt evaluate și ele. Sigur, la alegerea lor. Una pe care o aleg ei.

Andreea Daraban: Noul examen de Bacalaureat va avea patru probe de competențe în loc de trei, ca în prezent. Noutatea, așa cum menționați și dumneavoastră, constă în faptul că vor fi testate competențele lingvistice în două limbi moderne, nu doar pentru una, cum se întâmplă în prezent. De ce o astfel de schimbare? Ați menționat anterior, să ne aliniem trendului european, la ceea ce se întâmplă în școlile europene?

Bogdan Cristescu: Eu cred că suntem chiar cumva în primul pluton, dacă vreți, al Uniunii Europene. Așa cum știți, în mod normal, acum a cunoaște o singură limbă modernă nu prea mai este de ajuns. Deci, ideea de bază este să ne adaptăm, pe de o parte, la piața muncii și, pe de altă parte, să dăm cât mai multe șanse viitorilor absolvenți de a se integra și de a performa.

Andreea Daraban: Trebuie să spunem că aceste probe de competențe la cele două limbi moderne vor fi susținute de elevii de la toate profilurile și specializările.

Bogdan Cristescu: Așa este. Mai puțin, bine, aici vă dați seama, putem face mici detalieri, așa cum spune și legea, a doua limbă modernă nu este obligatorie pentru copiii care studiază în limba maternă, pentru că ei deja au o probă de limba maternă.

Andreea Daraban: Elevii care au un certificat de limbă recunoscut internațional de genul Cambridge sau IELTS la engleză, de exemplu, vor putea să-și echivaleze aceste probe de competențe  la limbi moderne de la Bac?

Bogdan Cristescu: Sigur, așa cum este și acum, împreună cu metodologiile, dar vă dați seama, să ajungem acolo. Se va preciza foarte, foarte clar și care sunt certificatele recunoscute, dar așa cum știți, lista acestora se updatează an de an, deci se completează. Ne dorim o foarte, foarte mare predictibilitate pentru elevi.

Andreea Daraban: O altă noutate ce vizează Bacalaureatul din 2030 este cea referitoare la introducerea unei a patra probe scrise, cea de competențe de bază complementare profilului, adică cei de la Real vor putea susține la alegere o probă din aria profilului Uman și invers. De exemplu, la profilul Filologie, în clasele a XI-a și a XII-a, planurile cadru nu prevăd nicio disciplină din aria științelor. Pentru trunchiul comun, cum vor fi structurate subiectele? Doar pe baza materiei studiate în clasele a IX-a și a X-a?

Bogdan Cristescu: Da, așa cum este foarte, foarte clar precizat în ordin, ne raportăm la programele de trunchi comun.

Andreea Daraban: Așadar, în clasele a XI-a și a XII-a, elevii vor relua singuri aceste discipline pentru a se pregăti pentru Bacalaureat sau cum va fi?

Bogdan Cristescu: Nu vor relua singuri. Gândiți-vă și acum sunt aproape 40.000 de copii care aleg Logica, disciplină care se studiază în clasa a IX-a, dar ei se simt mai confortabil cu această alegere. Noua filozofie a planurilor cadru introduce acele ore la decizie elevului din oferta școlii, care inclusiv au componentă de recapitulare pentru Bacalaureat.

Andreea Daraban: Așadar, elevii vor putea alege din Curriculum la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ), disciplinele acestea de Bacalaureat pe care le vor aprofunda în clasele a XI-a și a XII-.

 Bogdan Cristescu:  La care vor recapitula.  Iertați-mă, poate sunt prea atent la detalii, dar când spui aprofundare, de obicei ceri mai mult. Nu, în clasele a XI-a și a XII-a se poate face o recapitulare pentru Bacalaureat, se poate face o predare integrată, care să întărească aplicabilitatea celor formate atunci. Ideea de bază este că școala va oferi pentru elevi, în funcție de cerințele lor, modalitatea de a învăța. Gândiți-vă dacă, de exemplu, eu studiez Matematică-informatică și aleg Istorie la Bacalaureat, care este în afara profilului meu, asta nu înseamnă că mai fac încă o dată ceea ce am făcut în a IX-a  și a Xa.

Andreea Daraban: Din câte știu, Istoria se regăsește în trunchiul comun și la Real. La profilul real se cam regăsesc toate. La Filologie nu se regăsesc unele deloc în clasele a XI-a și a XII-a.

Bogdan Cristescu: Este posibil ca ai noștri colegi care predau materii reale să se uite și să vadă că, într-adevăr, în clasa XI-a și a XII-a sunt discipline care în afara profilului nu prea apar, deși apare ȘTIAM, apare la Științe sociale acea Matematică aplicată în științe sociale, deci apar într-o anumită formă. Ideea de bază nu este să faci de două ori același lucru. Istoria și Geografia, din nou, așa cum este normal, apar și în clasele a XI-a și a XII-a, fiind discipline care țin foarte, foarte mult de cultura și identitatea națională, fără a da vreo conotație cuvântului identitate.

Andreea Daraban: Una dintre modificările aduse probelor pentru Bacalaureatul care va fi susținut în 2030 este la profilul Filologie, unde limba străină devine probă obligatorie de profil în locul Istoriei. Această schimbare a stârnit deja nemulțumiri în rândul unor profesori care au și redactat un memoriu în acest sens. Care este mesajul dumneavoastră în acest context?

Bogdan Cristescu: Eu, vă dați seama, nu pot transmite un astfel de mesaj. Ceea ce spun eu este că aceasta anexă a fost pusă în transparență tocmai din acest motiv, să vedem care sunt propunerile și să se ia o decizie argumentată. Sigur că fiecare coleg își dorește ca disciplina lui să fie disciplină de examen. Ceea ce încercăm noi, să spunem, este că decizia nu trebuie luată dacă vreți cu mintea la ceea ce este acum. Mă refer la faptul că Istoria este o disciplină care acum, la Bacalaureat, se dă dintr-un singur an, respective Istoria de clasa a XII-a. Trebuie să vedem programele de Bacalaureat și tot. Din punctul meu de vedere revin, orice coleg își dorește ca disciplina lui să fie evaluată. Avem tendința, din păcate, de a învăța pentru test și de a considera evaluările finale o formă de motivare pentru elev ca să învețe. Din nou, este o propunere. Normalitatea este ca dacă, totuși, am făcut o separare între Științe sociale și Filologie, să existe și o separare între probele pe care le susțin.

 Andreea Daraban: O altă controversă este legată de introducerea Religiei ca probă de examen, la alegere, pentru profilul Filologie și Științe sociale. Avem un comunicat al Consiliului Național al Elevilor care respinge această propunere, cel puțin nu în forma actuală a disciplinei. Spun ei că o eventuală disciplină construită în jurul istoriei religiilor, culturii religioase sau dialogului intercultural ar fi o miză educațională semnificativ mai mare. De ce s-a ținut cont în momentul în care această disciplină a fost introdusă ca probă la Bac?

Bogdan Cristescu: De lege. Disciplina este prevăzută ca probă în legea educației. Referitor la modul în care se studiază, am văzut comunicatul elevilor. Este foarte, foarte important că sunt preocupați. Tocmai pentru elevi este gândit și acest Bacalaureat și pentru societate, pentru viitoarea piață a muncii. Programa la care fac ei referire, merită discutat dacă se referă la noua programă, cea care este aprobată sau în transparență, pentru că avem ultimul set de 175 de programe în transparență, sau la ceea ce studiază acum. Din nou, vă spun, este foarte, foarte important că atunci când avem o opinie să o avem pe baza lucrurilor care vor fi aplicate. Din acest motiv ne dorim să fim predictibili. Adevărul este că ar fi pentru prima oară când înainte că o generație să înceapă liceul anunțăm cum va arăta examenul. Dar revin, asta este o normalitate. Sigur, ne bucurăm că reușim dar este important să se uite la asta. Cât despre de ce este Religia ca probă, pentru că așa este în legea educației, legea învățământului preuniversitar, ca să fiu corect.

Andreea Daraban: Pentru profilul tehnologic și vocațional, introducerea la Bacalaureat a unei probe obligatorii din disciplinele de specialitate a fost salutată. Practic, ce schimbări importante survin în conturarea disciplinelor pentru aceste profiluri?

Bogdan Cristescu: Așa cum este și normal, într-adevăr ați spus, este o cerere de foarte mulți ani a colegilor și absolvenților învățământului tehnologic de a fi evaluați la lucrurile la care ei învață și pentru care se pregătesc. Sigur, ei aveau unul sau mai multe certificate de competențe profesionale. Se va întâmpla și acum, nivelul 3 și nivelul 4, dar în aceeași măsură este și normal ca la Bacalaureat să le dai ocazia să susțină o probă din ceea ce au învățat. Cer de foarte mult timp acest lucru, este o cerere validă din punctul nostru de vedere, motiv pentru care am încercat să o îndeplinim. Sigur, este o provocare deoarece sunt foarte, foarte multe calificări profesionale, motiv pentru care dacă vă uitați în propunerea noastră, este ca acea probă obligatorie să fie, dacă vreți, proba de domeniu. Iar a doua este, așa cum prevede legea, din discipline relevante pentru profilul real.

Andreea Daraban: Odată cu aceste schimbări survenite în ceea ce privește Bacalaureatul pentru anul 2030, putem vorbi despre un examen mai relevant decât cel actual?

Bogdan Cristescu: Sunt convins că putem vorbi despre un examen relevant, cred că mai relevant decât cel de acum și ați subliniat și dumneavoastră câteva dintre aceste schimbări, care sunt în favoarea specializării elevilor, pe de-o parte, iar pe de altă parte, poate ăsta este un lucru care nu a fost spus, dar credem că este foarte, foarte important să reușim adoptarea acestei anexe înainte de admiterea de clasa a IX-a, pentru că atunci când copiii își fac opțiunile, să știe inclusiv finalitatea educației lor, în termen de certificare.

Andreea Daraban:  În cât timp estimați că acest document va fi publicat în Monitorul oficia?

Bogdan Cristescu: Aici sunt etapele care se parcurg, sunt etape administrative. Noi ne dorim să se întâmple cât mai repede, pentru că după ce avem această anexă a disciplinelor de Bacalaureat și vom avea toate programele școlare pentru liceu aprobate, ca așa cum vă spuneam, din cele aproape 600, ultimul set de 175 este și el pus în transparență. Revin, aș vrea ca pe final de august să avem aprobate, inclusiv programele de examen pentru bacalaureatul 2030. Gândiți-vă, dacă vorbim despre programele școlare, primul set, care au fost aprobate în decembrie, au apărut în monitor o lună și ceva mai târziu. Sigur, au fost multe schimbări, au fost și perioade de sărbători, dar timpul poate varia.

Andreea Daraban:  În prezent se lucrează pentru programele școlare pentru Bacalaureat sau după ce se aprobă acest document?

Bogdan Cristescu: Uitați-vă, sunt situații și situații. Nu știu, o să iau Matematica, pentru că mi-e familiară. Matematica a propus spre aprobare în decembrie și au fost apărute în Monitorul Oficial, în ianuarie, toate programele pentru clasele IX-XII. Și atunci, colegii de matematică, în secunda în care se aprobă și această anexă a disciplinelor, pentru că sunt niște detalii legate de trunchi comun, curriculum de specialitate, ei pot pregăti programa pentru examenul de Bacalaureat, care și aceasta trebuie să treacă prin niște etape administrative. Alți colegi, cum sunt de exemplu cei de limba română, dacă vreți, la care a fost aprobată prin ordin de ministru doar programa de clasa a IX-a, iar programele de clasele X-XII sunt acum în transparență, vor putea realiza programa de Bacalaureat doar când vor ști cum arată programele școlare. Dar, din nou, noi spunem că în această vară. Pentru că a fost un an un an în care colegii au muncit extrem, extrem, extrem de mult, atât cei din minister, din Centru, cât și colaboratorii. Cred că sunt foarte puțini oameni care își dau seama de amploarea muncii acestor colegi, care a fost o muncă voluntară. Nu vreau niciodată să scap ocazia să le transmit recunoștința și mulțumirile mele.

Andreea Daraban: Probele de examen vor avea o structură diferită față de ce avem în prezent, nu? Se vor schimba?

Bogdan Cristescu: Da, așa cum este și normal, probele de examen se vor schimba. Dorința noastră este ca an de an să venim cu exemple de cerințe legate de materia din acel an, tocmai pentru a avea o predictibilitate. Pe de altă parte, să nu uităm și faptul că avem acel proiect SMIES, care, din câte știu eu, a trecut etapa de evaluare și există foarte, foarte multe șanse ca în 2030 acest examen de Bacalaureat să se susține pe platforma digitalizată deja și sigur și acest lucru va avea impact asupra formei.

Andreea Daraban: În ceea ce privește programele școlare pentru învățământul liceal, că tot le-am adus în discuție, putem vorbi despre un proces încheiat măcar pentru clasa a IX-a?

Bogdan Cristescu: Știți cum este, în secunda în care le vedem aprobate prin Monitorul Oficial, sigur că da, dar, într-adevăr, procesul este suficient de aproape de final.

Andreea Daraban: În ceea ce privește manualele pentru clasa a IXa, știu că procedura de licitație a fost lansată. În ce stadiu suntem cu acest demers?

Bogdan Cristescu: Procedura de licitație a fost lansată pentru că sunt extrem de multe, sunt 131 de titluri propuse prin referatul înaintea de Ministerul către centrul nostru. Le-am lansat mai devreme ca oricând, în martie. Deschiderea ofertelor este prevăzută pentru 9  iunie. Au fost două etape normale, s-au cerut clarificări, am răspuns și suntem în acest proces. Ne dorim să avem măcar forma digitală în septembrie. Planul nostru este să avem evaluarea terminată la finalul lunii iulie, cu câștigătorii anunțați, și apoi să semnăm contracte, ceea ce ar putea conduce, la cele la care nu sunt contestații, să avem și cărți în format fizic la începutul școlii, dacă nu măcar în forma digitală.

Varianta audio a interviului: