(AUDIO) AJOFM Iași: Prime de stabilitate și indemnizații de șomaj pentru absolvenții care se angajează
22 mai 2026, 15:09
Tinerii care își găsesc pentru prima dată un loc de muncă pe perioadă nedeterminată pot beneficia de o primă de stabilitate acordată în primii doi ani de activitate, după cum a declarat, pentru postul nostru de radio, purtătorul de cuvânt al AJOFM Iași, Adriana Sârghie.
Adriana Sârghie: Absolvenții care se angajează pentru prima dată, pe o perioadă nedeterminată, pot beneficia de o primă de stabilitate, în primii doi ani de muncă, în valoare de 1.000 de lei lunar pentru primul an și 1.250 de lei pe lună în al doilea an. De asemenea, absolvenții mai pot beneficia și de o primă de inserție, egală cu 1.980 de lei, dacă se angajează pe o perioadă mai mare de 12 luni. Precizez faptul că aceste două prime nu se pot cumula.
Purtătorul de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași, Adriana Sârghie, a mai declarat că absolvenții instituțiilor de învățământ, cu vârsta de minimum 16 ani, pot primi indemnizație de șomaj, în valoare de 330 lei, timp de șase luni.
Adriana Sârghie:Condiția de a beneficia de acești bani este aceea de a se înregistra la serviciul public de ocupare în termen de 60 de zile calendaristice de la data finalizării studiilor. Precizez faptul că data finalizării studiilor pentru absolvenții de liceu nu este data când au susținut examenul de bacalaureat, ci data când s-au încheiat cursurile. De asemenea, dacă un absolvent nu a promovat la o materie, data de la care se pot înregistra la noi este data când au susținut examenul de corijare și l-au absolvit.
Pe perioada înregistrării la AJOFM Iași, tinerii pot beneficia gratuit de consiliere profesională, mediere pe piața muncii și cursuri de formare profesională. (Radio Iași/ Andreea Daraban)
(EXCLUSIV/ INTERVIU) Eurodeputata Georgiana Teodorescu, vicepreședintă a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European: „nu putem să vorbim de ocuparea forței de muncă fără să începem o discuție despre educație. Aceasta trebuie să fie una strategică și să fie construită în așa fel încât să corespundă nevoilor viitorului la nivel european”
Invocând tranziția justă în piața muncii, dar și necesitatea reconstrucției rețelei de școli de meserii, eurodeputata a subliniat nevoia unei strategii europene adaptate viitorului pieței muncii, care să plece de la o politică temeinică în domeniul educației.
În răspunsurile oferite lui Horia Daraban, Georgiana Teodorescu a abordat și teme critice pentru România, precum combaterea sărăciei, zona rurală vulnerabilă, abandonul școlar sau sprijinirea mamelor – domenii în care eurodeputata propune modificări substanțiale în legislația europeană.
Din postura de membru al Comisiei speciale pentru criza locuințelor, interlocutoarea a vorbit despre necesitatea unui fond european pentru locuire, inspirat din modelul SAFE, din care statele să poată finanța construcția sau modernizarea locuințelor la prețuri accesibile, în sprijinul familiilor tinere.
Horia Daraban: Din postura dumneavoastră de vicepreședintă a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri Sociale din cadrul Parlamentului European, care ar trebui să fie prioritățile pentru perioada viitoare, 2028-2034?
Georgiana Teodorescu: Când vine vorba de bani pentru acest segment al ocupării forței de muncă și pentru educație, niciodată nu sunt suficienți. Tot timpul ne-ar trebui mai mulți, tot timpul am avea nevoie de și mai multe programe. Așa că, dacă vreți să vorbim despre cifre, sigur că ne vom plânge.
Din păcate, alocările și modul în care a desenat, a gândit Comisia Europeană noul cadru financiar multianual (2028-2034) nu este mulțumitor pentru majoritatea membrilor Parlamentului European. Ce pot să vă zic acum, prin prisma dosarelor în care lucrez eu, pentru că am alocate mai multe dosare, sunt raportor din partea grupului politic ECR (al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), din care fac eu parte: de exemplu, în ceea ce privește dosarul privind mecanismul pentru tranziția justă în piața muncii, este un dosar destul de important, prin care se încearcă găsirea unei soluții cât mai bune în ceea ce privește toți angajații care sunt afectați de schimbările generate de închiderea anumitor sectoare de activitate. Aici, sigur că avem și provocări noi, cum ar fi inteligența artificială și altele, precum și tot acest fenomen al migrației care afectează piața muncii la nivel european. În noul MFF, noul cadru financiar multianual, din punctul nostru de vedere, Comisia Europeană ar trebui să suplimenteze fondul dedicat acestui mecanism pentru tranziție justă, pentru că România este principalul beneficiar.
E nevoie de bani în plus pentru calificarea, recalificarea muncitorilor care își pierd locul de muncă, în alte domenii cheie și de viitor. De asemenea, credem noi că este nevoie să se facă obligatoriu un studiu de impact foarte clar, care să arate unde există goluri legislative, astfel încât statele membre să poată să intervină legislativ și să rezolve aceste viduri, fără a fi nevoie să aștepte neapărat intervenție de la nivel european. Ne lovim de această situație, din punctul meu de vedere, de încălcare a principiului subsidiarității.
Așteptăm să răsară soarele tot timpul de la Bruxelles și nu facem legislația potrivită intern, la nivel național, pe domenii care sunt de esență de competență națională.
Horia Daraban: Pentru că ați pomenit despre specializare, despre stimularea ocupării forței de muncă, am putea creiona, din perspectivă europeană, pe ce ar trebui să se marșeze și dacă sunt particularități pentru România în această zonă?
Georgiana Teodorescu: Da, sigur că da. În primul rând, nu putem să vorbim de ocuparea forței de muncă fără să începem o discuție despre educație. E primul pas și cel mai important să vorbim despre politicile educaționale ale fiecărui stat membru.
Și noi nu credem că educația trebuie să fie doar academică sau doar tehnică. Trebuie să fie una strategică și să fie construită în așa fel încât să corespundă nevoilor viitorului la nivel european. Din acest punct de vedere, am putea să vorbim de exemplu despre programul Erasmus, pentru care Comisia Europeană tocmai anunțat, acum, recent, cu câteva zile în urmă, un sprijin financiar de 5,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea competențelor, în cadrul ediției 2026.
Sunt niște bani importanți care se alocă și este importantă această dimensiune a competențelor, a stabilirii de competențe. Programul ăsta, Erasmus, pune la dispoziție și oportunități noi de susținere financiară pentru formare profesională, pentru educație prin sport, pentru tineret, deci este foarte bine venit. Dar, la fel de bine, cred eu că este important să continuăm și să investim într-o rețea de școli de meserii pentru a pregăti viitoarea resursă umană.
Știm că, în România, avem acest deficit de specialiști, de meseriași, dacă vreți, a fost o mare greșeală, din punctul meu de vedere, că în România s-au închis școlile de meserii într-un anumit moment istoric, nu chiar foarte îndepărtat. Avem nevoie de ele și să știți că sunt foarte multe țări puternice la nivel mondial care au concluzionat că nu au nevoie doar de absolvenți de facultăți, ci este nevoie și de o masă serioasă de meseriași, specialiști în anumite domenii mai tehnice.
Deci, da, ar trebui să găsim fonduri pentru așa ceva și să ne concentrăm pe un buget pentru redeschiderea școlilor de meserii.
Horia Daraban: Anul trecut, peste 16% din cetățenii Uniunii, mai exact 72 de milioane, erau expuși riscului de sărăcie, aceeași pondere ca în 2023. Datele sunt oferite de Oficiul European pentru Statistică, Eurostat. Și dacă ne referim la România, câteva procente relevante: riscul de sărăcie era de 3,7% în regiunea București-Ilfov, cel mai scăzut nivel în Uniunea Europeană, dacă e să luăm datele oferite de Eurostat, iar, reprezentativ pentru noi, în regiunea Nord-Est, 26,8%.
De altfel, executivul a propus o primă strategie anti-sărăcie și sunt deziderate, cifre de atins. Care ar trebui să fie măsurile în această zonă, care ar trebui să fie pârghiile, ce ar trebui definite, pentru a combate acest risc de sărăcie și această realitate, până la urmă?
Georgiana Teodorescu: Trebuie să începem prin a spune că, din păcate, România ocupa un loc fruntaș și nu este, spre cinstea noastră, pe lista țărilor europene cu risc înalt de sărăcie. În special, mediul rural este foarte afectat la noi în țară și avem un risc înalt în ceea ce privește copiii, femeile. De asemenea, de aici derivă și rata cea mai mare a abandonului școlar, de la nivel european, tot din sărăcie și multe, multe alte probleme.
Eu sunt raportor și în dosarul cu strategia anti-sărăcie a Comisiei Europene. Un exemplu de amendament pe care l-am făcut în acest raport, pe care încă îl discutăm, un exemplu de amendament vizează situația mamelor care se află în concediu de maternitate. Eu am considerat că maternitatea nu trebuie pedepsită, nu reprezintă un gol în activitatea profesională sau în cariera unei femei, din contra, trebuie să încurajăm femeile să își dorească să devină mame și să procreeze. Pe cale de consecință, trebuie să includem, în perioada respectivă, în vechimea lor de muncă și în contribuția la pensie.
Asta la nivel european mă refer. O altă chestiune importantă, care tocmai ce a fost recent tăiată în România și care, din păcate, era o metodă bună de combatere a sărăciei în mediul rural pentru copii, sunt acele mese calde care se ofereau și care contribuiau enorm de mult la combaterea abandonului școlar. Avem în momentul de față în continuare în România copilași săraci care merg la școală pentru a mânca o supă caldă la prânz, pe care nu o au acasă.
Iar Guvernul a considerat de cuviință să taie de acolo, pentru că nu mai avea bani pentru alte cheltuieli. Trebuie făcut cât mai mult pentru educație, cât mai mult pentru copii, inclusiv pentru comunitățile defavorizate, cum ar fi comunitățile de romi, care au nevoie de acces la educație și au nevoie de sprijin pentru a crește și a se implica la un moment dat în nevoile comunității, ocupând un loc de muncă. Deci avem nevoie de acest lucru. Cred că doar cu educație ne mai facem bine în țara asta și putem să mai evoluăm cu educația așa cum trebuie.
Horia Daraban: Aș vrea să abordăm și subiectul legat de ceea ce înseamnă spațiile locative în Uniunea Europeană. Să spunem, între 2015 și 2024, deci pe parcursul a 9 ani, prețurile spațiilor de locuit au crescut în medie în Uniunea Europeană cu peste 53%; cea mai mare creștere, potrivit acelorași date, peste 200% în Ungaria, iar cea mai mică în Finlanda, 1,4%. România, cumva, în media europeană, aproximativ 56%; nici un stat membru nu a înregistrat scăderi în acești ani.
Unde ar trebui să intervină Uniunea Europeană? Avem pe fundal ideea de cerere și ofertă, se construiește, se cumpără. Poate oferi Uniunea Europeană un răspuns la această criza spațiilor de locuit?
Georgiana Teodorescu: Sigur că da și este și datoare să ofere o soluție în momentul de față, dat fiind că doamna Ursula von der Leyen și-a preluat noul mandat, incluzând în strategia domniei sale pentru acest mandat și rezolvarea crizei locuințelor la nivel european, ba mai mult a și creat un portofoliu de comisar; este vorba de portofoliul comisarului Jorgensen, care este pentru energie și case. Doar că nu i-a alocat banii acestui portofoliu pentru zona de case. Și în momentul de față asta facem.
Există comisia special creată în Parlamentul European pentru criza locuințelor. Există dosarul în lucru, raportul pe locuințe în care și eu sunt raportor din partea Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și lucrăm în această perioadă. Și, pe 16 decembrie Comisia Europeană urmează să lanseze, chiar planul propriu prin care să iasă în întâmpinarea poziției Parlamentului European, care se va anunța la anul, când vom închide raportul și vom vota asupra lui.
Ce pot să vă zic aici, o veste bună, pentru că fiecare dintre noi a venit cu propuneri pentru rezolvarea crizei locuințelor. Tocmai s-a lansat raportul experților Comisiei Europene prin care s-a analizat care ar fi soluțiile pe care le propune Comisia efectiv. Și am constatat că, în acest raport, o parte din soluțiile oferite sunt chiar soluțiile pe care le-am propus eu în Parlamentul European în Comisia Specială de „Housing”, respectiv un fond dedicat pentru case sau un program european, care să fie alcătuit fie din granturi, fie din împrumuturi la dobânzi foarte bune sau chiar din amândouă.
Eu am spus că am putea să urmăm modelul SAFE, care, în esență, sunt împrumuturi, dar sunt cu dobânzi foarte mici și pe o durată îndelungată de tip eșalonat, doar că să se creeze un astfel de program dedicat pentru case. Mai departe, statele membre au competență de a hotărî cum cheltuiesc acei banii: fie vor construi blocuri cum erau ANL-urile pe vremuri, fie vor investi în recondiționarea locuințelor existente, vechi, în fondul de locuințe al statului, fie vor folosi poate chiar terenuri publice pentru a ridica pe ele sau vor da constructorilor posibilitatea să construiască cu spor de înălțime, de câteva etaje, cu condiția ca cele apartamente care se construiesc la etajele suplimentare să fie vândute la prețuri foarte mici pentru oameni.
În orice caz, totul a pornit și principalul motiv pentru care s-a creat și această comisie în Parlament și portofoliul lui Dan Jorgensen, totul s-a pornit de la criza demografică care ne afectează. Noi vrem să încurajăm familiile cetățenilor europeni să crească, să se înmulțească, să facă cât mai mulți copii și pentru asta, da, este nevoie de case și este nevoie de locuri de muncă bune. Pentru că atunci când un tânăr are și casă și loc de muncă, altfel își găsește curajul de a-și întemeia o familie și de a face mai mulți copii.
Horia Daraban: Există un orizont temporal legat de aspectele pe care le-ați invocat dumneavoastră referitor la locuințe?
Georgiana Teodorescu: Noi vom închide dosarul în Parlament la începutul anului viitor. Asta înseamnă că el va merge către Comisia Europeană, care va trebui destul de repede să pregătească o propunere de directivă pe care să o retrimită în Parlament la anul, sperăm noi până în vară să vină înapoi.
Deci cred că undeva în 2027 putem să sperăm să fie concretizat și dacă se merge pe formula asta de împrumut extern, poate chiar puțin mai repede de 2027 și să se poată contracta împrumuturile și apoi statele membre să aibă banii necesari pentru a se apuca de construit.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Majoritatea sunt bărbaţi, au peste 45 de ani, locuiesc în mediul urban şi au absolvit liceul.
Datele arată că la nivel naţional sunt vacante peste 32 de mii de locuri de muncă, cei mai căutaţi fiind şoferii, lucrătorii comerciali şi muncitorii necalificaţi, în mai multe domenii de activitate.
Totodată sunt oferite şi 142 de posturi în spaţiul economic european, cele mai multe în Norvegia şi Germania.(Raador/ FOTO radioiasi.ro)
„Este un moment bun în primul rând pentru candidații foarte tineri, care pot profita de vârful de activitate pe care îl au sectoare care angajează masiv entry-level, precum turism, horeca sau industria alimentară. Dar este, în același timp, o oportunitate și pentru cei care vor să își suplimenteze veniturile și care au acum, mai mult decât în alte perioade ale anului, și această opțiune de a se angaja part time”, declară Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Și în ceea ce privește numărul de job-uri se observă o deschidere din partea angajatorilor către candidații care vor să lucreze cu jumătate de normă. Astfel, de la începutul lunii iunie și până acum au fost postate 3.200 de joburi part time, ceea ce reprezintă 11% din numărul de joburi postate în această perioadă. Cele mai multe vin din partea angajatorilor din retail, servicii, call center / BPO, turism, industria alimentară și asigurări. Peste 70% dintre aceste poziții caută candidați din segmentul entry level și încă 10% fără experiență. Tot cei care au maximum doi ani de experiență, adică segmentul entry level, și cei care nu au deloc experiență sunt și cei care aplică cel mai mult pentru joburile part time remote. Raportat la categoria de vârstă din care fac parte, cea mai mare nevoie de un loc de muncă ce poate fi făcut de acasă și cu jumătate de normă sunt candidații cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani și cei între 18 și 24 de ani.
„Interesant este faptul că, dacă la nivel general, procentul de joburi remote din total joburi este de 4%, când vine vorba despre pozițiile part time, procentul urcă la 18%, ceea ce înseamnă că și angajatorii înțeleg faptul că majoritatea candidaților care vor să lucreze cu jumătate de normă fac acest lucru doar ca variantă de a adăuga un surplus financiar la salariul pe care îl au deja de la jobul principal. În puține cazuri joburile part time reprezintă principala sursă de venit”, explică Roxana Drăghici. Exclusiv pentru cele remote, domeniile care scot cele mai multe poziții în piață sunt advertising / marketing / PR, retail, call center / BPO, imobiliare și asigurări.
De altfel, o diferență similară se remarcă și în zona aplicărilor, în condițiile în care dacă, la nivel general, 14% dintre aplicări sunt pentru job-urile remote, pentru job-urile part time, procentul aplicărilor pentru opțiunile remote este de 32%. Pozițiile scoase în piață de companiile din advertising / marketing / PR, call center / BPO, retail, servicii și financiar – bancar reprezintă primele opțiuni ale candidaților care vor un job part time remote.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, media salarială netă, la nivel național, pentru un job part time este de 3.000 de lei pe lună, în timp ce pentru un job full time media este de 5.000 de lei net pe lună.
În acest moment, aproape 23.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro. Dintre acestea, 800 sunt remote. Alte 10.000 de joburi sunt disponibile pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs.ro și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV. (Comunicat eJobs)
180.000 de joburi au fost postate pe iajob.ro în primul an de la lansare
Publicat de Gabriela Rotaru,
18 iunie 2025, 10:12 / actualizat: 18 iunie 2025, 11:20
„Vedem tot mai mulți candidați care au nevoie urgentă de un loc de muncă sau care vor să grăbească procesul de angajare, mai ales în condițiile în care 2025 a fost, până acum, cel puțin, un an în care a crescut durata de așteptare de la momentul aplicării până la momentul în care candidații primesc răspuns de la angajatori. Atunci când tot acest proces se întinde pe o perioadă mai mare de câteva luni, adesea apare un sentiment firesc de frustrare. De aceea, candidații își doresc să aibă acces direct și imediat la angajatori prin aceleași mijloace pe care le folosesc și în comunicarea de zi cu zi, în viața personală, respectiv telefon sau whatsapp”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Orașele mari rămân cei mai activi angajatori, astfel încât cele mai multe joburi au venit din partea angajatorilor din București, Cluj – Napoca, Timișoara, Ploiești, Pitești, Oradea, Brașov și Iași. Pentru că nu doar circuitul de aplicare, ci și cel de recrutare este mult simplificat și permite contactul direct între candidați și recrutori, inclusiv angajatorii foarte mici, din orașe de provincie au început să posteze anunțuri. Majoritatea se află în căutare de candidați pentru poziții entry level și blue collar (pentru cei care nu au studii superioare), dar și de muncitori calificați și necalificați.
Din numărul total de joburi postate până acum, 54% se adresează candidaților care au liceul absolvit, 23% celor care au studii superioare, 22% muncitorilor necalificați și aproximativ 1% absolvenților de master sau celor care au studii doctorale. Cele mai multe anunțuri vin din partea angajatorilor din retail, horeca, turism, transport – logistică sau industria alimentară.
Legat de comportamentul lor de aplicare, 43,8% dintre aplicări s-au făcut prin telefon, 23,8% prin Whatsapp și 31% prin email. ”Dincolo de aceste date, mai observăm un element interesant, legat de orele la care obișnuiesc să aplice. Cea mai mare parte a aplicărilor este făcută în intervalul orar 11.00 – 13.00, mulți dintre candidații care și lucrează folosind pauza de masă în acest scop. Tot legat de comportamentul lor de aplicare, vorbim despre o categorie de candidați care sunt foarte sensibili la salariu și care caută să afle ce salariu ar putea câștiga înainte să aplice. Cu toate acestea, doar 27% dintre anunțuri au salariul afișat în descriere”, punctează Bogdan Badea.
În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 22.000 de locuri de muncă. Alte 8.000 de joburi sunt deschise pe iajob.ro.
Între participanți s-au regăsit 505 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, 70 viitori absolvenți din clasele terminale din cadrul Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi” din Municipiul Botoșani ,10 tineri instituționalizați în cadrul centrelor de plasament și 9 persoane private de libertate care urmează a se elibera în perioada imediat următoare din cadrul Penitenciarului Botoșani.
La această bursă, 32 de agenți economici au pus la dispoziție 323 locuri de muncă în diverse domenii de activitate iar dialogul direct dintre cerere și ofertă pe piața muncii a avut ca rezultat selectarea în vederea ocupării unui număr total de 159 persoane care vor participa în perioada imediat următoare la probe de lucru la sediul angajatorilor .
În cadrul evenimentului, reprezentanți din cadrul Centrului Militar Județean, Botoșani, Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani ,Inspectoratul Județean de Jandarmi Botoșani, Penitenciarul Botoșani și Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au oferit persoanelor interesate informații utile cu privire la posibilitatea de a dezvolta o carieră în aceste domenii de activitate.
În special viitorii absolvenți de liceu participanți la această acțiune au manifestat interes deosebit față de oferta educațională a instituțiilor de apărare și ordine publică iar cei care doresc să urmeze o carieră în unul din aceste domenii de activitate au fost consiliați cu privire la modalitatea de acces de către reprezentanții acestor instituții.
(Gina Poenaru/FOTO imagine ilustrativă Radio Iași)
(AUDIO/FOTO) Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, găzduiește cea de-a doua ediție a Târgului de locuri de muncă pentru absolvenți
Evenimentul este dedicat industriei alimentare și le oferă studenților posibilitatea obținerii unor locuri de muncă, prin intermediul unei platforme dedicate. Sunt prezente firme care desfășoară activități în Moldova, Muntenia și Transilvania, a declarat rectorul Universtității, Gerard Jităreanu: ”Relația noastră cu mediul economic se întărește de la un an la altul pentru că ne dorim ca absolvenții noștri să găsească, într-un procent cât mai ridicat, locuri de muncă și să-și creeze cariere în companii de succes din domeniul agroalimentar. Platforma este foarte importantă pentru toți absolvenții pentru că pot să vadă absolut toate job-urile care sunt disponibile în fiecare moment, își pot trimite CV-urile și această legătură strânsă cu mediul de afaceri îi ajută în perioada în care își caută un loc de muncă. Domeniile prioritare sunt cele de producție și ați văzut oferte de joburi de manageri de producție, pentru marketing, pentru promovare.”
Studenții spun că cel mai mare impediment în ceea ce privește angajarea îl reprezintă practica în domeniul agro-alimentar:
Vox 1: Din câte am înțeles, piața caută oameni cu experiență. Studenți, absolvenți cu experiență. Ideea este că ar trebui ajutați, ar trebui să existe un mentor în fiecare fabrică, în fiecare loc de producție, care să antreneze acești studenți, care într-adevăr poate nu au experiența practică necesară, dar cu siguranța acumulează cunoștințe pe parcursul studiilor și trebuie să fim ajutați ca și studenți, să deprindem această experiență pentru a pentru a ne obișnui.
Vox 2: Pe noi ca și studenți, ne-ar interesa controlul și expertiza produselor, partea de producție, partea de laborator. Probabil salariile se justifică abia în momentul în care se acumulează cu experiența și capacitățile de care dai dovadă.
Vox 3: Noi căutăm o idee de un loc de muncă, un angajator care să ne primească fără experiență și totodată să ne accepte cu plusurile și cu minusurile pe care le deținem ca și orice student absolvent. Consider că angajatorul, dacă susține absolventul oferindu-i mai multe informații în legătură cu practica, acesta le poate îmbina foarte util.
Sunt vacante şi slujbe pentru cei cu studii profesionale, liceale sau postliceale, iar puţin peste 2.500 sunt destinate celor care au studii superioare.
Şi angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, peste 300 locuri de muncă vacante, cele mai multe în Italia, Norvegia, Germania, Danemarca.(Rador/ FOTO radioiasi.ro/ imagine ilustrativă)
