(EXCLUSIV/ INTERVIU) Eurodeputata Georgiana Teodorescu, vicepreședintă a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European: „nu putem să vorbim de ocuparea forței de muncă fără să începem o discuție despre educație. Aceasta trebuie să fie una strategică și să fie construită în așa fel încât să corespundă nevoilor viitorului la nivel european”
Publicat de hdaraban, 3 decembrie 2025, 20:43
Invocând tranziția justă în piața muncii, dar și necesitatea reconstrucției rețelei de școli de meserii, eurodeputata a subliniat nevoia unei strategii europene adaptate viitorului pieței muncii, care să plece de la o politică temeinică în domeniul educației.
În răspunsurile oferite lui Horia Daraban, Georgiana Teodorescu a abordat și teme critice pentru România, precum combaterea sărăciei, zona rurală vulnerabilă, abandonul școlar sau sprijinirea mamelor – domenii în care eurodeputata propune modificări substanțiale în legislația europeană.
Din postura de membru al Comisiei speciale pentru criza locuințelor, interlocutoarea a vorbit despre necesitatea unui fond european pentru locuire, inspirat din modelul SAFE, din care statele să poată finanța construcția sau modernizarea locuințelor la prețuri accesibile, în sprijinul familiilor tinere.
Horia Daraban: Din postura dumneavoastră de vicepreședintă a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri Sociale din cadrul Parlamentului European, care ar trebui să fie prioritățile pentru perioada viitoare, 2028-2034?
Georgiana Teodorescu: Când vine vorba de bani pentru acest segment al ocupării forței de muncă și pentru educație, niciodată nu sunt suficienți. Tot timpul ne-ar trebui mai mulți, tot timpul am avea nevoie de și mai multe programe. Așa că, dacă vreți să vorbim despre cifre, sigur că ne vom plânge.
Din păcate, alocările și modul în care a desenat, a gândit Comisia Europeană noul cadru financiar multianual (2028-2034) nu este mulțumitor pentru majoritatea membrilor Parlamentului European. Ce pot să vă zic acum, prin prisma dosarelor în care lucrez eu, pentru că am alocate mai multe dosare, sunt raportor din partea grupului politic ECR (al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), din care fac eu parte: de exemplu, în ceea ce privește dosarul privind mecanismul pentru tranziția justă în piața muncii, este un dosar destul de important, prin care se încearcă găsirea unei soluții cât mai bune în ceea ce privește toți angajații care sunt afectați de schimbările generate de închiderea anumitor sectoare de activitate. Aici, sigur că avem și provocări noi, cum ar fi inteligența artificială și altele, precum și tot acest fenomen al migrației care afectează piața muncii la nivel european. În noul MFF, noul cadru financiar multianual, din punctul nostru de vedere, Comisia Europeană ar trebui să suplimenteze fondul dedicat acestui mecanism pentru tranziție justă, pentru că România este principalul beneficiar.
E nevoie de bani în plus pentru calificarea, recalificarea muncitorilor care își pierd locul de muncă, în alte domenii cheie și de viitor. De asemenea, credem noi că este nevoie să se facă obligatoriu un studiu de impact foarte clar, care să arate unde există goluri legislative, astfel încât statele membre să poată să intervină legislativ și să rezolve aceste viduri, fără a fi nevoie să aștepte neapărat intervenție de la nivel european. Ne lovim de această situație, din punctul meu de vedere, de încălcare a principiului subsidiarității.
Așteptăm să răsară soarele tot timpul de la Bruxelles și nu facem legislația potrivită intern, la nivel național, pe domenii care sunt de esență de competență națională.
Horia Daraban: Pentru că ați pomenit despre specializare, despre stimularea ocupării forței de muncă, am putea creiona, din perspectivă europeană, pe ce ar trebui să se marșeze și dacă sunt particularități pentru România în această zonă?
Georgiana Teodorescu: Da, sigur că da. În primul rând, nu putem să vorbim de ocuparea forței de muncă fără să începem o discuție despre educație. E primul pas și cel mai important să vorbim despre politicile educaționale ale fiecărui stat membru.
Și noi nu credem că educația trebuie să fie doar academică sau doar tehnică. Trebuie să fie una strategică și să fie construită în așa fel încât să corespundă nevoilor viitorului la nivel european. Din acest punct de vedere, am putea să vorbim de exemplu despre programul Erasmus, pentru care Comisia Europeană tocmai anunțat, acum, recent, cu câteva zile în urmă, un sprijin financiar de 5,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea competențelor, în cadrul ediției 2026.
Sunt niște bani importanți care se alocă și este importantă această dimensiune a competențelor, a stabilirii de competențe. Programul ăsta, Erasmus, pune la dispoziție și oportunități noi de susținere financiară pentru formare profesională, pentru educație prin sport, pentru tineret, deci este foarte bine venit. Dar, la fel de bine, cred eu că este important să continuăm și să investim într-o rețea de școli de meserii pentru a pregăti viitoarea resursă umană.
Știm că, în România, avem acest deficit de specialiști, de meseriași, dacă vreți, a fost o mare greșeală, din punctul meu de vedere, că în România s-au închis școlile de meserii într-un anumit moment istoric, nu chiar foarte îndepărtat. Avem nevoie de ele și să știți că sunt foarte multe țări puternice la nivel mondial care au concluzionat că nu au nevoie doar de absolvenți de facultăți, ci este nevoie și de o masă serioasă de meseriași, specialiști în anumite domenii mai tehnice.
Deci, da, ar trebui să găsim fonduri pentru așa ceva și să ne concentrăm pe un buget pentru redeschiderea școlilor de meserii.
Horia Daraban: Anul trecut, peste 16% din cetățenii Uniunii, mai exact 72 de milioane, erau expuși riscului de sărăcie, aceeași pondere ca în 2023. Datele sunt oferite de Oficiul European pentru Statistică, Eurostat. Și dacă ne referim la România, câteva procente relevante: riscul de sărăcie era de 3,7% în regiunea București-Ilfov, cel mai scăzut nivel în Uniunea Europeană, dacă e să luăm datele oferite de Eurostat, iar, reprezentativ pentru noi, în regiunea Nord-Est, 26,8%.
De altfel, executivul a propus o primă strategie anti-sărăcie și sunt deziderate, cifre de atins. Care ar trebui să fie măsurile în această zonă, care ar trebui să fie pârghiile, ce ar trebui definite, pentru a combate acest risc de sărăcie și această realitate, până la urmă?
Georgiana Teodorescu: Trebuie să începem prin a spune că, din păcate, România ocupa un loc fruntaș și nu este, spre cinstea noastră, pe lista țărilor europene cu risc înalt de sărăcie. În special, mediul rural este foarte afectat la noi în țară și avem un risc înalt în ceea ce privește copiii, femeile. De asemenea, de aici derivă și rata cea mai mare a abandonului școlar, de la nivel european, tot din sărăcie și multe, multe alte probleme.
Eu sunt raportor și în dosarul cu strategia anti-sărăcie a Comisiei Europene. Un exemplu de amendament pe care l-am făcut în acest raport, pe care încă îl discutăm, un exemplu de amendament vizează situația mamelor care se află în concediu de maternitate. Eu am considerat că maternitatea nu trebuie pedepsită, nu reprezintă un gol în activitatea profesională sau în cariera unei femei, din contra, trebuie să încurajăm femeile să își dorească să devină mame și să procreeze. Pe cale de consecință, trebuie să includem, în perioada respectivă, în vechimea lor de muncă și în contribuția la pensie.
Asta la nivel european mă refer. O altă chestiune importantă, care tocmai ce a fost recent tăiată în România și care, din păcate, era o metodă bună de combatere a sărăciei în mediul rural pentru copii, sunt acele mese calde care se ofereau și care contribuiau enorm de mult la combaterea abandonului școlar. Avem în momentul de față în continuare în România copilași săraci care merg la școală pentru a mânca o supă caldă la prânz, pe care nu o au acasă.
Iar Guvernul a considerat de cuviință să taie de acolo, pentru că nu mai avea bani pentru alte cheltuieli. Trebuie făcut cât mai mult pentru educație, cât mai mult pentru copii, inclusiv pentru comunitățile defavorizate, cum ar fi comunitățile de romi, care au nevoie de acces la educație și au nevoie de sprijin pentru a crește și a se implica la un moment dat în nevoile comunității, ocupând un loc de muncă. Deci avem nevoie de acest lucru. Cred că doar cu educație ne mai facem bine în țara asta și putem să mai evoluăm cu educația așa cum trebuie.
Horia Daraban: Aș vrea să abordăm și subiectul legat de ceea ce înseamnă spațiile locative în Uniunea Europeană. Să spunem, între 2015 și 2024, deci pe parcursul a 9 ani, prețurile spațiilor de locuit au crescut în medie în Uniunea Europeană cu peste 53%; cea mai mare creștere, potrivit acelorași date, peste 200% în Ungaria, iar cea mai mică în Finlanda, 1,4%. România, cumva, în media europeană, aproximativ 56%; nici un stat membru nu a înregistrat scăderi în acești ani.
Unde ar trebui să intervină Uniunea Europeană? Avem pe fundal ideea de cerere și ofertă, se construiește, se cumpără. Poate oferi Uniunea Europeană un răspuns la această criza spațiilor de locuit?
Georgiana Teodorescu: Sigur că da și este și datoare să ofere o soluție în momentul de față, dat fiind că doamna Ursula von der Leyen și-a preluat noul mandat, incluzând în strategia domniei sale pentru acest mandat și rezolvarea crizei locuințelor la nivel european, ba mai mult a și creat un portofoliu de comisar; este vorba de portofoliul comisarului Jorgensen, care este pentru energie și case. Doar că nu i-a alocat banii acestui portofoliu pentru zona de case. Și în momentul de față asta facem.
Există comisia special creată în Parlamentul European pentru criza locuințelor. Există dosarul în lucru, raportul pe locuințe în care și eu sunt raportor din partea Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și lucrăm în această perioadă. Și, pe 16 decembrie Comisia Europeană urmează să lanseze, chiar planul propriu prin care să iasă în întâmpinarea poziției Parlamentului European, care se va anunța la anul, când vom închide raportul și vom vota asupra lui.
Ce pot să vă zic aici, o veste bună, pentru că fiecare dintre noi a venit cu propuneri pentru rezolvarea crizei locuințelor. Tocmai s-a lansat raportul experților Comisiei Europene prin care s-a analizat care ar fi soluțiile pe care le propune Comisia efectiv. Și am constatat că, în acest raport, o parte din soluțiile oferite sunt chiar soluțiile pe care le-am propus eu în Parlamentul European în Comisia Specială de „Housing”, respectiv un fond dedicat pentru case sau un program european, care să fie alcătuit fie din granturi, fie din împrumuturi la dobânzi foarte bune sau chiar din amândouă.
Eu am spus că am putea să urmăm modelul SAFE, care, în esență, sunt împrumuturi, dar sunt cu dobânzi foarte mici și pe o durată îndelungată de tip eșalonat, doar că să se creeze un astfel de program dedicat pentru case. Mai departe, statele membre au competență de a hotărî cum cheltuiesc acei banii: fie vor construi blocuri cum erau ANL-urile pe vremuri, fie vor investi în recondiționarea locuințelor existente, vechi, în fondul de locuințe al statului, fie vor folosi poate chiar terenuri publice pentru a ridica pe ele sau vor da constructorilor posibilitatea să construiască cu spor de înălțime, de câteva etaje, cu condiția ca cele apartamente care se construiesc la etajele suplimentare să fie vândute la prețuri foarte mici pentru oameni.
În orice caz, totul a pornit și principalul motiv pentru care s-a creat și această comisie în Parlament și portofoliul lui Dan Jorgensen, totul s-a pornit de la criza demografică care ne afectează. Noi vrem să încurajăm familiile cetățenilor europeni să crească, să se înmulțească, să facă cât mai mulți copii și pentru asta, da, este nevoie de case și este nevoie de locuri de muncă bune. Pentru că atunci când un tânăr are și casă și loc de muncă, altfel își găsește curajul de a-și întemeia o familie și de a face mai mulți copii.
Horia Daraban: Există un orizont temporal legat de aspectele pe care le-ați invocat dumneavoastră referitor la locuințe?
Georgiana Teodorescu: Noi vom închide dosarul în Parlament la începutul anului viitor. Asta înseamnă că el va merge către Comisia Europeană, care va trebui destul de repede să pregătească o propunere de directivă pe care să o retrimită în Parlament la anul, sperăm noi până în vară să vină înapoi.
Deci cred că undeva în 2027 putem să sperăm să fie concretizat și dacă se merge pe formula asta de împrumut extern, poate chiar puțin mai repede de 2027 și să se poată contracta împrumuturile și apoi statele membre să aibă banii necesari pentru a se apuca de construit.
Varianta audio a interviului:
Autor: Horia Daraban
