Cât de responsabili suntem ca părinți la volan? – ”Weekend cu prieteni”, 15 august 2026, cu Mihaela Munteanu

În 15 august 2026 am discutat cu Lioredana Ciofu de la Asociația Parentis despre cum se comportă părinții când au copiii în mașină. În săptămâna la finalul căreia a avut loc acest dialog, un copil de cca 9 ani a căzut din mașina părinților, o mamă și-a pus copilul de 11 luni la volan și se uita cum mașina ei parcurge o porțiune de drum. Ne-am întrebat cum pot părinții care spun că-și iubesc copiii, să facă astfel de lucruri? Ce trebuie să știm pentru a nu ne pune copiii în pericol când sunt în mașină?

Publicat de mihaelamunteanu, 15 august 2026, 18:41 / actualizat: 27 august 2026, 19:05

Deși Codul Rutier are mențiuni clare privind limitele transportului copiilor, mulți părinți ignoră regulile. Deseori vedem copii mici pe scaunele din față, bebeluși în brațele mamei, copii care nu sunt în scaunele speciale și multe alte situații în care noi, de pe margine, considerăm copiii expuși, dar părinții nu.

Alteori, trimitem copiii cu taxiul în diverse locuri sau chiar îi însoțim, dar ignorăm faptul că taxiul nu are scaunul special fără de care noi nu am accepta să transportăm copilul, nici în ruptul capului. Facem asta pentru că avem oare mai mare încredere în taximetrist, decât în noi înșine ca șofer?

La aceste întrebări și multe altele am încercat să răspundem, la o cafea cu o mamă, care e și specialist într-o organizație neguvernamentală care a ales să facă inclusiv educație părinților pentru siguranța în trafic.

Ascultați dialogul pe care Mihaela Munteanu, realizatoarea emisiunii ”Weekend cu prieteni” de sâmbătă, 15 august 2026, l-a purtat cu Lioredana Ciofu.

(INTERVIU) Fondurile europene pot reduce decalajele regionale și educaționale – mesajul vicepreședintelui Comisiei Europene, Roxanei Mînzatu, la Bruxelles

Publicat de Lucian Bălănuţă, 16 octombrie 2025, 09:50

Lucian Bălănuță: În țara noastră există foarte multe probleme legate de domeniul educației, chestiuni ce țin de finanțare. Bursele studenților au fost limitate, profesorii se plâng de încărcarea normelor. Ce instrumente ar putea avea România, la nivel european, pentru a mai corecta din aceste dezechilibre?

Roxana Mînzatu: Uniunea Europeană sprijină statele membre, inclusiv România, prin funduri europene, sistemele educaționale, și vorbim aici nu numai de investiții în clădiri sau echipamente, școlare, pentru ateliere sau pentru cele de sport, dar vorbim de investiții în modernizarea programei, școlare, crearea de resurse educaționale, instruirea deascălilor, până la urmă, de multe ori, chiar și remunerarea deascălilor care sunt implicați în proiectele cu finanțare europeană.

Toate acestea reprezintă un suport pe care Uniunea Europeană îl oferă și e principala cale prin care sprijinim. În prezent, doar în actualul exercițiu 2021-2027, România are din Fondul Social European Plus parte din Politica de Coeziune, peste șapte miliarde de euro alocare și pentru partea de ocupare, de creare de locuri de muncă, dar și pentru partea de modernizare a sistemului educațional și combaterea abandonului școlar. Folosiți aceste fonduri inteligent, cu impact, este important ca fiecare apel, fiecare program de finanțare să fie gândit eficient, iar cei care îl accesează să implementeze proiectele la maxim de calitate.

Asta e important. Doi la mână, la nivel european, așa cum spuneam, Comisia Europeană nu are competențe, nu poate să vină și să spună unui stat membru ce să facă în zona educației, nu este o competență europeană, nu o pot spune nici în Danemarca, nici în Franța și nici în România, dar putem să ne stabilim o ambiție politică comună. Și asta discutam și cu miniștrii finanțelor, nu doar cei ai educației din alte state membre.

Vrem să fim mai competitivi, vrem să fim mai puternici față de China, față de Statele Unite. Cheia, pe termen lung, este educația. Și asta este important la nivelul întregii Unii Europene.

Dacă nu ne calibrăm investiția în mod coerent, sustenabil în sistemele educaționale, nu avem cum să sperăm la o competitivitate la rândul ei sustenabilă. Ea va fi pe termen scurt, cu anumite măsuri care să stimuleze industriile. Avem nevoie de oameni care să fie bine pregătiți și în învățământul vocațional, învățământ profesional, meseriași și în zona învățământului universitar.

Investim și cu Erasmus+, un alt program pe care îl coordonez. Investim în mobilitate, în crearea de resurse educaționale la nivel european. Ține și de fiecare stat membru să adere la această ambiție comună, căci educația este în centrul eforturilor economice pe care le realizează.

Lucian Bălănuță: Aveți și ca preocupare majoră o strategie privind combaterea sărăciei. Suntem la săptămâna europeană a regiunilor. Țara noastră, pe lângă disparitățile rural-urban, mai are totodată și disparități la nivel regional, îndeosebi regiunea de nord-est, de exemplu, regiunea Moldovei. Cum ar putea adresa această strategie și perspectiva regională la nivel european?

Roxana Mînzatu: Din nou, răspunsul trebuie să fie în primul rând prin folosirea inteligentă a banilor europene. Programul Incluziune și Demnitate Socială, care este alimentat și din Fundul Social European Plus, este un program care acum începe să-și producă efectele și prin care se pot dezvolta programe anti-sărăcie, deși nu îmi place acest termen.

Noi finanțăm, de exemplu, voucherele care au compensat scumpirile la costurile cu energia electrică, sau voucherele Sprijin pentru România, tichetele pentru persoane vulnerabile. Au fost finanțate și sunt finanțate din fondurile europene. Deci, deja facem lucruri în această direcție, dar trebuie să fie o strategie integrată.

Nu combatem sărăcia doar prin măsuri de sprijin social, ci și prin dezvoltare economică. Asta înseamnă accesarea tuturor oportunităților de finanțare prin programele regionale pe care le gestionează, în cazul dumneavoastră, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est. Foarte important sprijinul dat companiilor, infrastructurilor de sprijinire a afacerilor.

Este o abordare comprehensivă, cuprinzătoare, de care avem nevoie ca să diminuăm gradul de sărăcia unei regiuni. Investiția în infrastructură. Trebuie să ne uităm ce înseamnă PNRR, autostrada Moldovei.

Trebuie să ne uităm la investițiile pe care România își propune să le facă, inclusiv în cadrul acestui regulament SAFE, dedicat apărării europene, investiții în culoare de mobilitate rutieră cu uz dual și civil și militar. Ele vor deservi conexiuni în regiunea Moldovei. Deci se întâmplă lucruri, inclusiv în zona de infrastructură, de transport, cu bani europeni în mare parte și toate contribuie până la urmă la diminuarea gradului de sărăcie a unei regiuni.

Eu zic că Uniunea Europeană e foarte prezentă în modul în care poate fi soluționată și începe să fie soluționată această boală pe care, nu doar România, dar multe regiuni au sărăcia care încă afectează zeci de milioane de europeni. Noi trebuie să continuăm să lucrăm.

Lucian Bălănuță: Și pe scurt, ca să nu vă rețin și vă mulțumesc pentru timpul abordat, ați vorbit despre contextul acesta, ați conectat mobilitatea cu noțiunea de aptitudini, de educație. Cum ar putea fi fructificată în perioada următoare toată această chestiune, în așa fel încât să existe o dezvoltare uniformă la nivelul țării noastre?

Roxana Mînzatu: Sfatul meu pentru cei care vă urmăresc ar fi să se uite mai atent la programul Erasmus+. Pentru că e un program pe care lumea îl percepe ca fiind unul al mobilităților pentru studenție, e mult mai mult decât atât. Oferă oportunități și de dezvoltare educațională și pentru tineri care sunt în învățământul profesional, și pentru cadrele didactice, și din toate zonele educaționale.

Hai să vedem cum puteți să folosiți acest instrument. Urmăriți oportunitățile acestui program. Este un pic aparte, nu este doar oportunitate pentru studenți.

De la grădiniță până la universitate este o sursă de dezvoltare a calității oferte educaționale.

(AUDIO) A murit profesorul Constantin Paiu, om de teatru și reper al creației radiofonice la Radio Iași

A realizat peste 125 de adaptări radiofonice și dramatizări, iar mai mult de 75 de înregistrări îi poartă semnătura ca regizor artistic.

Datorită lui, un capitol întreg al acestei istorii comune de teatru-radio a fost înregistrat pe bandă magnetică.

Colegul nostru, Alex Aciobăniței, a păstrat mărturii audio ale reputatului om de teatru pe care vi le redăm aici:

Constantin Paiu – secvență din emisiunea MEDALION ION SCHIMBISCHI 1992:

Vocea regizorului Ovidiu Lazăr – laudatio în cadrul ediției din 2013 a Galei Premiilor UNITER, în care juriul UNITER i-a acordat lui Constantin Paiu Premiul pentru Întreaga Activitate (critică de teatru)

Constantin-Paiu, secvență dintr-o conferință la-Universitatea Națională de Arte George-Enescu din Iasi, 2011:

Alex-Aciobăniței, secvență de interviu cu Constantin Paiu pentru emisiunea ARTA-SPECTACOLULUI, actualmente SPECTACOLUL ARTEI, 2009:

Constantin Paiu – secvență de eseu radiofonic, 1996:

Absolvent al Facultății de Filologie-Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (promoția 1958) și doctor în filologie, Constantin Paiu și-a dedicat întreaga carieră studiului teatrului românesc și formării tinerelor generații de artiști și critici.

Autor al volumului „Rebreanu, omul de teatru”, nominalizat la Premiile Academiei Române în anul 1995, profesorul Paiu a fost distins în același an cu Premiul Criticii din partea Secției Române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru.

În 2013, Senatul UNITER i-a acordat Premiul pentru întreaga activitate în domeniul criticii și istoriei teatrale.

Pentru contribuțiile sale excepționale la dezvoltarea culturii române, Primăria i-a oferit, anul acesta, titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Iași.

Profesorul Constantin Paiu va rămâne în memoria studenților, colegilor și a lumii teatrului ca un intelectual de o rară eleganță și rigoare, un spirit dedicat binelui public și artei.

(Radio Iași/FOTO Teatrul National „Vasile Alecsandri” Iasi)

Radio România, parte a unui flashmob radio global dedicat Ucrainei

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 august 2025, 09:34

Posturile Radio România se alătură acestui demers și vor difuza duminică, 24 august, o piesă muzicală ucraineană, în spiritul solidarității cu Ucraina, cu poporul său și angajamentul acestuia față de democrație și libertate.

(AUDIO) Portretul făcut liderului AUR în presa internațională

Publicat de Lucian Bălănuţă, 5 mai 2025, 10:19

Publicația Politico îi dedică un amplu portret liderului AUR, pe care îl descrie drept un „George Simion, câștigătorul alegerilor din România, reprezentant al extremei drepte… care are interdicție de a intra în Ucraina.”.

Articolul trece în revistă cariera sa politică, orientarea ideologică ultranaționalistă și apropierea declarată de stilul politic al lui Donald Trump.

Reuters notează că victoria lui Simion vine pe fondul ascensiunii curentelor naționaliste în Uniunea Europeană și avertizează că o eventuală preluare a funcției prezidențiale ar putea izola România și destabiliza flancul estic al NATO. La rândul său, The Guardian descrie candidatura lui Simion ca fiind susținută de naționaliști conservatori din Europa și din SUA.

În același context, Thomas Orchowski, jurnalist polonez la postul Radio TOK FM, aflat în România pentru a documenta alegerile prezidențiale, a remarcat deschiderea neobișnuită a lui George Simion față de presa internațională, în contrast cu alți candidați, care au refuzat interviurile.

Într-un interviu acordat jurnalistului polonez, Simion a afirmat că dorește să colaboreze cu Partidul Lege și Justiție din Polonia și cu Fratelli d’Italia, formațiunea premierului italian Giorgia Meloni, într-o încercare de relansare a relațiilor cu Statele Unite:

(Lucian Bălănuță/ FOTO Facebook Thomas Orchowski)

(AUDIO) Pana de curent din Spania și importanța radioului public

Publicat de Lucian Bălănuţă, 29 aprilie 2025, 12:32

În Spania, școlile, birourile și transportul public și-au reluat activitatea, iar spitalele au revenit treptat la funcționare normală.

Autoritățile investighează încă motivele întreruperii bruște, care a dus la pierderile consistente de energie.

Situația a relansat discuțiile privind vulnerabilitatea rețelelor bazate pe energie regenerabilă.

Totodată, problema modului în care cetățenii sunt informați a devenit un subiect la fel de fierbinte. Într-o declarație oferită postului nostru de radio, Daniel Sainz de Aja, jurnalist la biroul din Madrid al radioului public regional Radio Catalunya, a vorbit despre modul în care cetățenii din Spania au avut radioul ca unic mijloc de informare:

Așteptăm astăzi mai multe explicații. Este prevăzută ședința Consiliului de Miniștri, reuniunea Guvernului. Prin urmare, ulterior vor fi oferite mai multe explicații. A fost celălalt mare „blackout” – cel informativ –, pe lângă cel electric, cel pe care l-a suferit populația ieri, și de aceea a fost foarte important rolul radiourilor, pentru că, evident, nu exista conectivitate la internet, nu era televizor, nu funcționa niciun aparat electric, iar oamenii au început să scoată vechile radiouri cu baterii. A fost singurul mijloc de informare. Am văzut, de exemplu, și mașini în care era pornit radioul, iar oamenii se adunau în jurul lor pentru a asculta știrile. Și a fost foarte important rolul radioului public, pentru că atât postul nostru de radio, cât și alte radiouri din țară, au emis în mod continuu o programare specială, cu transmisiuni în direct și informații de calitate. De altfel, președintele guvernului le-a cerut cetățenilor să urmărească doar informații verificate și oficiale, iar acesta a fost exact rolul radioului ieri – care, apropo, a avut și momente inedite, cum ar fi zecile de oameni adunați în jurul emițătoarelor radio din stradă, la Barcelona și Madrid, pentru a asculta informațiile prin difuzoare.

(Lucian Bălănuță/ FOTO Inteligența Artificială)