Potrivit corespondentei RRA la Paris, vizita preşedintelui francez are loc pe fondul incertitudinii cu privire la solidaritatea transatlantică şi cu un an înainte de alegerile cruciale în ambele ţări.
Daniela Coman: Pe agenda discuţiilor se impune continuarea consultărilor asupra propunerii franceze de extindere a apărării nucleare la nivel european, Polonia fiind printre primele ţări care au răspuns da. În total, opt state europene s-au alăturat iniţiativei de a beneficia de descurajarea nucleară franceză, pe fondul incertitudinii instalate de politica ambiguă a administraţiei lui Donald Trump faţă de ţările europene. „Preşedintele Macron şi cu mine împărtăşim opinii similare cu privire la modul de construire a apărării europene, precum şi a modului de cooperare în chestiuni de securitate, inclusiv utilizarea capacităţilor nucleare ale Franţei”, declara vineri premierul polonez. Potrivit Palatului Élysée, vor fi semnate şi câteva acorduri, în special în domeniul sateliţilor de comunicaţii militare. În luna mai anul trecut, cu ocazia vizitei în Franţa a lui Donald Tusk, acesta a semnat cu preşedintele Emmanuel Macron tratatul de prietenie şi cooperare întărită între cele două ţări, document ce conţine o clauză de asistenţă reciprocă în caz de agresiune armată. Parisul nu mai semnase până atunci un tratat de prietenie şi cooperare consolidată cu o ţară europeană cu care nu are graniţă comună, cum este cazul Poloniei. Franţa are acorduri similare doar cu vecinii săi, Germania, Italia şi Spania. (Rador/ FOTO captură video youtube)
(UPDATE) Aeroporturile Rzeszów şi Lublin din Polonia s-au redeschis
Publicat de Gabriela Rotaru,
27 decembrie 2025, 11:20 / actualizat: 27 decembrie 2025, 12:23
Aeroporturile Rzeszów şi Lublin din sud-estul Poloniei au fost închise temporar după ce forţele armate poloneze au ridicat avioane de vânătoare în urma atacurilor ruseşti asupra Ucrainei, a anunţat sâmbătă pe platforma X Agenţia Poloneză pentru Servicii de Navigaţie Aeriană. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Cu puţin timp în urmă, ei au susţinut o conferinţă de presă comună în care au reconfirmat sprijinul pentru parcursul european al statului şi pentru rezistenţa în faţa ameninţărilor Rusiei în contextul invaziei din Ucraina vecină.
Mai multe informaţii ne oferă acum, în direct, de la Radio Chişinău, Mariana Vasilache: Mesajul pe care îl aducem astăzi este de sprijin, de solidaritate şi de încredere în viitorul nostru comun în Uniunea Europeană” – au declarat cu puţin timp în urmă liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei, care au venit astăzi la Chişinău, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, la invitaţia preşedintei Maia Sandu.
După întâlnirea cu şefa statului, cei trei lideri europeni, împreună cu Maia Sandu, au susţinut o conferinţă de presă comună.
Prezenţa liderilor Franţei, Germaniei şi Poloniei astăzi la Chişinău arată nu doar sprijin pentru Moldova, ci şi faptul că proiectul european continuă şi noi suntem parte din el”, a declarat preşedinta Republicii Moldova. Ea a punctat că cetăţenii moldoveni „au ales deja calea corectă, drumul european şi drumul păcii, dar independenţa depinde de alegerile pe care le facem”, a spus Maia Sandu.
”Astăzi, pacea noastră este pusă la încercare mai mult ca oricând, prin ingerinţe externe, finanţări legale, dezinformare, atacuri cibernetice, proteste plătite, sabotarea votului în diasporă, propagarea urii. Sunt presiuni uriaşe asupra Republicii Moldova”, a subliniat şefa statului.
„Moldova contează şi de aceea suntem aici în această zi atât de importantă”, a declarat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, exprimând aprecierea şi solidaritatea faţă de poporul moldovean. În timpul discursului său acesta a subliniat că locul Republicii Moldova este în Europa şi i-a îndemnat pe cetăţenii Republicii Moldova să îşi continuă calea reformelor şi modernizării. Emmanuel Macron a salutat progresele realizate de Republica Moldova în ultimii ani, amintind înscrierea opţiunii europene în Constituţie şi depunerea candidaturii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Totodată el a denunţat propaganda şi presiunile externe, accentuând valorile democratice ale Uniunii Europeane: „Uniunea nu ameninţă pe nimeni, ea respectă suveranitatea fiecăruia”. Preşedintele Franţei a spus că integrarea europeană este o alegere clară în favoarea păcii şi a dreptăţii. „Nu va exista o Europă fără o Moldovă sigură, independentă şi în siguranţă”, a declarat la Chişinău prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk. El a spus că Uniunea Europeană aşteaptă Moldova în cadrul comunităţii, iar extinderea Uniunii Europeane este în interesul vital al întregului continent european şi că o Moldovă sigură în Uniunea Europeană este în interesul Uniunii Europeane. „Uşa către Uniunea Europeană este deschisă, sunteţi foarte bineveniţi”, a subliniat şi cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. El a spus că al doilea mesaj cu care a venit la Chişinău este că Uniunea Europeană oferă sprijin concret pentru Republica Moldova. (Rador/ Mariana Vasilache/ Radio Chişinău/ FOTO radiochisinau.md)
UPDATE, ora 17:35 – Maia Sandu, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk susțin o conferință de presă la Chișinău
Republica Moldova marchează astăzi 34 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică.
Pentru a reconfirma sprijinul Bruxellesului oferit Republicii Moldova, în această zi la Chişinău au sosit preşedintele francez, cancelarul german şi premierul polonez. Aceştia vor susţine o conferinţă de presă comună în mai puţin de o oră.
Mariana Vasilache (Radio Chişinău): Ceremoniile au început în dimineaţa zilei cu depuneri de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului, locul unde, la sfârşitul anilor ’80, se adunau românii basarabeni pentru a-şi revedica drepturile naţionale şi apoi cele politice. Primele persoane în stat au depus flori şi la monumentul Maica Îndurerată, în memoria celor care au căzut în războiul de la Nistru din 1992, cu separatiştii transnistreni şi trupele ruse din regiune.
Maia Sandu s-a referit şi la provocările cu care se confruntă Republica Moldova în prezent, în mod special la interferenţele externe în procesele democratice.
La invitaţia şefei statului, la Chişinău au venit astăzi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, şi premierul Poloniei, Donald Tusk. Potrivit analiştilor politici, această vizită confirmă o dată în plus că Republica Moldova se află pe agenda statelor europene.
Cei trei oficiali europeni vor face declaraţii de presă începând cu ora 16:50.
Între timp, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de felicitare, în care a precizat că România va rămâne un susţinător de neclintit al idealurilor Republicii Moldova şi al românilor de peste Prut.
Anterior, secretarul american de stat Marco Rubio a punctat că ţara sa şi Republica Moldova împărtăşesc un angajament clar de a construi un viitor mai sigur, mai puternic şi mai prosper. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)
Liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei merg la Chişinău pentru a sprijini parcursul european al Republicii Moldova
Publicat de Gabriela Rotaru,
27 august 2025, 13:44 / actualizat: 27 august 2025, 17:04
Data nu a fost aleasă întâmplător în ziua în care Republica Moldova aniversează 34 de ani de independenţă şi, potrivit preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron, cancelarul Friedrich Merz şi premierul Donald Tusk intenţionează să-şi reafirme sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a acestei ţări afectate de consecinţele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Vizita are loc şi în ajunul începerii campaniei oficiale pentru alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii septembrie, iar Chişinăul şi aliaţii săi europeni acuză interferenţa rusă în efortul de a perturba procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Cei patru lideri vor avea o conferinţă comună de presă şi se vor adresa mulţimii adunate în Piaţa Independenţei pentru un concert aniversar.
Analiştii de la Chişinău spun că vizita este un semnal de sprijin cu adevărat puternic şi un mesaj simbolic adresat Rusiei – că ţările europene-cheie se preocupă de ceea ce se întâmplă în Moldova. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)
(INTERVIU) Ambasadorul american Daniel Fried, analist Atlantic Council: “Cu cât România este mai activă la Washington, cu atât mai bine. Cred că președintele Dan va fi un partener excelent pentru Statele Unite”
Publicat de Lucian Bălănuţă,
29 mai 2025, 08:31 / actualizat: 29 mai 2025, 10:19
Lucian Bălănuță:În primul rând, aș dori să vă întreb, din perspectiva dumneavoastră, cum ar putea influența rezultatul alegerilor prezidențiale din România rolul strategic al țării noastre în politica externă a Statelor Unite?
Amb. Daniel Fried: În primul rând trebuie să spun că Statele Unite nu au luat și nu ar trebui să ia poziție cu privire la persoana pe care poporul român o alege ca președinte. Au existat unele persoane asociate cu Donald Trump care păreau să îl favorizeze pe George Simeon, dar Statele Unite nu își asumă o poziție cu privire la rezultatul alegerilor. Așadar, vreau să clarific acest lucru. Acestea fiind spuse, cred că președintele Dan va fi un partener excelent pentru Statele Unite. Nu știu dacă povestea conform căreia președintele Trump și președintele Dan au vorbit la telefon este adevărată, dar sper că da.
Lucian Bălănuță:Președintele Dan a confirmat pe X și pe Facebook. Până acum, a fost doar confirmarea președintelui nostru.
Amb. Daniel Fried: Este o veste excelentă. Președintele Dan a condus o campanie, mi se pare mie, ca outsider, simultan pro-transatlantică, pro-europeană, pro-lume liberă, dar a candidat și ca reformist. Este cineva care poate schimba lucrurile în România și poate răspunde preocupărilor românilor, care au dus la înfrângerea coaliției aflate anterior la putere. Și chiar și persoane din afară, cum sunt eu, au observat acest lucru. Mi se pare interesant faptul că un candidat reformist nu trebuie să fie neapărat naționalist, cum sunt AFD în Germania sau partidul lui Le Pen în Franța. Poate fi un reformist democratic, cu o mentalitate transatlantică și orientat către o lume liberă. Este foarte interesant. Așadar, oamenii, americanii care au urmărit politica din Europa Centrală și de Est, au urmărit îndeaproape alegerile din România. Și a fost interesant să vedem cum poporul român a votat pentru doi outsideri care au ajuns în turul al doilea și apoi a votat pentru outsiderul care este pro-transatlantic și pro-european. A fost interesant. Și nu a fost o cursă strânsă. Dan a câștigat cu 10 puncte. Așadar, este impresionant. Cred că va fi un partener bun. Îmi place faptul că guvernele Statelor Unite și României au semnat o scrisoare privind coproducția, producția militară comună. Relațiile dintre SUA și România sunt pe cale să avanseze. Sper să fie așa. Și având în vedere că România se află la frontiera războiului, sunt încântat să văd că președintele Dan a început cu dreptul și îi urez mult succes.
Lucian Bălănuță:Și vă așteptați, indiferent de aceste alegeri prezidențiale, la o recalibrare a abordării regionale a Washingtonului, la schimbări în cooperarea militară sau în prioritățile de apărare între SUA, România, flancul estic, să zicem?
Amb. Daniel Fried: Aceasta este o întrebare care depășește România. Și nu vă pot da un răspuns, deoarece cred că administrația Trump dezbate intern această problemă și altele. Administrația Trump dorește ca Europa să-și mărească cheltuielile pentru apărare și să-și dezvolte capacitățile de apărare. Astfel, Europa poate face mai mult pentru a se apăra, în loc să se bazeze pe SUA. Acum, România, la fel ca Polonia, se pregătește, face deja acest lucru și cred că administrația Trump apreciază acest lucru. Dar nu știu care vor fi deciziile cu privire la o eventuală retragere a forțelor americane din Europa. Cred că ar fi o decizie nechibzuită. În timp ce războiul ruso-ucrainean continuă și Rusia amenință, uneori angajându-se în sabotaje împotriva Europei. Așadar, cred că ar fi o decizie nechibzuită, dar nu contează ce cred eu. Administrația Trump dezbate problema solidarității militare și de securitate transatlantice, nu știu la ce concluzie vor ajunge. Dar România, deoarece cheltuiește mult pentru apărare, deoarece Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități, are șanse mari să mențină o relație bilaterală bună, chiar și în domeniul securității, cu SUA. Sper că așa va fi, deoarece nu există niciun motiv întemeiat pentru ca SUA să-și slăbească legăturile cu Europa, chiar dacă avem și alte responsabilități în lume. Dacă Europa se mobilizează și este gata să-și asume o parte mai mare din povara apărării, să construiască capacitatea necesară, acest lucru va crea circumstanțele pentru o relație transatlantică solidă în viitor, pentru care Trump ar putea să-și asume meritul. El ar putea spune: „Am presat europenii, la fel ca alți președinți, dar eu am reușit, iar alți președinți nu”. Așadar, dacă Trump ajunge la această concluzie, am putea ajunge într-un punct decent în relațiile transatlantice, dar va fi nevoie de eforturi. Și există oameni în lumea lui Trump care consideră că Europa este totuși o risipă de resurse pentru Statele Unite și că prioritățile noastre se află în altă parte. Deci, această dezbatere continuă. Dar cred că Europa este în măsură să influențeze această dezbatere. Și România poate ajuta. Cu cât România este mai activă la Washington, cu atât mai bine.
Lucian Bălănuță:Ați vorbit și despre Polonia, care s-a poziționat ca un actor cheie în domeniul securității în Europa de Est, în special în sprijinul Ucrainei. Vedeți o continuitate în această abordare, indiferent de cine va câștiga președinția?
Amb. Daniel Fried: Cred că da. Adică, îl cunosc pe unul dintre candidații la președinție, domnul Trzaskowski. Îl cunosc de ceva vreme. Pe celălalt nu îl cunosc. Acum, Nawrocki este, din toate punctele de vedere, un susținător puternic al NATO, un susținător puternic al relațiilor cu Statele Unite. Și există un consens în Polonia că armata poloneză trebuie consolidată. Cred că acest consens va continua. Și atunci Polonia, indiferent cine va fi ales, va fi un partener excelent pentru Statele Unite. Acum, cred că președintele Dan, înainte de a fi învestit, a vizitat Polonia și și-a exprimat sprijinul pentru domnul Trzaskowski. Acum, dacă Nawrocki câștigă, s-ar putea să fie nevoie de ceva eforturi pentru a construi relații bune cu Nawrocki și echipa sa, și sunt sigur că România este conștientă de acest lucru. Dar cred că există multă bunăvoință între Polonia și România. Polonezii nu au uitat că, în 1939, România a permis armatei poloneze în retragere să treacă în siguranță prin România și să ajungă în Franța. România nu era obligată să facă acest lucru, și totuși l-a făcut. Zeci de mii de soldați polonezi au supraviețuit pentru a lupta pentru libertate și eliberarea Europei, ceea ce au și făcut. Deci, există o anumită bunăvoință istorică. Polonia și România sunt ancorele nordice și sudice ale flancului estic sau frontului estic, ambele membre NATO, ambele conștiente de natura agresiunii rusești. Ambele au amintiri istorice precise. Cred că România și Polonia pot colabora, sper că o vor face, pentru a ajuta Occidentul să învingă agresiunea lui Putin și să sprijine Ucraina.
“cred că la un moment dat, britanicii și francezii ar putea fi nevoiți să acționeze pe cont propriu, fără a cere permisiunea Rusiei.”
Lucian Bălănuță:Și cu forțele ruse care încă controlează o parte semnificativă a teritoriului ucrainean, care sunt opțiunile diplomatice realiste disponibile pentru Ucraina și partenerii săi?
Amb. Daniel Fried: Esența planului lui Trump ar putea funcționa, și anume încetarea focului și securitatea Ucrainei. Aceasta este esența planului. Nu cred că Ucraina va putea să-și elibereze în curând întreg teritoriul. Dar cred, de asemenea, că nimeni nu ar trebui să recunoască anexarea Crimeei sau a oricărei alte părți a teritoriului ucrainean de către Rusia. Ar trebui să aplicăm agresiunii ruse aceleași principii pe care le-am aplicat ocupației sovietice a statelor baltice. Doctrina Welles, care spunea că nu o vom recunoaște. Acum, în prima administrație Trump, secretarul de stat de atunci, Mike Pompeo, a emis propria sa declarație despre Crimeea, care a fost modelată după Declarația Welles, afirmând că nu o vom recunoaște. Nu o vom recunoaște ca teritoriu rus. Ar trebui să menținem această poziție. Deci, ceea ce discutați în acest plan al lui Trump este o Ucraina liberă, cu suficient sprijin în materie de securitate pentru a fi viabilă și pentru a împiedica rușii să reia războiul. Și, chiar dacă este o analogie imperfectă, Ucraina ar putea deveni Germania de Vest a începutului secolului XXI. Și știm cum s-a terminat asta. Germania a fost reunificată. Agresiunea sovietică a eșuat. A durat doar 45 de ani. Acum, nu știu cât timp va dura reunificarea Ucrainei. Și cred că schița acordului politic al lui Trump pe care l-am menționat nu este o pace justă. O pace justă ar fi eliberarea întregului teritoriu ucrainean de sub ocupația rusă, plus plata de către Rusia a despăgubirilor pentru daunele cauzate. Acest lucru nu este probabil. Deci, nu va fi o pace justă, dar ar putea fi o pace durabilă. Acum, este de asemenea posibil să nu existe deloc un sfârșit oficial al războiului. Cu ce ne vom alege? Cu o situație de tipul celei din Coreea, cu un armistițiu, dar fără acord? Dar un armistițiu care durează și se menține, este posibil. Pentru ca acesta să se mențină, pentru ca un astfel de armistițiu să se mențină, este nevoie de securitate pentru Ucraina. Acum, britanicii și francezii au vorbit despre conducerea unei coaliții a celor dispuși, o forță militară în interiorul Ucrainei pentru a sprijini încetarea focului. Rușii urăsc acest lucru. Iar britanicii și francezii au spus că sunt dispuși să o facă, dar au nevoie de sprijinul american. Acordul nu a fost încă încheiat. Și, bineînțeles, Putin urăște acest lucru. Și dacă condiția britanicilor și a francezilor este ca SUA să ofere sprijin, americanii, Trump ar putea, în cele din urmă, să facă acest lucru. Dar dacă cealaltă condiție a lor este ca Rusia să accepte încetarea focului, Putin s-ar putea să nu o facă niciodată, pentru că nu vrea să vadă forțe occidentale în Ucraina. Așadar, cred că la un moment dat, britanicii și francezii ar putea fi nevoiți să acționeze pe cont propriu, fără a cere permisiunea Rusiei. Acum, s-ar putea să nu dorească să facă asta, dar dacă vrei să vezi o pace stabilă în Ucraina, o pace durabilă, este nevoie de sprijin în materie de securitate pentru Ucraina și nu ca Ucraina să rămână într-o zonă gri de insecuritate. Asta nu va funcționa. Deci, sunt multe de făcut. Dar planul lui Trump ar putea funcționa. Problema este că Putin nu este interesat de acest plan. El a refuzat încetarea focului propusă în repetate rânduri de Trump, iar Trump, din motive pe care nu le înțeleg și care nu au fost niciodată clarificate, nu impune sancțiuni. El amenință că o va face, dar nu o face. Având în vedere această ezitare, Putin nu va răspunde cu siguranță prin negocieri serioase sau prin acceptarea încetării focului. De ce ar face-o? El nu va acționa decât dacă simte că este nevoit să o facă. Și pentru a-l face să simtă că trebuie să acționeze, noi, americanii și Uniunea Europeană, trebuie să exercităm mai multă presiune asupra Rusiei, iar noi avem opțiuni. Există modalități perfect valabile de a viza veniturile Rusiei din exportul de petrol. Și trebuie să o facem, nu doar să vorbim despre asta. Așadar, pentru a ajunge acolo unde Trump spune că vrea să ajungă, trebuie să acționăm. Și asta nu ține de România. Nu ține de Europa. Ține de Trump. Și pur și simplu nu știu când sau dacă vom ajunge acolo. Dar există oameni în administrație și oameni din lumea lui Trump care fac presiuni pentru acțiuni mai puternice, precum și o serie de membri pro-Trump ai Congresului și senatori. Și în ultimele zile, Trump și-a exprimat din nou frustrarea față de refuzul obstinat al lui Putin de a negocia serios.
Lucian Bălănuță:Având în vedere intensificarea recentă a operațiunilor militare și a atacurilor transfrontaliere, în ce măsură va mai fi președintele Donald Trump interesat să medieze un acord de pace?
Amb. Daniel Fried: Ei bine, este o întrebare foarte bună. Trump a sugerat ocazional că ar putea pur și simplu să renunțe, că s-a săturat și, din păcate, a dat vina atât pe ruși, cât și pe ucraineni, când de fapt rușii, și nu ucrainenii, sunt cei care stau în calea păcii. Trump spune asta și nu pot să ignor acest lucru. Ar putea renunța, dar va fi acuzat, pe bună dreptate, că cedează în fața lui Putin, că îl lasă pe Putin să-l intimideze și să-l domine. Și nu cred că vrea asta. Ar părea slab și vulnerabil. Iar el urăște să pară slab și vulnerabil. Așadar, din aceste motive, s-ar putea să nu renunțe. Dar nu pot garanta asta, aș vrea să pot, dar nu pot. Ceea ce înseamnă că Europa, inclusiv România și Polonia, trebuie să colaboreze pentru a găsi modalități de a sprijini Ucraina, chiar dacă Statele Unite fac acest lucru. Dacă renunțăm la diplomație, dar suntem dispuși să vindem arme Ucrainei, Europa ar putea fi nevoită să intervină. Spun acest lucru fără plăcere și fără mândrie ca american. Dar dacă aș fi european, m-aș pregăti pentru toate eventualitățile, inclusiv pentru cele care nu-mi plac. Totuși, cred că există o șansă rezonabilă ca Trump, în cele din urmă, să decidă să exercite mai multă presiune asupra Rusiei și să ofere mai mult sprijin Ucrainei, caz în care planul său ar putea funcționa și el ar putea ieși învingător. Dar dacă se va întâmpla acest lucru, pur și simplu nu pot spune.
Daniel Fried este un diplomat american cu o experiență de peste patruzeci de ani în politica externă a Statelor Unite, specializat în Europa Centrală și de Est, precum și în relațiile cu Rusia. A avut roluri importante în administrațiile președinților Clinton și Bush, contribuind la modelarea politicii americane față de regiune în perioade cheie de tranziție post-comunistă.
Ca Ambasador al SUA în Polonia, Fried a susținut consolidarea democrației și a reformelor economice, întărind legăturile transatlantice. Între 2005 și 2009, în calitate de Secretar de Stat adjunct pentru Europa și Eurasia, a fost implicat activ în extinderea NATO, promovând integrarea statelor europene în structurile occidentale.
În perioada 2013–2017, ca și Coordonator pentru Politica de Sancțiuni în Departamentul de Stat, Fried a coordonat impunerea unor sancțiuni complexe și extinse împotriva Rusiei, colaborând cu aliații europeni și cu alte state-cheie, precum Canada și Japonia.
În prezent, este Weiser Family Distinguished Fellow la Atlantic Council, unde contribuie la dezvoltarea politicilor transatlantice, și profesor asociat la Universitatea din Varșovia. Este, de asemenea, membru al Consiliului Director al National Endowment for Democracy.
ENGLISH VERSION OF THE INTERVIEW
In a tense regional context and with a security architecture under pressure from the conflict in Ukraine, former US ambassador to Poland and advisor to several US administrations, Daniel Fried, offers an assessment of Romanian-American relations following the election of Romania’s new president. In an interview with Lucian Bălănuță, current analyst at the prestigious Atlantic Council think tank, he notes the victory in Romania’s presidential election of a pro-transatlantic and reformist outsider as a positive sign. Fried appreciates the fact that Romania is investing heavily in defense and can become a key player in maintaining a solid relationship with the US, even at the heart of the debates in Washington about America’s role in Europe. Possible scenarios for a ceasefire and armistice are explored, including the role of the British and French-led coalition. At the same time, the analyst warns that Ukraine’s future depends on real security guarantees, and Romania and Poland can make a decisive contribution to shaping a lasting peace in the region.
Lucian Bălănuță:First of all, I would like to ask you, from your perspective, how might the outcome of Romania’s presidential elections influence our country’s strategic role in US foreign policy?
Amb. Daniel Fried: Well, first I have to say that the United States did not and should not take a position on whom the Romanian people elect to be their president. Now, there were some associated with Donald Trump who seemed to be, who seemed to favor George Simeon, but the United States does not take a position on the result of elections. So, I want to make that clear. All that said, I think President Dan is going to be a great partner for the United States. I don’t know whether the story that President Trump and President Dan spoke by phone is accurate, but I hope it is.
Lucian Bălănuță: President Dan confirmed on X and on Facebook. It was only the confirmation of our president by now.
Amb. Daniel Fried: That’s great news. President Dan ran a campaign, it seems to me as an outsider, simultaneously pro-Transatlantic, pro-Europe, pro-free world, but also ran as a reformist candidate. That is somebody to change things in Romania and address the concerns Romanians have that resulted in the defeat for the previously ruling coalition. And even outsiders like myself noticed this. It’s interesting to me that a reformist candidate does not have to be a nationalist like AFD in Germany or Le Pen’s party in France. It can be a democratic, transatlantic-minded, free-world-minded reformer. That’s very interesting. So, people, Americans who have followed politics in Central and Eastern Europe, followed the Romanian elections closely. And it was interesting to see how the Romanian people voted for two outsiders to go to the second round and then voted for the outsider who’s pro-Transatlantic and pro-European. That was interesting. And it was not a close race. Dan won by 10 points. So that’s impressive. I think he’ll be a good partner. I love the fact that the government of the United States and Romania have signed a letter about co-production, co-military production. U.S.-Romanian relations are poised to advance. I hope they do. And considering that Romania is on the frontier of war, so I am delighted to see President Dan off to a good start, and I wish him every success.
Lucian Bălănuță: And do you expect, regardless of these presidential elections, any recalibration in Washington’s regional approach, any shifts in military cooperation or defense priorities between the US, Romania, the eastern flank, let’s say?
Amb. Daniel Fried: This is a question larger than Romania. And I can’t give you an answer because I believe the Trump administration is internally debating this issue and others. The Trump administration wants Europe to step up with defense spending, and it wants Europe to develop defense capabilities. So, Europe can do more to defend itself rather than relying on the U.S. Now, Romania, like Poland, is preparing, is already doing that and I think the Trump administration appreciates it. But I don’t know what the decisions will be about possible withdrawal of U.S. forces from Europe. I think that would be ill-advised. While the Russo-Ukraine war is going on and while Russia is threatening, sometimes engaged in sabotage against Europe. So, I think it would be ill-advised, but it doesn’t matter what I think. The Trump administration is debating the issue of where transatlantic military and security solidarity, I don’t know where they will come out.
But Romania, because it is spending a lot on defense, because it is for Europe to take more responsibility, has a good chance of maintaining a good bilateral relationship, even in the security area with the U.S. I hope so, because there is no good reason for the U.S. to weaken its ties with Europe, even though we have other responsibilities in the world. If Europe is stepping up and ready to assume more of the burden of defense, build the capacity that is needed, that produces the circumstances for a solid transatlantic relationship going into the future that Trump could take credit for. He could say – I pushed the Europeans like other presidents, but I succeeded and other presidents didn’t. So, if that’s where Trump ends up, we could end up in a decent place in transatlantic relations, but it will take an effort. And there are people in Trump’s world who think that Europe is nevertheless a waste of resources for the United States and that our priorities lie elsewhere. So, this debate is going on. But I think Europe is in a position to affect this debate. And Romania can help. The more active Romania is in Washington, the better.
Lucian Bălănuță:You have also spoken about Poland and Poland has positioned itself as a key security player in Eastern Europe, especially in support of Ukraine. Do you see continuity in this approach, regardless of who wins the presidency?
Amb. Daniel Fried: I think so. That is, I know one of the presidential candidates, Mr. Trzaskowski. I’ve known him for a while. I don’t know the other one. Nawrocki is, by all accounts, however, a strong supporter of NATO, a strong support of the relations with the United States. And there is a consensus in Poland that Poland’s military needs to be built up. I think this consensus will continue. And then Poland, whoever is elected, will be a great partner for the United States. Now, I believe that, President Dan, I think before he was inaugurated, visited Poland, expressed his support of Mr. Trzaskowski. Now, if Nawrocki wins, there may be some work to do to build good relations with the with Nawrocki and his team and I’m sure Romania is aware of that. But I think there is a lot of goodwill between Poland and Romania. The Poles have not forgotten, that in 1939, Romania allowed the retreating Polish army, safe passage through Romania and on to France. Romania didn’t have to do it, and yet they did. Tens of thousands of Polish soldiers lived to fight for freedom and the liberation of Europe, which they did. So, there’s some goodwill historically. Poland and Romania are the northern and southern anchors of the eastern flank or the eastern front, both NATO members, both well aware of the nature of Russian aggression. Both have historical memories which are accurate. I think Romania and Poland can work together, I hope they do, to help the West defeat Putin’s aggression and support Ukraine.
Lucian Bălănuță:And with the Russian forces still controlling a significant portion of Ukrainian territory, what are the realistic diplomatic options available for Ukraine and its partners?
Amb. Daniel Fried: The core of Trump’s plan could work, that is a ceasefire in place plus security for Ukraine. That’s the heart of it. I do not think Ukraine will be able to liberate all of its territory soon. But I also believe that no one should recognize Russian annexation of Crimea or any other piece of Ukrainian territory. We should apply to the Russian aggression the same principles we applied to Soviet occupation of the Baltic states. The Welles Doctrine, which said, we are not going to recognize it. Now, in the first Trump administration, the then Secretary of State Mike Pompeo issued his own declaration about Crimea, which was modeled on the Welles Declaration, stating that we would not recognize it. We would not recognize it as Russian territory. We should maintain that position. And so what you’re talking about in this Trump plan is a free Ukraine with enough security support to be viable and prevent the Russians from restarting the war. And so even though it’s an imperfect analogy, Ukraine could become the West Germany of the early 21st century. And we know how that ended. Germany was united. Soviet aggression failed. It just took 45 years. Now, I don’t know how long it will take for Ukraine to be reunited. And I think that the outline of the Trump political settlement that I mentioned is not a just peace. A just peace would be the liberation of all Ukrainian territory from Russian occupation, plus Russia paying reparations for the damage it’s caused. This is not likely. So, it won’t be a just peace, but you could have a sustainable peace. Now, it is also possible, there will be no formal end of the war at all. What we will end up with? Is it a kind of Korea type situation with an armistice, but no settlement. But an armistice that lasts and holds, that’s possible. To make it hold, to make such an armistice hold, there needs to be security for Ukraine. Now, the British and French have talked about leading a Coalition of the Willing, a military force inside Ukraine to support a ceasefire. The Russians hate this. And the British and France have said they’re willing to do it, but they need American backup. That deal has not yet come together. And of course, Putin hates it. And if the British and French condition is that there be American support, the Americans, Trump might, in the end, do that. But if their other condition is that rhere has to be a Russian accepted ceasefire, Putin may never do it, because he doesn’t want to see Western forces inside Ukraine. So, I think at some point, the British and the French may have to act on their own without asking Russia’s permission. Now, they may not want to do that, but if you want to see a stable peace in Ukraine, a lasting peace, it needs to be security support for Ukraine and not have Ukraine hanging out in a gray zone of insecurity. That won’t work. So, there’s a lot of work to be done. But Trump’s plan could work. The trouble is, Putin has no interest in the plan. He has refused a ceasefire that Trump keeps proposing and Trump, for reason which I don’t understand and have never been made clear, is not imposing sanctions. He threatens to, but he doesn’t do it. Given that hesitation, Putin will certainly not respond by negotiating seriously or accepting a ceasefire at all. Why would he? He’s not going to act unless he feels he has to. And to get him to feel he has to, we need to, we, the Americans and the European Union, need to put more pressure on Russia, and we have options. There are perfectly good ways to go after Russia’s income from the export of oil. And we need to do it and not just talk about it. So, to get where Trump says he wants to go, you have to take action. And that’s not on Romania. It’s not on Europe. It’s on Trump. And I just don’t know when or even if we will get there. But there are people in the administration and people in Trump world who are pushing for stronger action, as well as a number of pro-Trump members of Congress and senators. And in the last couple of days, Trump has once again expressed frustration with Putin’s stubborn refusal to negotiate seriously.
Lucian Bălănuță:Also given the recent intensification of military operations and cross-border attacks, to what extent will President Donald Trump still be interested in brokering a peace deal?
Amb. Daniel Fried: Well, that’s a very good question. Trump has occasionally suggested that he could just walk away from it, that he’s tired of it and he has unfortunately blamed both the Russians and Ukrainians when it is the Russians, not the Ukrainians, who are the obstacles to peace. Trumps says that and I can’t dismiss it. He could walk away, but he will be accused, rightly so, of caving Putin, of letting Putin intimidate him and dominate him. And I don’t think he wants that. He would look soft and weak. And he hates looking soft and weak. So, for those reasons, he may not walk away. But I can’t guarantee that, I wish I could, but I can’t. Which means Europe, Romania included, Poland included, has to work together to figure out ways to support Ukraine, even if the United States does that. If we walk away from the diplomacy, but are willing to sell weapons to Ukraine, Europe may have to step up. I say this with no pleasure, or pride as an American. But if I were a European, I would be preparing for all eventualities including the ones I don’t like. Still, I think there is a reasonable chance that Trump, in the end, will decide to put more pressure on Russia and provide more support for Ukraine, in which case his plan could work and he could come out a winner. But whether that happens, I simply cannot say.
El are programat o întâlnire cu premierul polonez Donald Tusk şi va participa apoi la un marş şi un meeting electoral ale primarului Varşoviei, Rafał Trzaskowski, candidatul pro-european la funcţia de preşedinte al Poloniei.
Peste o săptămână, el îl va înfrunta în turul al doilea al alegerilor prezenţiale pe istoricul Karol Nawrocki, candidatul partidului conservator „Lege şi ordine”, susţinut şi el de AUR, George Simeon, care a fost de multe ori în Polonia în ultima perioadă. Nicuşor Dan a primit şi el sprijin înainte de turul al doilea al alegerilor de duminica trecută din partea premierului polonez Donald Tusk.(Rador/ FOTO presidency.ro)
Sondajele de opinie îi atribuie lui Rafal Trzaskowski doar sub 31% din voturi. Rafal Trzaskowski, aliat apropiat al premierului Donald Tusk, îl va confrunta cel mai probabil pe contracandidatul său de dreapta Karol Nawrocki în al doilea tur de scrutin.(Rador/ FOTO AI)
Publicația Politico îi dedică un amplu portret liderului AUR, pe care îl descrie drept un „George Simion, câștigătorul alegerilor din România, reprezentant al extremei drepte… care are interdicție de a intra în Ucraina.”.
Articolul trece în revistă cariera sa politică, orientarea ideologică ultranaționalistă și apropierea declarată de stilul politic al lui Donald Trump.
Reuters notează că victoria lui Simion vine pe fondul ascensiunii curentelor naționaliste în Uniunea Europeană și avertizează că o eventuală preluare a funcției prezidențiale ar putea izola România și destabiliza flancul estic al NATO. La rândul său, The Guardian descrie candidatura lui Simion ca fiind susținută de naționaliști conservatori din Europa și din SUA.
În același context, Thomas Orchowski, jurnalist polonez la postul Radio TOK FM, aflat în România pentru a documenta alegerile prezidențiale, a remarcat deschiderea neobișnuită a lui George Simion față de presa internațională, în contrast cu alți candidați, care au refuzat interviurile.
Într-un interviu acordat jurnalistului polonez, Simion a afirmat că dorește să colaboreze cu Partidul Lege și Justiție din Polonia și cu Fratelli d’Italia, formațiunea premierului italian Giorgia Meloni, într-o încercare de relansare a relațiilor cu Statele Unite:
#InfoEconomic: Raluca Simion, marketing manager MerchantPro: ”România se situează la aproximativ 25% ca valoare de piață de e-commerce în raport cu Polonia. Alte țări din regiune, Ungaria și Bulgaria, spre exemplu, sunt sub România ca valoare a pieței”
În același document se estimează că valoarea pieței de comerț electronic din țara noastră va depăși 8 miliarde de euro în acest an, după ce anul trecut a ajuns la 7,7 miliarde de euro.
Cu aceste date pe fundal, la #Infoeconomic, Horia Daraban a discutat cu Raluca Simion, marketing manager în cadrul companiei, despre tendințele, realități în comerțul electronic, inclusiv pentru regiunea Moldovei.
De altfel, interlocutoare, în unul din răspunsurile sale, scoate în evidență faptul că ”regiunile cu cea mai slabă penetrare a comerțului electronic sunt Oltenia, undeva pe la 38% și sudul Munteniei cu undeva pe la 39%, iar celelalte regiuni istorice ale țării se situează în jurul mediei de aproximativ 55%. Pe zona de nord-est vedem o dinamică în linie cu această medie, cu undeva la 51% penetrare a comportamentului de achiziție online. Această distribuție ne arată faptul că există mult loc de creștere în afara zonei metropolitane București, un lucru foarte, foarte important pentru retaileri, pentru comercianții online.”
Raluca Simion adaugă că trendul ascendent al pieței de e-commerce se bazează și pe accesul facil la internet, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural.
În competiția cu comercianții externi, cei din România, spune Raluca Simion, ”au la dispoziție un set puternic de instrumente prin care pot să contracareze această influență venită din afara țării: au posibilitatea de a oferi o experiență superioară de cumpărare consumatorului, pot oferi un timp de livrare mult mai bun decât un comerciant care nu se află în România, pot oferi livrare gratuită, în felul acesta reușind să ofere consumatorului un întreg pachet de servicii adiționale, pe lângă produsul achiziționat, care să fie convingător și să determine o achiziție.”
Horia Daraban: Am oferit în introducerea interviului nostru câteva date, care, la prima vedere, creează senzația, percepția că piața comerțului electronic în România este în creștere. Este acest trend o certitudine?
Raluca Simion: Da, piața de e-commerce din România a înregistrat o creștere susținută, cel puțin în ultimii cinci ani de la debutul pandemiei. Acest moment, practic, a accelerat dezvoltarea e-commerce-ului în România. La începutul pandemiei, comerțul online a fost colacul de salvare pentru mulți retaileri care operau exclusiv offline, iar cei care erau prezenți online au regăsit o foarte bună oportunitate de intensificare a activității pe acest canal.
După încheierea pandemiei, rata de creștere a avut într-adevăr variații, dar trendul a rămas categoric unul pozitiv. În 2024, piața a avut o creștere de 8% semnificativ superioară creșterii economice și, în același timp, aliniată cu evoluția retail-ului total, practic offline și online. Creșterea aceasta de 8% pe care noi am identificat-o este confirmată și de analiza pe care am efectuat-o pe vânzările magazinelor online construite și gestionate pe platforma noastră.
Horia Daraban: Din analiza realizată de dumneavoastră, reiese un portret robot al celor care folosesc cu precădere serviciile de comerț electronic?
Raluca Simion: În toată această perioadă, profilul consumatorului s-a actualizat și el. Vorbim, practic, de ultimii cinci ani. În mod firesc, în perioada pandemiei, din ce în ce mai multe grupuri demografice au început să comande pentru prima oară online și acest comportament a prins rădăcini. Ce se întâmplă este că, în 2023, spre exemplu, în comparație cu 2018, vedem o dublare a cheltuielilor medii pe care un cumpărător din online le face pe acest canal, iar în 2024 aceste cheltuieli medii per cumpărător au atins un nivel de 857 euro. Și aici ne referim strict la achiziția de bunuri și de servicii online, nu la facturi, utilități sau alte operațiuni care se pot efectua digital.
Horia Daraban: Ce determină această evoluție este legată inclusiv de faptul că infrastructura de internet ajunge în zone mai îndepărtate față de ceea ce înseamnă mediul urban?
Raluca Simion: Categoric, vedem la nivelul întregii țări o digitalizare din ce în ce mai bună. Totul începe cu gradul de penetrare a internetului, care în zonele urbane atinge aproximativ 94% iar în zonele rurale aproximativ 83-84%; acesta este factorul determinant. Oamenii au acces la internet, automat au acces și la posibilitatea de a face cumpărături online. În același timp, dezvoltarea rețelelor logistice, practic, a curierilor, care pot ajunge sau au diferite sisteme de livrare a produselor instalate în foarte, multe zone ale țării, inclusiv în zona rurală, iarăși este un factor care stimulează comportamentul de achiziție de produse online. Iarăși, explozia digitalului, a internetului, faptul că oamenii se simt mult mai confortabil pe internet stimulează iarăși acest comportament.
Horia Daraban: La nivel național și dacă luăm regiunile țării, există cifre date care să definească apetitul clienților și deschiderea companiilor în această zonă a comerțului electronic? Și în acest sens vă invit să faceți și câteva trimiteri pentru ceea ce înseamnă zona Moldovei.
Raluca Simion: Penetrarea comerțului online din perspectivă regională reflectă în primul și în primul rând dezvoltarea economiei regionale. Acolo unde vedem venituri mai mari pe cap de locuitor, automat și cheltuielile direcționate către achiziția de bunuri, indiferent de canal, cresc. Spre exemplu, în zona București-Ilfov, care este o zonă foarte dezvoltată, aproape doi din trei locuitori au comandat s-au cumpărat bunuri pe internet în ultimele trei luni din 2024. Regiunile cu cea mai slabă penetrare a comerțului electronic sunt Oltenia, undeva pe la 38% și sudul Munteniei cu undeva pe la 39%, iar celelalte regiuni istorice ale țării se situează în jurul mediei de aproximativ 55%. Pe zona de nord-est vedem o dinamică în linie cu această medie, cu undeva la 51% penetrare a comportamentului de achiziție online. Această distribuție ne arată faptul că există mult loc de creștere în afara zonei metropolitane București, un lucru foarte, foarte important pentru retaileri, pentru comercianții online. Atât timp cât ei reușesc să capteze interesul emergent al publicului din aceste zone, pot avea succes.
Horia Daraban: Pentru că spuneați că este loc de mai bine, este loc de creștere, aș vrea să vorbim și despre provocările, hai să nu zic, piedici, care se află în dreptul companiilor ce practică comerțul electronic, în dreptul clienților. Care sunt aceste provocări? Bineînțeles, ne raportăm și la timpul prezent, ceea ce se întâmplă acum, ceea ce ar urma să se întâmple în acest an 2025.
Raluca Simion: În primul rând, climatul macroeconomic și socio-politic își lasă cu certitudine amprenta asupra dinamicii pieței de e-commerce, așa cum se întâmplă la nivelul întregului segment de retail. Digitalizarea foarte profundă, automat aduce niște beneficii atât pentru companiile care activează în zona de e-commerce, cât și pentru clienți. Dar această digitalizare poate îmbrăca mai multe forme. Spre exemplu, știm cu toții despre sistemul național e-factură. Începând cu 2025, a devenit obligatorie inclusiv facturarea în sistemul e-factură, direct către consumator. Practic, orice comerciant, în momentul în care are loc o tranzacție cu un client persoană fizică, trebuie să emită o e-factură. Acest lucru categoric are un scop foarte clar și lăudabil, reducerea evaziunii fiscale. Doar că, pentru companii, pentru comercianți, această modificare vine cu un grad ridicat de complexitate, poate crea dificultăți la nivelul operațiunilor, în special pentru comercianții care nu utilizează niște tehnologii performante, pentru comercianții care nu folosesc o platformă bine adaptată pieței din România.
Iarăși, la nivel de influențe asupra pieței, cunoaștem cu toții faptul că România a devenit, din perspectiva comerțului online, o piață foarte atractivă pentru comercianți din afara țării. Și vorbim aici atât de comercianți din Uniunea Europeană, dar și de comercianți din afara UE, în special din China. Acest lucru are un impact mai puțin favorabil asupra comercianților români. Este lesne de înțeles de ce crește foarte mult competiția. Automat, costurile de publicitate au înregistrat creșteri destul de mari. Dar, din fericire, inclusiv pe acest segment, comercianții români au la dispoziție un set puternic de instrumente prin care pot să contracareze această influență venită din afara țării.
Și, spunând instrumente, mă refer în special la faptul că ei au la dispoziție posibilitatea de a oferi o experiență superioară de cumpărare consumatorului, pot oferi un timp de livrare mult mai bun decât un comerciant care nu se află în România, pot oferi livrare gratuită, în felul acesta reușind să ofere consumatorului un întreg pachet de servicii adiționale, pe lângă produsul achiziționat, care să fie convingător și să determine o achiziție.
Horia Daraban: Legat de clienți, se manifestă în comerțul electronic, hai să spun așa, patriotismul economic, adică clientul, dincolo de reperul care înseamnă prețul produsului, să achiziționeze produse, servicii românești?
Raluca Simion: În principal, consumatorul este sensibil la preț. Acesta este un criteriu foarte important după care are loc o achiziție. Acest patriotism de care spuneați dumneavoastră este un demers pe care și noi îl încurajăm, dar nu știu dacă este singurul element care poate să convingă un consumator să cumpere de la un comerciant local și să refuze achiziția de la un comerciant din afara țării. Cred că este foarte, foarte important pentru comercianți, în primul și în primul rând, să înțeleagă faptul că a oferi o experiență completă de cumpărare și niște servicii post-vânzare extrem de bine puse la punct și extrem de convingătoare, acestea sunt, de fapt, lucrurile care pot întoarce balanța în favoarea sa.
Horia Daraban: Având datele pe fundal, putem spune care sunt categoriile de produse care se regăsesc cel mai adesea în coșul virtual de cumpărături?
Raluca Simion: Românii cumpără absolut orice online, orice fel de categorie de produse care se poate cumpăra online. Din partea românilo,r există deschidere spre achiziția online. În 2024, pe baza datelor pe care noi le-am compilat în studiul efectuat, produsele din categoria frumusețe și îngrijire personală au fost în topul preferințelor și, ca și noutate pentru 2024, ele au surclasat zona de fashion, care, până acum, era preferată a românilor. Pe zona de achiziții online, iarăși, o dinamică interesantă vedem la produsele de tip farmaceutic; practic, farmaciile online, care au avut o creștere foarte mare de popularitate în achizițiile online. Zona de electronice, care până acum se situa undeva în topul clasamentului, a scăzut un pic la nivel de preferințe, dar acest lucru poate poate fi explicat și într-un context economic și al veniturilor pe cap de locuitor.
Horia Daraban: Ce anume îl determină pe un client din România să aleagă un magazin virtual în detrimentul altuia? Ați spus dumneavoastră, e clar, prețul, prima dată. Dincolo de acest reper, ce anume îl face pe client să aleagă un anumit magazin virtual?
Raluca Simion: Cred că trebuie să privim acest subiect ca un cumul de factori. Un consumator online niciodată nu va alege un magazin online doar pe baza unui singur criteriu. Decizia de a cumpăra dintr-un magazin online, de obicei, se face prin cântărirea-evaluarea mai multor factori de importanță pentru consumator. În topul motivelor pentru care cineva alege să cumpere un magazin online sau primul lucru, să spunem așa, după care se uită, ar fi livrarea gratuită. E un comportament ușor de explicat. Practic, dacă mergi să cumperi de la un magazin fizic nu plătești o taxă de transport. Practic, și în comerț online așteptarea este să nu plătești altceva în plus decât prețul efectiv al produsului. Iarăși, un factor foarte important este existența unei descrieri detaliate a produsului în magazinul de unde se face achiziția; practic, să am toate detaliile, specificații tehnice în cazul în care se aplică imagini reprezentative, videoclipuri cu produsul respectiv, astfel încât decizia mea în calitate de cumpărător să fie cât mai bine informată.
Iarăși, apoi mergem în zona de prețuri și costuri. E foarte important pentru consumatori să nu existe diverse taxe ascunse pe care să nu le poată identifica în timpul procesului de achiziție, astfel încât să nu fie surprins la final, fix înainte de a apăsa butonul de plasare comandă, că mai există o taxă despre care nu fusese informat și comercianții trebuie să aibă foarte mare grijă, din această perspectivă, la transparență în ceea ce privește costurile. Un ultim factor foarte important din acest cumul, care implică mulți alții, este returul gratuit. Acest lucru dă foarte multă încredere consumatorului online. Există, bineînțeles, rațiuni legate de preferințe, poate mi-a plăcut produsul, poate nu mi-a plăcut, poate mi se potrivește, poate nu.
Consumatorul vrea să aibă această flexibilitate de a putea da înapoi produsul și într-un mod foarte facil, bineînțeles, fără să trebuiască să plătească ceva în plus pentru asta.
Horia Daraban: Putem face o comparație între ceea ce înseamnă această zonă a comerțului electronic din România și ceea ce se întâmplă în alte state din Europa de Est. Europa de Sud-Est? Cum stă România la acest capitol?
Raluca Simion: Întreaga regiune a înregistrat în toată această perioadă o tendință pozitivă la nivel de e-commerce, dar există, bineînțeles, state care sunt mai dezvoltate și altele care sunt mai puțin dezvoltate. La nivel de regiune, în general, comparația se face cu Polonia, care este una dintre cele mai puternice țări și una dintre piețele cu cele mai mari valori din regiune în zona de e-commerce. Dacă am considerat Polonia ca fiind 100% ca să o avem ca baze de comparație, România se situează la aproximativ 25% ca valoare de piață de e-commerce în raport cu Polonia. Ce este însă interesant este faptul că Cehia, o țară care, practic, are o populație aproximativ jumătate față de România, are o valoare mai mare a pieței. Este undeva la 31% din valoarea Poloniei. Dacă menținem aceeași bază de comparație, alte țări din regiune, Ungaria, spre exemplu, și Bulgaria sunt sub România ca valoare a pieței.
Și iarăși, aici, vedem o veste bună: e-commerce-ul cross-border, practic, vânzarea de către comercianții români în alte țări are un potențial foarte bun și reprezintă oportunitate.
Horia Daraban: Aș vrea să încheiem dialogul nostru, doamna Simion, cu o trimitere la ceea ce înseamnă avantajele pe care le aduce inteligența artificială, cu atât mai mult dacă vorbim despre comerțul electronic și în acest sens, vă întreb: sunt pregătiți și-au adaptat afacerile comercianții virtuali la această realitate, îmbrățișând avantajele pe care le aduce inteligența artificială?
Raluca Simion: Din perspectiva aplicării AI-ului (inteligenței artificiale) în zona de comerț, avem două mari categorii: o dată, în zona de comerciant; practic, în zona de operațiuni desfășurate de comerciant, unde automatizările, tehnologiile, care vin să elimine o parte dintr-o muncă manuală repetitivă, tehnologii care să reducă riscul de eroare umană, ajung să ofere un avantaj competitiv foarte mare comerciantului. Și ca să vă dau câteva exemple, avem soluții de AI care să genereze în mod automat descrieri de produse într-un mod extrem de prietenos și pe înțelesul consumatorului; avem instrumente de AI care să efectueze traduceri automate, păstrând spiritul limbii dintr-o țară, în cazul în care comerciantul vinde afara granițelor țării și multe, multe alte lucruri în care putem folosi AI-ul pentru a ne optimiza efectiv operațiunile. Al doilea mare segment în care vedem AI-ul în acțiune este în zona de experiență a clientului, respectiv acele tehnologii menite să fluidizeze și să personalizeze experiența clientului într-un magazin online.
Practic, AI-ul aici vine să analizeze un comportament al utilizatorului în timp real. Există o serie foarte largă de date prin care AI poate face predicții în ceea ce privește preferințele unui consumator sau ce consideră ca fiind de necesitate pentru utilizatorul respectiv și în felul acesta îi poate sugera în mod dinamic și automatizat produse care să corespundă nevoilor și profilului său. Acestea sunt doar câteva dintre modurile în care vedem AI-ul manifestându-se în zona de e-commerce. În momentul de față, ele sunt mult mai multe și mult mai ample, dar pentru a menține discuția la o lungime potrivită, le menționez doar pe acestea.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Fostul premier conservator polonez Mateusz Morawiecki, inculpat pentru abuz în serviciu
27 februarie 2025, 17:12 / actualizat: 27 februarie 2025, 19:13
În vârstă de 56 de ani, Morawiecki este acuzat că şi-a depăşit atribuţiile şi şi-a neglijat prerogativele oficiale cu privire la organizarea alegerilor prezidenţiale care ar fi trebuit să se desfăşoare în luna mai 2020, în plină pandemie COVID-19.
Partidul său, formaţiunea naţionalistă Lege şi Justiţie (PiS), a dorit atunci ca scrutinul să se desfăşoare la termenul stabilit, în luna mai, dar exclusiv prin corespondenţă, din cauza restricţiilor antiepidemice. Prin urmare, Morawiecki a dat instrucţiuni pentru imprimarea şi expedierea buletinelor de vot către alegători, fără avizul autorităţii electorale, costul acestei operaţiuni fiind de 14,1 milioane de euro.
În cele din urmă, alegerile s-au desfăşurat în luna iunie, iar acum fostul premier este inculpat pentru cheltuirea inutilă a acelei sume de 14,1 milioane de euro din buget. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă până la trei ani de închisoare. Într-o postare pe reţeaua de socializare X, Mateusz Morawiecki a negat acuzaţiile şi a amintit că, în calitate de prim-ministru, era obligat să ia decizii pentru organizarea în siguranţă a alegerilor în acel context sanitar deosebit.
Partidul său, Lege şi Justiţie (PiS), a condus guvernul polonez opt ani la rând şi a fost în tot acest timp în conflict permanent cu Bruxellesul din cauza politicilor conservatoare şi suveraniste care i-au adus din partea Comisiei Europene acuzaţii de încălcare a ‘statului de drept’, în special pentru reformele din justiţie şi refuzul de a recunoaşte întâietatea dreptului UE şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze.
Intrat în opoziţie după ce a pierdut majoritatea în urma alegerilor din octombrie 2023, partidul Lege şi Justiţie duce de atunci o luptă politică cu noua coaliţie a premierului liberal pro-european Donald Tusk ce are ca principale mize justiţia şi presa. După preluarea puterii, guvernul lui Tusk a făcut o prioritate din a aduce în instanţă miniştri şi oficiali ai fostului executiv, astfel încât aceştia să răspundă pentru ceea ce actualul prim-ministru consideră a fi practici corupte şi contrare statului de drept.
