În vizită la Casa Memorială de la Galbeni, Bacău, a lui Martin Benedict, doctorul şi preotul Ordinului Fraţilor Franciscani Minori Conventuali. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (17.09.2023)

Publicat de hdaraban, 17 septembrie 2023, 13:32 / actualizat: 27 septembrie 2023, 13:34

El a fost declarat, în decembrie 2022, de Papa Francisc, ”venerabil”, titlu dat unui candidat la beatificare şi canonizare, înainte de a deveni fericit şi apoi sfânt.

Despre Martin Benedict s-a vorbit și la Roma, motiv pentru care colega noastră Elena Postelnicu a dorit să viziteze casa lui Martin Benedict, unde a fost primită de părintele franciscan Eusebio Bejan.

(AUDIO) Lucian Dîrdală, politolog: ”închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare înseamnă recunoașterea că statul de drept, independența justiției din România și Bulgaria nu pot fi cu adevărat condiționate de Bruxelles”

Publicat de hdaraban, 15 septembrie 2023, 12:40 / actualizat: 15 septembrie 2023, 14:06

Executivul european va continua cooperarea cu Bulgaria şi România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.

La rubrica Proeuropa, Horia Daraban a discutat cu Lucian Dîrdală, lector universitar doctor, politolog, despre semnificația închiderii Mecanismului de Cooperare şi Verificare și în ce măsură decizia Comisiei are legătură cu încercările autorităților de la București de a convinge Austria să își dea votul favorabil pentru accederea României în spațiul de liberă ciurculație Schengen.

Horia Daraban: Domnule profesor, gestul închiderii Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria şi România este legat de chestiunea acederii celor două state la Spațiul Schengen și de refuzul Austriei de a ne accepta, de a da votul favorabil?

Lucian Dîrdală: Nu cred că e vorba de așa ceva. Nu există o legătură instituțională între Mecanismul de Cooperare și Verificare și accesul în Spațiul Schengen. Sigur că, în evaluările diverselor state, despre meritele României și Bulgariei de a intra în Spațiul Schengen s-a făcut referire de-a lungul vremii și la mecanism, dar nu există nicio conexiune instituțională.

Decizia Comisiei este esențială, dar mecanismul se încheie atunci când Consiliul stabilește asta. Tot Consiliul a fost forumul care l-a impus la aderarea României și Bulgariei. E o recunoaștere, în sfârșit, și pentru România și Bulgaria, a faptului că statul de drept, independența justiției, procesele politico-instituționale din aceste țări nu pot fi cu adevărat condiționate de Bruxelles. Bruxelles-ul poate să ajute, dar condiționarea dură nu a funcționat.

Horia Daraban: Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat într-un interviu pentru o publicație austriacă, Der Standard, că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza veto-ului pe Schengen. El a spus că va cere despăgubiri Austriei pentru că daunele produse României se ridică la cel puțin două procente din produsul intern brut. Este aceasta una dintre măsuri și este ea viabilă, în ideea ca România să reușească în demersul de a intra în spațiul Schengen?

Lucian Dîrdală: Nu, în niciun caz astfel de demersuri nu ajută la integrarea României în Spațiul Schengen. Ele pot ajuta din punct de vedere electoral politicienii care le întreprind. Dar noi nu trebuie să ne facem iluzii. Decizia Austriei rămâne a Austriei, este un drept suveran. Uniunea Europeană nu este o structură federală. Ne place sau nu și sigur nu ne place, va trebui să așteptăm consensul.

Toate au de-a face acum cu politica internă austriacă, în care partidul cancelarului Karl Nehammer nu merge deloc bine, ar putea să obțină o performanță slabă în alegerile de toamna viitoare, astfel încât, eu cred că dacă intervine ceva de ultim moment în atitudine Austriei, aceasta va fi rezultatul unor calcule interne și nu al unor amenințări de tipul celei formulate de premierul Ciolacu, care, sigur, din punct de vedere juridic poate fi interesantă, dar nu trebuie să ne facem iluzii.

Acesta este un gest de politică internă al premierului Ciolacu.

Horia Daraban: Prin veto-ul pe care îl are Austria și pe care îl susține în chestiunea aderării la Schengen, sunt încălcate norme, stipulări ale tratatelor Uniunii Europene?

Lucian Dîrdală: Nu, tratatele Uniunii Europene explică foarte clar că în anumite domenii procesul de decizie este interguvernamental, statele își mențin întreg exercițiul suveranității.

Deci, sigur că am văzut și în abordările unor europarlamentari români principiul colaborării armonioase între instituții și mai știu eu ce, adică aspecte din dreptul constituțional intern translate la nivel european, dar, așa cum înțeleg eu Uniunea Europeană, ea are arii în care este supranaționalizată, are arii, și spațiul de liberă circulație face parte din acestea din urmă, arii în care statele își mențin deplina suveranitate. Nu ai ce să faci.

Horia Daraban: Având în vedere toate aceste elemente, iese în evidență, poate fi creionată o pârghie prin care România să convingă, să poată aduce argumente în fața Austriei?

Lucian Dîrdală: Sunt foarte sceptic. În Austria, populația nu susține extinderea spațiului Schengen și, din nou, în fruntea sondajelor de opinie se află un partid care nu vrea audă absolut deloc de noi pași în integrarea europeană. Și, sigur, cancelarul Nehammer, putem discuta, este timid, este laș, este cum vreți să spunem, se pliază pe aceste elemente.

Nici bilanțul României nu este unul strălucitor, să o recunoaștem, dar eu tind să dau crezare Comisiei Europene care spune că suntem pregătiți. Guvernul austriac ia act de această evaluare, dar nu poate fi constrâns de ea.

Interviu realizat de Horia Daraban

(AUDIO) Lucian Dîrdală, politolog, după discursul privind starea Uniunii al șefei executivului comunitar: ”susținerea Comisiei Europene privind aderarea la Schengen nu are doar o dimensiune simbolică”

Publicat de hdaraban, 13 septembrie 2023, 12:52 / actualizat: 13 septembrie 2023, 15:45

Șefa executivului comunitar a vorbit despre schimbările climatice, efectele acestora și pașii Uniunii către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor.

A fost abordată și problema subvențiilor acordate de la guvernul de la Beijing pentru maşinile electrice și care afectează piața globală de profil. In acest sens, Ursula von der Leyen a anunțat deschiderea unei anchete asupra acestei practici, tocmai pentru a apăra industria europeană împotriva ”preţurilor scăzute în mod artificial”.

Într-un alt registru, a fost întărită susținerea Ucrainei, atât timp cat este nevoie, în războiul cu Rusia. În discurs s-au regăsit și trimiteri la extinderea Uniunii Europene, o uniune cu peste 30 de membri. Au fost menționate Ucraina, Republica Moldova, dar și regiunea Balcanilor de Vest.

Într-un interviu pentru Radio Iași, Lucian Dirdală, lector universitar doctor, politolog, a oferit câteva interpretări cu privire la temele ce s-au regăsit în discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Horia Daraban: Ați urmărit discursul președintei Comisiei Europene. Foarte multe provocări enumerate, acțiuni anunțate. În acest sens, poartă discursul amprenta următoarelor alegeri europarlamentare?

Lucian Dîrdală: Da, în mod evident, poartă amprenta următoarelor alegeri și a sfârșitului mandatului Comisiei. Este mai mult ca în alți ani, o încercare de a face un bilanț și, evident, de a prezenta în termeni cât mai pozitivi acest bilanț, care, știm bine, se bazează pe un ansamblu de provocări ce nu puteau fi anticipate.

Horia Daraban: Președinta Comisiei Europene a declarat că Bulgaria și România au dovedit că fac parte din Schengen, arătând cele mai bune practici, atât în ceea ce privește azilul, cât și returnările de migranți. Ea a pledat astfel pentru primirea celor două țări fără nicio întârziere în spațiul european de liberă circulație. Susținerea are doar dimensiune simbolică, prin prisma a ceea ce a spus doamna von der Leyen?

Lucian Dîrdală: Nu cred că susținerea are doar o dimensiune simbolică. Este o instituție esențială a Uniunii, care promovează această extindere, dar o face din 2011. Deci, iată, sunt 12 ani de când Comisia susține că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen.

Dar această susținere nu este suficientă, este nevoie de acordul Consiliului. Și aici sigur funcționează dreptul de veto. Dar nu trebuie să minimalizăm acest sprijin, după cum nu trebuie să-l minimalizăm nici pe cel al Parlamentului European.

În situația în care România nu va intra foarte curând și, sigur, noi sperăm să o facem, poate chiar la sfârșitul acestui an, dar dacă nu se va întâmpla asta, atunci va fi nevoie ca viitoarea Comisie și viitorul Parlament European să preia aceste puncte de vedere ale Comisiei von der Leyen, respectiv ale actualului Parlament și să le poarte înspre viitoarele bătălii din Consiliu.

Horia Daraban: Să vorbim puțin și despre competiția economică globală. Mai multe trimiteri în discurs la China, la practicile sale comerciale. Este un semnal că relațiile Uniunea Europeană-China intră într-o nouă fază, marcate de aceste dispute?

Lucian Dîrdală: Cred că da, putem vorbi de o perspectivă mai conflictuală. Nu a început de azi, de ieri. Sunt câțiva ani de creștere graduală a tensiunilor, pe măsură ce și economia europeană resimte tot mai mult această concurență din partea producătorilor chinezi, adesea subvenționați de stat.

Ați dat exemplul automobilelor electrice. Ursula von der Leyen, să nu uităm, a încercat să-și consolideze o reputație de fermitate la adresa Beijingului. A fost acea vizită alături de Emmanuel Macron în China, când cei doi lideri au prezentat mesaje oarecum disonante; mai multă fermitate din partea Ursulei von der Leyen, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron mergea spre un dialog mai puțin contondent cu China, având în vedere, sigur, și interesele naționale franceze.

Cred că bilanțul Comisiei von der Leyen, bilanțul final la sfârșitul toamnei viitoare, va include și o mai mare fermitate față de China. Sigur, termenul este de minimizare a riscurilor, ”de-risking” și nu de decuplare. Se accentuează adesea acest fapt. Dacă vorbim de suveranitatea economică a Europei, atunci da, reducerea vulnerabilității față de China este o temă importantă și cumva merge paralel cu reducerea vulnerabilității pe alte planuri, pe plan energetic, în primul rând față de Rusia. Da, au fost două priorități ale actualei Comisii indiscutabil.

Horia Daraban: Ursula von der Leyen a făcut referire și la extinderea Uniunii Europene, noi membri, cu trimiteri către Balcanii, de Vest, Ucraina, Republica Moldova, Georgia. Recent, și președintele Consiliului European, Charles Michel, a vorbit despre extindere într-un mod mai aplicat, mai direct. De ce, despre extindere, acum? În trecut, s-a vorbit despre extinderea Uniunii, în sensul că Uniunea Europeană este obosită și nu-și poate permite creșterea numărului membrilor săi.

Lucian Dîrdală: Uniunea Europeană este obosită, dar nu o poate recunoaște. Blocarea procesului de extindere ar însemna un eșec major pentru Uniune. Totuși, cred că dinspre Comisie, cel puțin, se pledează pentru învingerea oboselii și ceva mai mult efort.

Aici, evident, doamna von der Leyen a grupat țări cu perspective diferite. Sunt țările din Balcanii de Vest, sunt țările fruntașe din Balcanii de Vest, sunt țări codașe. Acolo vom vedea dacă se va concretiza începerea negocierilor. Apoi este Ucraina, împreună cu Republica Moldova și Georgia, care ridică tot mai multe dubii.

Ce cred că se va dori? Comisia von der Leyen, din motive evidente, nu a patronat o extindere a Uniunii. Își dorește însă ca bilanțul său la capitolul extindere să fie pozitiv, prin progrese în ceea ce privește Balcanii de Vest. Și aici, sigur, Muntenegru, în primul rând, este în situația de a se apropia de aderare și, fundamental, prin deschiderea porților către Ucraina și Republica Moldova, sigur, în siajul Ucrainei.

E important să nu apară așa un blocaj sau un spațiu gol în bilanțul pe tema extinderii.

Horia Darban: Având pe fundal suma de măsuri, acțiuni pe care le întreprinde Comisia Europeană, pe care le întreprind instituțiile europene, putem spune că, în ultimii ani, Uniunea Europeană devine, este tot mai puternică în raport cu statele membre, că își asumă roluri care în urmă cu câțiva ani nu și le putea asuma?

Lucian Dîrdală: Într-o anumită măsură, da, pandemia ne-a arătat această nouă autoritate, care, sigur, e reversibilă. Nu înseamnă că lucrurile vor continua să meargă în aceeași direcție. Ne putem aștepta și la contra-reacție, dar s-a demonstrat importanța acțiunii unite. Pandemia a demonstrat-o, Pactul Verde  – Green Deal, care este esențial, a ocupat atât de mult spațiu în discursul doamnei von der Leyen și pe care mulți îl privesc cu scepticism, inclusiv la noi.

Dar e o temă asupra căreia se pare că nu se poate negocia.  Iarăși, arată forța instituțiilor europene. Deci există fronturi pe care supranaționalismul avansează.

Pe de altă parte, Uniunea rămâne o uniune de națiuni suverane. Nu se poate vorbi deocamdată de construcție de tip etatic.

Horia Darban: Plecând de la discursul rostit, se desprinde posibilitatea unei noi candidaturi, a unui nou mandat al doamnei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene, după alegerile din 2024?

Lucian Dîrdală: Despre un nou mandat s-a tot discutat dinspre Grupul Popular European. În mod clar există sprijin, există sprijin și din partea unor state membre. Ce se va dori, însă? Se va dori, ca să nu se repete situația din 2019, în care, știți, Spitzenkandidat – candidatul de vârf, persoana pe care grupurile politice europene o anunțau ca fiind candidatul respectiv pentru președinte al Comisiei Europene, să  acești candidați de vârf să fie respinși în Consiliul European și statele membre să meargă pe o altă persoană.

În cazul de față știm, a fost doamna von der Leyen. Ea își dorește ca, dacă acceptă să fie candidatul de vârf al Partidului Popular European să aibă garanții din partea principalelor state membre; garanții că se va respecta modelul candidatului de vârf. Deci nu dorește să intre în posturi dificile.

Și de asemenea, dată fiind popularitatea unei candidaturi a domniei sale, există riscul ca dinspre celelalte grupuri politice să fie numiți candidați minori, greii respectivelor grupuri politice să nu-și dorească să o contracandideze pe doamna von der Leyen.

Deci sunt lucruri care se discută, cred că se vor discuta intens în aceste luni. Uniunea vrea competiție pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Dacă doamna von der Leyen își anunță acum candidatura, avantajele domniei sale ar fi fabulos de mari și e foarte interesant de urmărit cum se va juca această partidă.

Interviu realizat de Horia Daraban.

Cosmin Țugui, student la Facultatea de Drept de la Iași, câștigător al concursului ”Tineri ambasadori ai României”, organizat de Ministerul Afacerilor Externe. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (10.09.2023)

Publicat de hdaraban, 10 septembrie 2023, 23:28 / actualizat: 12 septembrie 2023, 13:13

Unul din câștigătorii din acest an, trei la număr în total, este Cosmin Țugui, student la Facultatea de Drept a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Tânărul este originar din Rădăuți, județul Suceava, premiat la numeroase concursuri, olimpiade, deci cu preocupări constante, în dorința de a avea performanțe.

Invitat la ediția ”Weekend cu prieteni” din 10 septembrie 2023, Cosmin a povestit despre desfășurarea concursului, cum și-a construit discursul pe tema aleasă de organizatori, dar a vorbit și despre planurile academice și profesionale, care sunt influențate de pasiunea pentru științele umaniste, în special istoria.

Horia Daraban: Ce te-a determinat să te înscrii la acest concurs?

Cosmin Țugui: A fost, sincer să vă spun, un gând de moment, pentru că am aflat de concurs întâmplător, cred că eram în timpul sesiunii. Deadline-ul organizatorilor pentru înscrierile la acest concurs era undeva mijlocul lunii iulie și am zis că de ce să nu încerc și eu. Am studiat diverse surse de specialitate, diverse articole științifice, politice, diplomatice, să spun așa, dar am încercat foarte mult și să utilizez experiența pe care am acumulat-o până la momentul respectiv.

Horia Daraban: Pasiunea ta pentru istorie a constituit un resort în a te înscrie?

Cosmin Țugui: Evident, evident că da. Pasiunea pentru istorie, pentru drept, pentru științe umaniste, în sens larg, aș spune, toate acestea au fost imbold, o sursă de motivație pentru a mă înscrie la acest concurs.

Diplomația ca domeniu are poate această specificitate, această particularitate, că încearcă să ia câte ceva din fiecare domeniu, poate și de aceea se spune că nu există o cale unică pentru a ajunge diplomat.

Horia Daraban: Revenind la concursul nostru, în ce au constat probele? Două, la număr.

Cosmin Țugui: Da, au fost două probe. Concursul, de când este organizat, anul acesta a fost deja ediția a patr a. El se adresează studenților de licență și master, în principal, și constă în două probe: o primă probă, cea scrisă, care presupunea redactarea unui proiect de discurs.

Tema din acest an s-a referit la rolul tinerilor în diplomație, cum aceștia pot să devină promotori ai valorilor diplomației moderne. La proba a doua au participat cei care s-au calificat, cei care au trecut de proba scrisă. Proba a doua cea care a precumpănit, să zicem, în desemnarea câștigătorului.

Proba orală a însemnat un dialog între participant și membrii juriului, profesori sau diplomați în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Horia Daraban: În discursul tău, ce idei s-au desprins pe acest subiect, al rolului tinerilor în diplomație?

Cosmin Țugui: Da, auzim foarte des că generația actuală de diplomat a avut drept idealuri aderare la Uniunea Europeană și la Alianța Nord-Atlantică. Este perfect adevărat, suntem materializate aceste idealuri, aceste scopuri, dar, în prezent, trebuie să facem un pas mai departe, pentru că, da, aderarea a fost un obiectiv stabilit, dar, în prezent, trebuie să ne gândim cum putem să materializăm, cum putem să valorificăm calitatea de membru în cadrul acestor organizații.

Ori, această întrebare am adresat-o în primul rând tinerilor, noi, ca tineri și ca viitor diplomați, n ouă ne revine cumva misiunea de a găsi principalele modalități prin care noi ne putem valorifica și ne putem afirma în cadrul acestor organizații internaționale.

Noi suntem membri în cadrul acestor organizații, trebuie să ne găsim specificul, trebuie să găsim ceea ce ne distinge pe noi, în ceea ce excelăm și să valorificăm aceste domenii de nișă și să valorificăm cumva elementele care ne fac pe noi diferiți și cu care ne putem afirma. Eu am ales drept studiu de caz IT-ul și chiar am menționat în cadrul discursului, evident, de Agenția Europeană de Securitate Cibernetică, inaugurată la București, dar și de centrul IT de la Iași, deschis în primăvara acestui an.

De partea cealaltă, ceea ce ne distinge pe noi este, evident, dar nu doar în cazul, nostru istoria și cultura. Trebuie să ducem o diplomație culturală mult mai bine definită și mult mai bine orchestrată. Și acestea au fost principalele idei pe care am m arșat în discursul meu.

Horia Daraban: Un diplomat, care să reprezinte țara cu cinste, ce calități trebuie să aibă în dreptul său?

Cosmin Țugui: În primul rând, trebuie să fie vertical, aș spune eu. Trebuie să fie un bun negociator, să fie tenace, p entru că diplomația înseamnă negociere. Trebuie să aibă în vedere o serie de valori morale, să zicem, fundamentale. Uitați, spre exemplu, în diplomație este foarte important să câștigi încrederea celorlalți, să-ți faci legături, cumva, relații, dar evident, nu în sensul pervertit ar termenului, ci pur și simplu în ideea de networking. Să te faci cunoștințe în acest domeniu.

Ori, pentru a putea să-ți apropii oamenii, trebuie să le inspiri încredere. Așadar, acest gen de valori morale le-aș numi, pentru a răspunde la întrebarea dumnevoastră; v alori morale esențiale, dar care contribuie foarte mult, contribuie în mod deosebit la această apropiere și la crearea de legături.

Horia Daraban: Să spunem ascultătorilor, ai fost câștigător la competiții de limba germană, olimpic la istorie, învingător în concursuri de oratorie. Unii ar putea să se întrebe de ce ai decis, până la urmă, să rămâi în țară, să studiezi.

Cosmin Țugui: N-a fost decizie foarte grea. Evident, am vrut să să merg și în afară, să studiezi și chiar studiez și în afara țării, s ă fiu sincer, dar de la distanță. În Germania, studiez, la Universitatea din Hagen, politica, administrație și sociologie. Așadar, mi-am dat seama faptul că, tocmai fiindcă mă fascinează ideea aceasta de a-mi reprezenta țara, de a reprezenta interesele țării mele, principala șansă de a putea să-mi îndeplinesc, că să zicem, acest vis, este de a rămâne în țară, în primul rând.

Da, evident, a studia în afară te ajută, te ajută, pentru că poți să deschizi niște orizonturi, dar nu aș absolutiza a ceastă dorință de a studia în afară. Iau în considerare pentru anii care vor veni, dar, cu siguranță, nu iau în calcul să rămân în afară, ci mă văd tot în România.

Horia Daraban: Cosmin Țugui, mulțumesc mult pentru răspunsurile oferite la emisiunea noastră și îți dorim succes în ceea ce ți-ai propus.

Cosmin Țugui: Vă mulțumesc și eu pentru invitație.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

Poveștile de viață a zece bunici din România și Republica Moldova, stabiliți în Irlanda, prezentate într-o expoziție la Dublin. Inițiatoarea proiectului, Natalia Luncaș Ionel. ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (3.09.2023)

Publicat de hdaraban, 3 septembrie 2023, 23:32 / actualizat: 7 septembrie 2023, 10:44

În fapt, limba  română a constituit resort pentru o idee la a cărei fundație au fost așezate de la început iubirea față de părinți și această dorință de a ține limba română aproape de copiii aflați peste hotare, alături de familiile lor.

Este vorba despre o campanie care are titlul ”Ca bunicii din povești”. Ea s-a materializat în Irlanda, datorită doamnei Natalia Luncaș Ionel, stabilită de aproape șapte ani la Dublin.

La emisiunea ”Weekend cu prieteni” din 3 septembrie 2023, invitata Radio Iași a vorbit despre scopul avut în vedere prin această inițiativă, despre provocările întâmpinate, dar și despre finalul campaniei, care va însemna vernisarea unei expoziții fotoreportaj în centrul Dublinului,  pe 29 septembrie.

Horia Daraban: De ce bunicii veniți alături de familii și stabiliți peste hotare, în centrul proiectului dumneavoastră?

Natalia Luncaș Ionel: Cu siguranță, pentru că ei sunt, așa le spun eu, expresia vie a rădăcinilor noastre. Și, apropo, pentru că ați menționat și Ziua Limbii Române, un context mai frumos să vorbim despre acești zece bunici vorbitori de română, care sunt vedetele practic ale diasporei noastre în Irlanda n u există.

De ce bunicii? Pentru că de la ei pornește dragostea față de ceea ce a fost, față de ce s-a întâmplat acasă, în istorie. Or, având atât de mulți nepoți crescuți în diasporă, mi se pare important ca și ei să cunoască de unde au pornit.

De exemplu, una din întrebările pe care eu le adresez tuturor bunicilor este: care-i valoarea numărul unu pe care ar trebui nepoții crescuți în mijlocul unei societăți multiculturale să o cunoască despre România ori Moldova, Republica Moldova, în cazul nostru? Și îmi place că de fiecare dată este răspunsul legat fie de limba română, fie de ospitalitatea neamului nostru.

Am o profesoară care a mi-a a răspuns foarte pragmatic că ar fi istoria, istori a neamului nostru. Deci să mă întorc înapoi, d e ce bunicii? Pentru că de la ei pornește conexiunea cu rădăcinile.

Horia Daraban: Până acum inițiativa a cuprins culegerea, strângerea a zece povești în centrul cărora se află bunicii noștri stabiliți peste hotare.

Natalia Luncaș Ionel: Exact. Am făcut de fapt o muncă aproape jurnalistică, pentru că am descoperit zece bunici, am scris pe blog povestea lor și nu doar pentru că i-am și fotografiat alături de nepoți, rugându-i să aleagă câte o activitate care să le descrie în imagini conexiunea cu nepoții.

Fie au copt pâine împreună, au plantat diferite flori, au făcut mămăligă, au tăiat tăiței, și aceste activități, de fapt, fac parte din conexiunea cu radăcinile și cu tradițiile noastre, iar la final, apropo, pentru că suntem deja pe ultima sută de metri, pe 29 septembrie, aici, la Dublin, zic eu, este cea mai deosebită expoziție fotoreportaj din toată diaspora.

Pentru că aceste zece texte și aceste zece fotografii portret, realizate de colegul meu Vlad Bodarev, vor fi expuse chiar în centrul Dublinului; o expoziție fotoreportaj cu acces gratuit pentru absolut oricine dorește. Vom avea și traducere în limba engleză, pentru că ne dorim mult ca prin acest proiect, prin această chemare de suflet, de fapt, să punem pe hartă și cei peste 60.000 de vorbitori de română în Irlanda.

Horia Darban: E greu să aduci la lumină poveștile bunicilor?

Natalia Luncaș Ionel: Da, în primul rând, pentru că a fost foarte complicat să convingem bunicii să ni se deschidă; pentru că am avut cazuri când am fost sunați și, din start, ni s-a propus o colaborare de antreprenoriat și am zis că nu, acest proiect nu e despre așa ceva. Și am ajuns greu la a cei bunici, care mai mult preferă să stea în umbră, ori de fapt, acesta este un alt motiv de ce am pornit în acest proiect.

În Irlanda, însă nu se știe câți din ei sunt bunici; ori dacă sunt bunici, o mare parte din ei sunt cu rol de bone, rămân în casă, nu au în centru, nu au întâlniri de socializare, rămân izolați din acest punct de vedere.

Sănătatea le este lăsată pe ultimul loc, pentru că nu cunosc engleză, nu știu cum exact să se descurce în oraș pentru a ajunge la doctor. Și din cauza asta sunt foarte mu lte alte ocmai de fost complicat la acești bunici. Ne este complicat să creăm lumină, ori cel puțin nu e atât de mult pe cât mi-aș dori eu, pentru că avem și suportul Ambasadei României în Irlanda și avem suportul pentru că ne oferă locație gratuită.

Însă, mulți au interpretat acest proiect, doar pentru că există ambasadă implicată, drept politic și atunci au fost ridicări din sprâncene, le spun eu.

Horia Daraban: Mă uitam pe site-ul în care se regăsesc detalii legate de proiect. Am văzut câteva fotografii cu bunici, poveștile lor și mi-am dat seama că cel mai intens bunicii strălucesc în prezența nepoților.

Natalia Luncaș Ionel: Exact. Conexiunea cu acești nepoți este atât de deosebită, pentru că parcă, și am vorbit despre asta și la începutul proiectului, d oar că acum mi s-a confirmat ceea ce eu bănuiam. Mai mult, să descopăr și oamenii din spatele acestor bunici: c ine e femeia sau bărbatul în spatele rolului de bunic. Însă, ei parcă și-au asumat o responsabilitate mai mare de a vorbi în limba română cu nepoții, de a le povesti cine a fost Ștefan cel Mare sau de a le arăta mămăliga.

Ei parcă s-au ambiționat să facă asta și atât de înfiorător la sensul cel mai frumos, cel mai pozitiv posibil, să-i vezi cât de mult ei muncesc pentru asta, cu ce pasiune își îmbracă haina națională și când dansează și cântă prin casă doar pentru că nepotul de doi, trei ani asculte să știe de unde a pornit.

Horia Daraban: Pentru că tot vorbim despre această legătură bunic-nepot și care cu greu poate fi cuprinsă în câteva cuvinte, cu siguranță, în această legătură, intră și limba română, care astfel ajunge mai ușor la cei mici cu ajutorul bunicilor, evident.

Natalia Luncaș Ionel: Cu siguranță. Și să știți că de data aceasta am descoperit zece bunici și toți zece mi-au demonstrat că nicio poveste nu e la fel. Toți sunt diferiți, toți au un impact asupra întregii generații de diaspore diferit, însă pe toți îi conectează un prim lucru: limba română și pasiune și respectul față de limba română.

Horia Darban: Ați spus dumnevoastră că există diversitate în ceea ce privește poveștile lor. Există, în schimb, pot fi definite câteva tipare în ceea ce privește ajungerea lor în străinătate, a bunicilor: merg să-și ajute copiii, merg ca să muncească și să aducă un ban în plus pentru ei.

Natalia Luncaș Ionel: Deocamdată, am două tipare. Unul, bunici care au lăsat casă, masa acasă pentru a veni să-și ajute copiii, care au venit înaintea lor aici, s-au integrat și ar avea nevoie de ajutor la creșterea nepoților ca ei să-și continue dezvoltarea în carieră. Ori, un al doilea tipar. Acesta mi se pare cel mai răspândit în toate diaspora: de bunici care au devenit bunici în diaspora, pentru că ei au fost primii care au emigrat mulți ani înainte.

Avem o doamnă care în urmă cu 22 de ani a ajuns în Irlanda. Ea , treptat, și-a dus aici copiii, cei trei copii. Treptat, li s-a mărit familia pentru că s-au căsătorit între timp aici. Deci este tiparul de continuitate venită din partea generațiilor de migranți din urmă cu două decenii.

Horia Daraban: Pentru că ați oferit dumnevoastră informații în acest sens, ne puteți devoala o poveste, plecând de la imortalizările, fotografiile realizate, o poveste de bunic de bunică.

Natalia Luncaș Ionel: Eu o să las asta și la curiozitatea radioascultătorilor. Poate ajung pe blogul ” Mama în ie”. Însă, în același timp, să știți că m-a cucerit un bunic care este originar din Moldova, regiunea Moldovei, România, dar care a locuit în regiunea vorbitoare de limbă maghiară.

În România, a fost militar, un locotenent foarte dur, care era responsabil de foarte mulți soldați și cum spunea el așa se întâmpla. Însă, atunci când s-a născut nepoțica lui, aici, în Irlanda, a lăsat casă, masă, absolut tot. Și-a dat demisia efectiv pentru a ajunge aici, în Irlanda, împreună cu nepoțica de patru anișori.

Aici, în Irlanda, coc pâine, dansează pe muzică populară, merg împreună la diverse concerte de aici, din Irlanda, îmbrăcați în haine naționale și el, practic, locotenentul cel dur, s-a transformat în cel mai blând bunic din lume, doar pentru că petrece nonstop timpul cu nepoțică sa.

Horia Daraban: Așadar, la Dublin, la sfârșitul lunii septembrie, expoziția.

Natalia Luncaș Ionel: Exact, pe 29 septembrie, și visul meu e să ajungem în cât mai multe orașe, pentru că acești bunici și conceptul care este transmis prin această campanie merită ecou; nu doar pentru că e proiectul meu, dar pentru că acești bunici chiar păstrează conexiunea cu rădăcinile și, în condițiile în care din România, din Republica Moldova în continuare se emigrează, e important să se vorbească mai mult despre o altă abordare, o altă perspectivă a emigrării.

Gata, nu mai plângem că lumea pleacă, dar îi respectăm pe cei care pot să continue rădăcinile noastre.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

Maria și Ion Maxim, cincizeci de ani de căsnicie sărbătoriți printr-un eveniment surpriză la Roma. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (23.07.2023)

Publicat de hdaraban, 23 iulie 2023, 16:03 / actualizat: 9 august 2023, 16:04

De altfel, pentru  Ion Maxim petrecerea a coincis cu revenirea în Italia, în condițiileîn care  după 1990, a lucrat în străinătate mai bine de douăzeci de ani.

Elena Postelnicu a fost la eveniment și a stat de vorbă cu sărbătoriții.

Valentin Vorobăț, ieșean stabilit în Danemarca: ”Dacă noi nu arătăm copiilor tradițiile, următoarea generație va uita de ele, pentru că nu o să aibă de unde să știe.” Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (2.07.2023)

Publicat de hdaraban, 2 iulie 2023, 13:56 / actualizat: 14 septembrie 2023, 10:37

În cazul interlocutorului lui Horia Daraban, povestea sa, reușitele sale se raportează și la dorința de a face cunoscută România în Danemarca, dar și de a strânge rândurile comunității de români de la Skive, oraș situat în jumătatea nordică a țării.
Valentin face aceste lucruri prin asociația pe care a înființat-o, sub a cărei umbrelă a deschis și Biblioteca românească ”Universul Copiilor”.

Conștient de faptul că păstrarea identității este esențială pentru generațiile viitoare, el pune la punct tot felul de acțiuni pentru cei mici, dar și pentru cei mari.

În perspectivă, urmează deschiderea altor două biblioteci românești în orașe daneze unde sunt comunități importante de români.

Horia Daraban: Potrivite cele spuse, dacă e să vorbim despre scopul, menirea asociației pe care ai înființat-o la Skive?

Valentin Vorobăț: Trăind din 2010 în Danemarca și dorind să mă adaptez la societatea daneză, am început să particip la diferite acțiuni. De exemplu, am fost ales membru în conducerea unui club sportiv de acolo și apoi am fost la niște cursuri de voluntar. Când mergeam, tot timpul mi se zicea ”A, din România!” și apoi ziceau că au venit cu ajutoare în anii `90. Devenisem obosit să tot explic că România, nu mai este ce a fost în ` 90.

Într-adevăr, există și o parte săracă a României, dar în afară de partea săracă, avem și oameni care ne reprezintă. Chiar și în Danemarca a vem artiști, avem doctori, avem asistenți, avem profesori. Deci nu e numai partea săracă. Din cauza asta am pornit asociația.

Horia Daraban: Deci, o modalitate de a prezenta România într-o altă lumină, dar și de a-i uni pe români, pe conaționali ajunși în Danemarca.

Valentin Vorobăț: Da, pentru că, de exemplu, am să zic o chestie: soția e din Ucraina și, la un moment dat, acuma vreo 5 ani de zile, înainte de pandemie, avuseseră Ziua Ucrainei și eu mă gândeam că suntem mai mulți ca ei în Danemarca și totuși nu avem o zi a noastră unde să ne adunăm toți românii din Danemarca, din păcate. Dar am organizat anul trecut de Ziua Națională a României, unde au fost 400 de români.

Horia Daraban: Cum ai reușit să-i aduni?

Valentin Vorobăț: Cred că românii rezonează cu ce au avut acasă. De exemplu, rezonează foarte bine cu Paștele, cu încondeiatul, ouălor, cu 8 Martie, cu ce au trăit în România și cu Ziua Națională a României. Și cred că cel mai simplu de adunat în jurul unui scop este să organizezi ceva care să-i atingă la inimă sau să le aduc aminte de România, m ai bine zis.

Horia Daraban: Ce acțiuni organizezi prin asociația pe care ai înființat-o?

Valentin Vorobăț: Mergem pe mai multe paliere, asociația noastră. De exemplu, avem biblioteca pe care am înființat-o din dorința de a avea cărți mai multe pentru copiii din Danemarca, pentru că, mă uitam la mine, comandam cărți din România, le aduceam, era complicat și am aplicat un proiect la DRDP (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni), a fost aprobat și apoi am deschis biblioteca.

Acum e mult mai ușor, când sunt 400 de cărți pentru copii și așa și ceilalți părinți poți să facă. După asta, avem serate muzicale prin care artiștii români din Danemarca au venit, au cântat muzică clasică, dar, în același timp, au explicat ce cântă și de ce cântă și cum cântă, și despre compozitori și asta a fost și pentru danezi și pentru români.

La Săptămâna Culturală din Skive, anul trecut, am avut trei meșteri populari din România care au venit și au prezentat prelucrarea lemnului, măști populare și costume naționale. Plus, pe scenă, am avut grupul de dansatori de la Asociația din Aalborg și pe Mihaela Oprea la vioară. A fost fenomenal! A fost o zi fantastică în Skive, unde România a fost reprezentată cu succes.

Anul acesta, la Săptămâna Culturală, am avut patru concerte de muzică clasică cu Oprea Quartet, iar a fost prezența fantastică. La unul dintre concerte, a fost și domnul ambasador Anton Niculescu. Am avut încondeiat de ouă cu măicuțele de la Mănăstirea din Ikast.

Anul acesta, avem o școală de vară tot cu ele, unde copiii vor picta icoane, vor face mâncare. Ideea școlii de vară a fost de a uita puțin de tabletă, de telefon și de a reveni la bază, să lucreze copiii cu mâinile.

Dacă noi nu arătăm copiilor tradițiile cu care am crescut noi, următoarea generație va uita de ele, pentru că nu o să aibă de unde să știe. Și ăsta este un motiv al asociației și al școlii românești din Skive și al bibliotecii. În cadrul bibliotecii, avem și scriitori care vin și fac diferite ateliere de lectură. Vorbesc despre cum se scrie o carte.

Horia Daraban: Pentru că ai adus vorba, Biblioteca ”Universul copiilor”, spre exemplu, este locul de unde doritorii pot împrumuta cărți, dar aceste biblioteci de peste hotare capătă și alte funcții: de a-i apropia pe români, de a aduce limba română aproape de copiii familiilor conaționalilor.

Valentin Vorobăț: Vreau să ofer șansa copiilor și părinților de a întreba direct pe scriitor ce a vrut să zic în cartea respectivă sau în textul respectiv. Noi n-am avut șansa, la mine a fost tot timpul întrebarea ”ce a vrut să zică autorul sau scriitorul?”. Acum, încerc să le dau părinților șansa sau copiilor să afle direct de la autor ce vrea să zic în cartea respectivă. Cred că este foarte importantă o întâlnire direct cu scriitorul, mai ales când noi citim copiilor cărții de Victoria Pătrașcu sau Prințesa Urbană sau de Simona Epure. Este important să afli și ce au vrut să zică în cartea respectivă și dacă a fost greu să scrii textul respectiv sau povestea și de unde s-a inspirat și ce în spatele poveștii.

Copiii sunt foarte curioși și pun foarte multe întrebări. Sunt niște ateliere foarte constructive, pentru ei și unii dintre ei, cine știe, poate o să se apuce de scris sau de grafică, pentru cărți.

Horia Daraban: Cum se vede Danemarca, privită prin ochii românilor care ajung acolo, cu munca, cu destinul?

Valentin Vorobăț: Depinde, sunt mai multe paliere. Majoritatea românilor am să zic că trăiesc într-o bulă, când se duc la serviciu, în mediu danez, vin acasă, se uite la canale tv românești, au prieteni români și cam asta este. Alt palier, în care oamenii trăiesc în comunitățile daneze și au prieteni danezi. Danezii, fiind un popor foarte rece, este foarte greu să te apropii de ei, din experiența mea vorbesc acuma, să legi prietenii.

Te întâlnești la diferite petreceri. Fiecare sătuc are, de exemplu, o petrecere a recoltei. Te întânești, vorbești, foarte sociabili, zâmbăreți, dar apoi cam acolo rămân discuțiile. Apoi mai sunt oamenii care s-au adaptat, dar cred că, în special, în orașele mari este mult mai ușoară adaptabilitatea.

În Danemarca, se merge foarte mult pe voluntariat. Trebuie să învățăm că, pentru a face parte din societatea daneză, la un moment dat, trebuie să fim antrenor ajutător la fotbal sau la gimnastică, pentru că antrenorul care vine este voluntar.

Horia Daraban: Iar dacă e să inversăm rolurile, România, privită prin ochii danezilor?

Valentin Vorobăț: La mine, în Skive, unde am făcut foarte multe evenimente și am arătat România într-o altă lumină, deja primarul, reprezentantul sindical din Skive văd altfel România. În orașe, la fel.

Cu cât mergi mai în nord, zic eu, sau în orașele mai mici, suntem priviți diferit. În orașele mari, adaptabilitatea danezilor la străini, nu neapărat la români, la străini, este mult mai ușoară. Depinde foarte mult în ce papuci stai. Dacă stai într-un orășel micuț, închis, va fi mai greu de acceptat.

Dar sunt și danezi care au fost în România și zic ”Am fost în România, este o țară fenomenală”. Am un prieten danez care mă tot bate la cap să-i organizez o excursie în România și am zis, probabil anul viitor, o să facem un tur în România, prin Moldova, cu danezii.

Horia Daraban: Îmi dau seama că depinde foarte mult și de inițiativele pe care le organizează, le pun la punct comunitățile de români, tocmai în ideea de a se prezenta în fața danezilor.

Valentin Vorobăț: La prima noastră activitate ca asociație, am organizat o seară românească cu mâncare și muzică, dar am prezentat și un slide despre România, unde ne-am povestit puțin despre România. Majoritatea acțiunilor pe care le întreprinde asociația noastră din Skive este dedicată tuturor, atât danezilor, cât și românilor.

De exemplu, acum, încerc să aduc o piesă de teatru în Danemarca. Eu vreau cu subtitrare și pentru publicul danez, pentru că atunci am avea două categorii de public. Am avea și românii, am avea și danezii.

Horia Daraban: Pentru că am vorbit despre Biblioteca ”Universul Copiilor”, se vor deschide și alte filiale, ca să spun așa, în pregătire.

Valentin Vorobăț: Da, avem o bibliotecă în Skive. Deschidem o bibliotecă în Skagen, cel mai nordic punct al Danemarcei, unde este o comunitate foarte mare de români. La școala din Skagen, de exemplu, 20% sunt români din 400, unde au angajat o profesoară din România special pentru ei. Și deschidem și acolo bibliotecă și mai deschidem o bibliotecă în Skjern. Proporția cărților va fi de 80% cărți pentru copii și 20% cărți pentru adulți, pentru că dorim să dăm posibilitatea și adulților să vină.

La deschiderea bibliotecilor, În septembrie, îi vom avea invitați pe Viorel Ilișoi pentru adulți și pe Simona Epure pentru copii, care vor face ateliere diferite cu adulții și copiii.

Sursă foto: Valentin Vorobăț

Proiect voluntar al echipei Codrii Iașilor: hartă pentru Poiana cu Schit, loc emblematic al județului. Mihai Diac, la ”Weekend cu prieteni”, realizator- Horia Daraban (2.07.2023)

Publicat de hdaraban, 2 iulie 2023, 13:45 / actualizat: 3 iulie 2023, 14:28

Uneori, locurile poartă și un fin parfum de mister, fie doar invocând locuri precum Poiana cu Schit. Este un reper situat în partea de sud a județului Iași. În acest sens, recent,  a fost lansată o hartă – broșură prin care sunt aduse la lumină informații despre zonă, dar și despre statuile existente.

La ”Weekend cu prieteni”, ediția din 2 iulie 2023, Horia Daraban a discutat cu Mihai Diac, fondatorul grupului de inițiativă Codrii Iașilor. Invitatul a vorbit despre valențele pe care le are locul, dar și despre demersurile prezente și viitoare, astfel încât, să se ajungă la înființarea Parcului Natural ”Codrii Iașilor”.

Horia Daraban: De ce preocupări de realizare a unor hărți? E mai mult decât a face cunoscut un loc?

Mihai Diac: Noi zicem că este puțin mai mult. Comunitatea noastră, după cum știți, o numim ”Codrii Iașilor, cunoaștem, prețuim, păstrăm”. Credem că avem mult mai multe lângă Iași decât sunt, acest moment, valorificate și accesibilitate pentru ieșeni. Unele dintre ele riscă să fie pierdute într-un fel sau altul și de asta este foarte important ca oamenii să cunoască.

Avem o nevoie foarte mare de ieșire în natură, de ieșiri în afara orașului, dintre betoane, din trafic. E important ca oamenii să le cunoască, să le prețuiască și, în felul ăsta, valoarea lor să devină mai mare pentru noi și în felul ăsta să fie păstrate.

Horia Daraban: Referitor la această hartă, ea se raportează la acest spațiu, Poiana cu Schit.

Mihai Diac: Poiana cu Schit are măcar trei valențe. Dacă ne uităm la această poiană de lângă satul Poiana cu Cetate, e a este în primul rând rezervație floricolă. Se niște asociații vegetale acolo deosebite, care sunt puțin atipice pentru altitudinea asta. Le întâlnim de obicei la altitudini mai înalte.

Sunt stejarii ăia bătrâni pe suprafața poienii care o fac și peisagistic foarte frumoasă. Deci este, în primul rând, o rezervație naturală, și de asta trebuie să știm când mergem acolo, să nu rupem florile, să ne purtăm ca într-o zonă protejată.

Apoi are valoare istorică. Schitul din centrul ei, din care din păcate mult timp s-a luat piatră, s-a dărâmat și, acum, câteodată se suie lumea pe el, e ste rămășița unei bisericuțe fondate în anul 1400. Bisericuța de C nezat de Vale cu hramul nașterea Sfântului Ioan Betezatorul de Sânziene, care tocmai a trecut, a fost ziua Poienii, când am lansat harta. Deci are un monument istoric care nu este destul valorificat și destul prețuit.

Iar a treia parte pe care se concentrează și harta noastră este faptul că este un parc statuar similar celui din Măgura din județul Buzău, unde acolo este foarte bine valorificat. La noi, din păcate, a fost puțin abandonat în ultimii 10-15 ani. Sunt niște statui făcute din monoliți de piatră din 10 până la 50 de tone, realizate în trei tabere de scuptură din 1986, `87, `88.

Și apoi, că tot spuneați de aură de mister, după ce a fost interzisă continuare a taberei, au mai fost câteva lucrări mai discrete, făcute de sculptorii care au îndrăgit spațiul ăsta și această tabără, undeva în zona pădurii, în 1989. Deci trei valențe are acel spațiu merită cu adevărat cunoscut și prețuit.

Horia Daraban: Poate că frumusețea locului, dată și de faptul că este cumva ascuns publicului larg și de aceea este nevoie de hartă?

Mihai Diac: Este și asta, dar harta este o imagine din dronă luată chiar deasupra poienii. Deci, dintre cele trei valențe, ne-am concentrat asupra p arcului statuar și este un motiv pentru care facem asta. Sunt acolo mai mult de 30 de statui și, din păcate, pentru că rezervația a fost abandonată, rezervația pentru a fi păstrată, presupunea cosirea în fiecare an, alternativ, pe câte jumătate, ca să nu fie invadată de pădure.

Noi suntem Codrii Iașilor, iubim pădurea, dar recunoaștem și un spațiu care este valoros, pentru că nu este pădure cum este P oiana și, pentru că nu a mai fost cosită, a fost invadată de arbuști și, în curând, va fi invadată și de arbori, lucru care face mare parte din statui imposibil de văzut. Și gândiți-vă că sunt niște monoriți de zeci de tone, niște sculpturi, niște opere de artă. Este mare, mare păcat. Noi așa ne-am gândit cumva.

Pe această poză din dronă am însemnat toate statuile, inclusiv cele acoperite acum de vegetație. Am inclus o descriere a lor de la domnul Ioan Muscalu, mare iubitor al zonei, un autor și un prieten al Codrii Iașilor; descrierea fiecărei statui, în așa fel încât să îi invităm pe ieșeni: ”încercați să le vedeți, să le descoperiți în continuare, să nu le lăsăm să se piardă complet”; bineînțeles, în paralel cu autoritățile, care ar trebui să revină puțin la gestionarea corectă a rezervației.

Horia Daraban: Care sunt, care au fost reacțiile celor care au ajuns sau ajung acolo, folosindu-se harta? Și dumnevoastră ați spus, la un moment dat, că ați avut și un eveniment de lansare la fața locului.

Mihai Diac: Da, am fost cu aproximativ 30 de ieșeni la fața locului. Harta atunci am lansat-o noi. Fiecare participant la plimbare a avut un exemplar al hărții și am încercat să descoperim cât mai multe dintre statui. Unele sunt foarte cunoscute, cum e ”Spațiul Mioritic”, la intrare, sau ”Cei doisprezece apsotoli” sau statuia lui Eminescu, cred că are 40 de tone. Ceva impresionant!

Altele, însă, sunt mult mai discrete. Și aici, iarăși, cumva a intervenit latura de mister. Ne-am deplasat, am găsit pe ”Iona”, în pădure, și altele, între statuile mult mai puțin vizibile și mult mai puțin cunoscute, chiar și nouă. Avem pe colega noastră Adriana, este o foarte bună cunoscătoare de mulți ani a Poienii și ea ne-a ajutat să le însemnăm pe hartă și să le și descoperim la fața locului.

Deci a fost o călătorie foarte interesantă. Plus că am avut cu noi pe fiul unuia dintre organizatori taberei de scuptură, care ne-a povestit din copilăria lui când statuile erau realizate și el se juca printre statui împreună cu copiii celorlalți sculptori din zonă.

Deci a fost o călătorie în timp și a fost o descoperire a ceea ce începea să fie ușor, ușor uitat.

Horia Daraban: Deci emoție și sentimente la superlativ, d acă e să vorbim despre reacțiile celor care au fost la momentul lansării.

Mihai Diac: Bineînțeles, ne dăm seama cum este pentru cineva care nu știe Poiana deloc să își dea seama ce istoric, ce trecut are Poiana și faptul că face parte din identitatea noastră ca ieșeni, aici, la sud de Iași, unde, cum ne povestește domnul Moscalu, Sadoveanu spunea că e ”țara de după neguri”.

Sadoveanu a fost încântat de zona asta și sunt poze cu dumnealui chiar în Poiana cu Schit . Deci avem atâta istorie și atâtea lucruri care ne leagă. Normal că oamenii au fost foarte, foarte încântați să descopere aceste lucruri.

Horia Daraban: Harta despre care ați vorbit și pe care ați prezentat-o, în format fizic, dar cu siguranță și digital.

Mihai Diac: Mai sunt două micile turșuri pe care vrem să le facem și o s-o lansăm în format digital ca să poată fi folosit atât de pe smartphone-uri, cât și cine vrea să o poată lua și tipări. Singurul lucru pe care îl cerem este să menționeze sursa Codrii Iașilor.

Va fi disponibilă, va fi accesibilă pe pagina noastră facebook ”Codrii Iașilor” și pe www.codriiiasilor.ro . Și, în felul acesta, sperăm ca ieșenii să meargă. Singurul beneficiu, între ghilimele, pe care îl avem noi este satisfacția de a ști că mai multă lume se bucură de frumusețile acestea.

Horia Daraban: Cu siguranță, urmează și alte demersuri, inițiative în această cheie. Ne puteți devoala câteva informații în acest sens?

Mihai Diac: Bineînțeles. Sperăm ca, în continuare, autoritățile să revină puțin la management-ul activ al Poienii, care este necesar, c osind-o. Ș i, în acest sens, vom continua demersurile noastre pe lângă autorități pentru a continua aceasta. De menționat că și ANAM și Direcția Silvică Iași au început să prețuiască, după mult timp, din nou, Poiana și s-a creat un traseu tematic de la intrarea în satul Poiana cu Cetate, până la Poiana, foarte bine realizat. D eci nu se plictisește nimeni pe drum.

Până să ajungă la Poiană, e tot frumos și interesant și lucruri de descoperit, iar noi vom continua cu proiectele noastre de substanță. Și această hartă merită și un amplasament fizic la fața locului mai mare; harta Codrii Iașilor, care este o hartă a tuturor traseelor din pădurea asta uriașă, zeci de mii de hectare la sud de oraș.

Căutăm și pe aia să o aducem și într-un format fizic, nu numai electronic. Plus de mersul nostru cel mai mare, toată pădurea Bârnova-Dobrovăț-Pădureni de la sud de Iași, noi credem că merită o administrație dedicată și o protecție sporită ca Parc Natural Codrii Iașilor. Ieșenii merită un parc natural lângă ei.

Horia Daraban: Utopic acest scop, această idee de Parc Natural Codrii Iașilor sau, dimpotrivă, e realizabilă?

Mihai Diac: Dacă considerăm că lucrurile sunt imposibile și nu le merităm, nici nu o să se întâmple. Noi le considerăm realizabile. Și primul pas, realizarea unui studiu științific pentru o suprafață, este într-un stadiu deja avansat. Avem o echipă de biologi care voluntar s-au implicat.

Sunt oameni care, asta e meseria lor, deci din ea trăiesc. Însă, în această situație, s-au implicat voluntar și au făcut partea de biologie, avem geografi, avem experți GIS și nu este deloc intangibil.

Va depinde foarte mult, foarte mult, și vreau să o spun explicit, de autorități și de politicienii care ne reprezintă, pentru că, la un moment dat, o astfel de inițiativă, oricât de bine documentată și de profesionist făcută, se poate opri într-un sertar la minister, se poate bloca într-un consiliu local.

Și, aici, e important ca să ne dorim și să ne cerem dreptul, pentru că dreptul la natură, la sănătate este unu al nostru, al tuturor.

Interviu realizat  de Horia Daraban.

Fotografii realizate de Mihai Diac și Vali Turcuman; sursă: Codrii Iașilor

Din Bucovina la Roma, Angelica Flutur, interpretă de muzică populară, concerte pentru românii stabiliți în peninsula italică. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (2.07.2023)

Publicat de hdaraban, 2 iulie 2023, 11:55 / actualizat: 13 iulie 2023, 12:08

Elena Postelnicu  a discutat cu interpreta despre emoția întâlnirii cu publicul din Italia și ce înseamnă muzica populară pentru conaționalii stabiliți în afara țării.

Liceeni ieșeni la Roma, cu o expoziție de artă contemporană. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (18.06.2023)

Publicat de hdaraban, 18 iunie 2023, 11:58

12 produse alimentare inovative la ECOTROPHELIA, competiția națională organizată la USV Iași. Emisiunea ”Bună dimineața” (15.06.2023)

Publicat de hdaraban, 15 iunie 2023, 11:11 / actualizat: 18 iunie 2023, 11:19

Conform programului elaborat pentru data de 15 iunie, deschiderea oficială va avea loc în Aula Magna „Haralamb Vasiliu”, de la ora 10.00, iar prezentarea publică a produselor înscrise în concurs va avea loc în foaierul Aulei Magna, cu începere de la ora 11.00. Tot pentru data de 15 iunie au fost prevăzute prezentările în plen, urmând ca jurizarea produselor înscrise în competiție și decernarea premiilor să aibă loc vineri, pe 16 iunie 2023.

ECOTROPHELIA EUROPE 2023, faza națională de la USV Iași îl are ca președinte al juriului pe Cătălin BÎLBÎE de la SC EXPERGO BUSINESS NETWORK SRL, iar ca membri pe Adrian DOBRE de la MULTIVAC România, Irina Mihaela MATRAN de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Cecilia Oana ȚUGULIA de la Asociația producătorilor locali produs în Iași și Paul Corneliu BOIȘTEANU de la USV Iași.

La emisiunea ”Bună dimineața” din 15 iunie 2023, unul din organizatori, șef lucr. dr. Marius Ciobanu de la Facultatea de Agricultură a USV Iași, a oferit, în dialogul cu realizatorul George Marici, reperele competiției.

În Italia, campanie de informare cu privire la obținerea pensiei, în rândul comunității de români stabiliți în peninsulă. Emisiunea ”Weekened cu prieteni” (11.06.2023)

Publicat de hdaraban, 11 iunie 2023, 11:20 / actualizat: 18 iunie 2023, 11:45

În acest sens, Ambasada României în Italia, prin Biroul atașaților pe probleme de muncă și sociale, întreprinde constant demersuri pentru fluidizarea procedurilor ce vizează obținerea pensiei de către conaționalii noștri, care au lucrat în cele două state, cât și pentru creșterea nivelului de informare privind formalitățile care trebuie îndeplinite pentru primirea pensiei.

Astfel, românii din Terni și din alte localități din regiunea Umbria au primit informatii referitoare la pensiile comunitare, într-o sesiune de informare la care au participat și reprezentanți ai Casei Județene de Pensii Brăila. Un material realizat de Elena Postelnicu.

(INTERVIU) Inima care nu generează puls, construită la Iași pentru o competiție internațională din SUA. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (11.06.2023)

Publicat de hdaraban, 11 iunie 2023, 09:33 / actualizat: 13 iunie 2023, 10:19

Probabil, rolul daoriă rolului vital pe care îl deține, inima îi atrage pe cercetători, inclusiv în misiunea de a realiza, de a construi, de a modela un mecanism artificial care să preia funcțiile vitale ale inimii la cei cu afecțiuni cardiace grave.

În acest sens, echipă a Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic pentru Managementul Vârstnicului și Îmbătrânirii Sănătoase din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași este în finala unei competiții internaționale.

Este vorba de un concurs pentru realizarea unei inimi artificiale și are titlul ”Heart hackaton”. Echipa finalistă este formată din aproximativ 30 de studenți de la toate programele de studii de la Facultatea de Bioinginerie Medicală și de la Facultatea de Medicină. Coordonatorul celor implicați în proiect este domnul Alexandru Pleșoianu.

În interviul de la ”Weekend cu prieteni”, ediția din 11 iunie 2023, cercetătorul a explicat care sunt inovațiile pe care le propune proiectuld e inimă ce se realizează la Iași, care sunt provocările științifice și ce beneficii pentru pacienți ar putea aduce dispozitivul.

Horia Daraban: Cum s-a ajuns ca tineri studenți, cercetători de la Universitatea de Medicină ieșeană să participe la această competiție, domnule Pleșoianu?

Alexandru Pleșoianu: S-a ajuns să participăm la această competiție care este destul de exclusivistă prin faptul că am început un program de cercetare în zona inimii artificiale în urmă cu 8 ani, cu profesorul Grigore T inică de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași. S -a desfășurat doctoratul meu pe această temă.

Deci avem partea clinică – spitalul, avem universitatea și, de curând, s-a înființat și Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic al Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași, astfel încât am avut cele trei elemente esențiale pentru a putea să îndrăznim să participăm la o astfel de competiție.

Horia Daraban: Ce are inovativ prototipul de inimă pe care echipa al cărei coordonator sunteți l-a realizat, c omparând cu ceea ce se folosește acum, evident?

Alexandru Pleșoianu: Comparând cu stadiul actual al tehnicii în acest domeniu, am plecat, bineînțeles, de la probleme, ce probleme întâmpină dispozitivele actuale și am atacat fiecare din aceste probleme și am venit cu diverse soluții inovatoare. De exemplu, durabilitatea unui astfel de dispozitiv. Acum, el este proiectat pentru a rezista timp de șase luni, ceea ce, desigur, este o problemă foarte importantă.

Noi am creat un dispozitiv radical diferit, care poate să funcționeze mult peste această perioadă, chiar și 100 de ani ar putea să funcționeze partea de inimă. O altă problemă ar fi cea legată de efectele secundare cunoscute la astfel de dispozitive, cum ar fi infecțiile, hemoliza și tromboza, deci afectarea sângelui, dar și apariția infecțiilor.

Noi am conceput acest dispozitiv pentru a putea fi alimentat fără fir și atunci eliminăm riscul de apariție a infecțiilor pe sursa de alimentare și, în același timp, folosim un motor cu levitație magnetică, care permite pomparea sângelui fără existența unor zone de frecare, cum ar fi în cazul dispozitivelor clasice, și atunci reducem riscul apariției efectelor secundare, dar cu aceasta și creștem durabilitatea dispozitivului.

Horia Daraban: Cum s-a ajuns la acest prototip? Au fost mai multe încercări, studii.

Alexandru Pleșoianu: Noi lucrăm acum la prototipul funcțional, deci am creat conceptul cu elementele inovatoare, cum ne-am imaginat noi că ar trebui să fie această inimă. Și, acum, lucrăm la executarea prototipului funcțional cu care vom participa la Dallas. A fost esențial să avem niște cunoștințe, să știm ce există nu doar în domeniul inimii artificiale, dar și în alte industrii.

(de la dreapta) Alexandru Plesoianu, Madalina Cojocaru, Ionut Nistor, Natalia Ierbiceanu, Gheorghe Mahu, Sorin Archip

Deci este un domeniu multidisciplinar și a fost de mare folos faptul că s-a început acest proiect de cercetare în urmă cu 8 ani și o parte din rezultatele proiectului de cercetare în care s-a desfășurat doctoratul meu au fost utilizate de către studenți pentru a putea crea noul concept, cum ar fi integrarea conceptului de levitație magnetică cu alimentarea wireless, implantarea mai puțin invazivă. Și toate acestea pot crea o inima artificială de generație următoare.

De fapt, aici este scopul competiției. Competiția este sponsorizată de companiile din această industrie și ele doresc să vadă cum văd cei mai tineri din domeniul biomedical că ar putea să fie inima artificială a viitorului.

Horia Daraban: Spuneam în introducere a dialogului nostru, 30 de studenți de la toate programele de studii de la două facultăți ale Universității de Medicină ieșene. De aici rezultă și complexitatea proiectului.

Alexandru Pleșoianu: Da, complexitatea proiectului este una destul de mare. Pe de o parte, produsul este unul foarte sensibil, în care orice greșeală poate costa viața pacientului. Pe de altă parte, și echipa, este o echipă tânără de studenți care au și alte provocări, au examene, au laboratoare și este o provocare să fie aduși împreună și să realizeze un astfel de produs atât de sensibil.

Horia Daraban: Proiectul, într-un fel, și inima artificială încearcă să copieze inima biologică sau vine cu o structură deosebită?

Alexandru Pleșoianu: Nu, până acum s-a încercat copierea inimii biologice și cum v-am spus, durabilitatea este de șase luni până la 2 ani, sunt proiectate aceste dispozitive care imite inima. Noi folosim o inimă inovatoare, care nu generează puls, deci nu prin bătăi pompează sângele, ci printr-o curgere continuă.

Horia Daraban: Puteți face o comparație cu celelalte proiecte ajunse în finală? Încă șapte, am numărat eu, încă șapte echipe sunt înscrise?

Alexandru Pleșoianu: Da, mai sunt șapte echipe de pe patru continente. Organizatorii nu ne-au divulgat raportul lor și astfel vom avea o surpriză când vom merge în finală și vom vedea ce soluții au ales celelalte echipe. Deci este și pentru noi o surpriză ce vom vedea acolo.

Horia Daraban: Plecând de la prototipul pe care îl realizați dumnevoastră, vorbim despre o inimă standard pentru toți pacienții sau croită, personalizată pentru fiecare persoană care are nevoie de o astfel de inimă?

Alexandru Pleșoianu: Acum este o situație destul de controversată, dacă putem să facem un produs care să fie potrivit pentru toți pacienții sau ar trebui pentru pacienții pediatrici să facem un produs, pentru cei cu o dimensiune corporală mai mare, un alt

produs. Dar noi, prin design-ul nostru, am putea să acoperim toată plaja de pacienți, de la pacientul pediatric până la un pacient cu o suprafață corporală foarte mare, care are nevoie de un debit mult mai mare.

Și pentru aceasta voi petrece trei luni în unul dintre cele mai renumite centre de inginerie cardiovasculară din lume, în Germania, la Aachen. Deci, vara aceasta eu voi fi acolo în deplasare, pentru a participa la un proiect de dezvoltare a unei astfel de pompe cardiace, care își schimbă morfologia în funcție de utilizare și, preluând aceste informații, putem să implementăm pe inima noastră artificială o astfel de pompă care să funcționeze în diferiți parametri și pentru pacienți diferiți.

Horia Daraban: Fără inovațiile tehnologice care ne marchează viața și care au fost aduse în față în ultima perioadă, cum ați spus dumnevoastră și ați dat un exemplu încărcarea wireless, imprimantele, 3 D, a stfel de inițiative, cum este cea de la Iași, ar fi fost posibile?

Alexandru Pleșoianu: Nu ar fi fost posibil. Deci, vă spun sincer, eu am început asta acum mai bine de 8 ani și m-am chinuit. Deci, ăsta e cuvântul, dura foarte mult până să văd produsul. Trebuie să faci foarte multe iterații până ajungi la un produs acceptabil.

Și dacă tu trebuie să trimiți la București un desen pentru ca cineva să ți-l execute, să ți-l trimită peste vreo lună înapoi și tu să vezi că mai trebuie să faci niște modificări, î n zona de inovare trebuie să ai o infrastructură în care să mergi foarte rapid. Acum, studenții fac câte două-trei produse în fiecare zi.

Testează, avem aici cu ce, le spun, ” încercați-vă ideile”, îl materializăm, îl studiem, analizăm, îl clasăm, dacă vrem să facem vreo modificare și facem din nou. Asta a fost un element esențial pentru a ajunge la un produs care să meargă în această finală.

Horia Daraban: De la proiect la producție pe scară largă, este un drum lung, evident, referindu-ne la prototipul de inimă pe care îl realizați la Iași?

Alexandru Pleșoianu: Da, este un drum relativ lung, am văzut cum a fost în cazul vaccinurilor. Se poate scurtcircuita acest proces, dar în mod normal durează minimum 5 ani de la prototip la un produs industrial și o investiție de aproximativ 95 de milioane de dolari, în cazul unor astfel de proiecte.

La noi sunt costurile mai mici, atât, cercetătorii au alte salarii sau serviciile la care trebuie să apelăm. Deci, la noi s-ar putea costurile să fie mai mici, dar încă nu s-a făcut un astfel de proiect la noi și literatura este din Statele Unite, de exemplu.

Horia Daraban: Așadar, marea finală când va avea loc?

Alexandru Pleșoianu: Marea finală va avea loc în 29 octombrie, la Dallas, în Statele Unite.

(Audio: Horia Daraban, foto: Alexandru Pleșoianu)

(INTERVIU) ”Două roți pentru toți”, inițiativa prin care biciclete cumpărate din Germania, ajung la copii din comunități rurale din județul Iași.

Publicat de hdaraban, 5 iunie 2023, 13:23

Probabil, cea mai mare satisfacție a voluntarilor este aceea de a vedea zâmbetul celor care primesc biciclete, dar poate e mai mult decât atât.

A răspuns invitației la dialog doamna Angela Aciobăniței, membru al echipei proiectului.  Ea a vobit la emisiunea ”Weekend cu prieteni” din 4 iunie 2023 despre modul în care ”funcționează” inițiativa, cine sunt copiii care primesc bicicletele, dar și ce acțiuni conexe sunt organizate în comunitățile din judeul Iași.

Horia Daraban: Care este începutul acestui proiect? A plecat de la experiența personală a voluntarilor care susțin inițiativa?

Angela Aciobăniței: Proiectul a început în urmă cu 3 ani. Noi suntem cinci tineri care ne-am unit forțele în puținul nostru timp liber pe care îl avem, tocmai pentru a contribui în mod voluntar la creșterea comunității de mici bicicliști din județul Iași. Da, noi suntem pasionați de mersul pe bicicletă. A m colegi în echipă care fac ture lungi de bicicletă, dar și eu personal, care sunt mai mult pe partea organizatorică.

Horia Daraban: Până la urmă, de ce biciclete și nu jucării sau dulciuri pentru copii?

Angela Aciobăniței: Cu toții visăm la o viață mai sănătoasă. Bicicletele sunt, din punctul nostru de vedere, un mijloc extraordinar, nu doar pentru a ne transporta într-un mod alternativ și sustenabil, dar este și o modalitate extraordinară de a petrece timp liber alături de prieteni sau chiar singuri în natură. Bicicletele sunt un mod de a interacționa cu ceilalți, dar și de a descoperi lumea din jur.

Noi ne dorim foarte tare să vedem fiecare copil că are o bicicletă. Știm că pentru unii dintre ei este foarte dificil să achiziționeze o bicicletă. Tocmai de aceea, prin proiectul nostru și prin sprijinul pe care ni-l oferă donatorii și voluntarii din jurul nostru, reușim să achiziționăm biciclete din Germania, dar sunt și români care ne donează biciclete.

Noi le adunăm pe toate aici, la Iași, le recondiționăm, le dăm o viață nouă. L e ducem în comunități din județul Iași, le oferim copiilor ai căror părinți nu-și permit să achiziționeze în general o bicicletă. Sunt mulți dintre copii care folosesc bicicleta să se deplaseze către școală, reducând astfel distanța, timpii pe care îi parcurg între case și școală, dar folosesc bicicleta și ca mijloc de a se întâlni cu prietenii sau de a-și desfășura diverse activități necesare acasă.

Horia Daraban: Înțelegem, din ceea ce ne spuneți dumnevoastră că bicicletele, în general, vin din Germania. Înseamnă că aveți voluntari și acolo.

Angela Aciobăniței: Echipa noastră este împărțită între Hamburg și Iași. Doi colegi, Oana și Paul, e i sunt în Hamburg și mai sunt trei colegi aici în Iași, Vasile, Ioana și subsemnata. Practic, noi facem echipă și reușim astfel să aducem bicicletele din Germania până la noi.

Horia Daraban: Nu este greu să organizezi, să pui la punct astfel de transporturi? Bănuiesc că nu se aduc două, trei biciclete din Germania?

Angela Aciobăniței: La început a fost un pic mai dificil. Acum, prin oamenii minunați pe care am reușit să îi adunăm în jurul nostru, au reușit în timp lucrurile să devină mai ușoare. La început, da, să știți că transportăm câte două, trei, șapte, opt biciclete. Acum, ultimul transport pe care l-am avut cu ajutorul unei sponsorizări pe care am primit-o, am reușit să transportăm aproximativ 30 de biciclete într-o singură tură.

Horia Daraban: Țineți socoteala bicicletelor date copiilor?

Angela Aciobăniței: Sigur că ținem și socoteala bicicletelor și a beneficiarilor noștri dragi. În total, până în prezent, am dăruit peste 100 de biciclete în 10 comunități din județul Iași și acest lucru a fost posibil datorită donatorilor care au oferit un euro per kilometru parcurs, pentru că membrii echipei noastre fac călătorii cu bicicleta și organizăm campanii de fundrasing. Platforma Facebook ne ajută mult în acest sens. Oamenii donează, noi biciclim, achiziționăm ulterior bicicletele, le reparăm și le ducem în comunități din județul Iași.

Horia Daraban: Care sunt reacțiile copiilor care primesc bicicletele strânse de echipa dumneavoastră?

Angela Aciobăniței: Reacțiile sunt variate. Cei mai mulți copii se bucură, ne spus de mult, nici nu aș putea să vă exprim în cuvinte. Și, în general, când mergem și dăruim bicicletele, acesta este momentul care pe noi ca echipă ne încarcă cel mai mult pentru că vedem bucuria din ochii lor. Vedem pe alocuri și ochii în lăcrimați și, într-adevăr, sunt și copii care nu reușesc să-și exteriorizeze, din prima bucurie, dar este în regulă. Noi știm că bicicleta este bine primită și sunt reacții pe care le primim poate ușor, cu întârziere, dar sunt absolut fantastice.

Noi ținem legătura cu beneficiarii noștri prin platformele de social media și prin telefon și, din când în când, mergem să susținem și ateliere de reparat biciclete și ne întâlnim fizic cu beneficiari, astfel încât ne străduim să creăm o comunitate comunitate de bicicliști.

Horia Daraban: Este greu să găsești copii și care să fie doritori de biciclete?

Angela Aciobăniței: Colaborăm cu profesorii din mediul rural și, prin natura activității pe care eu am tot derulat-o în ultimii ani, am derulat diverse activități de voluntariat în comunități din jurul Iașului. Am început să cunosc pe unde ar fi nevoie de astfel de biciclete. Avem și oameni resursă care ne sprijină și ne recomandă diverse școli, astfel încât noi mergem și găsim câte o persoană din satul din școala respectivă ca om de legătură, să fie o punte între noi și copii și să putem ține legătura cu beneficiarii din mai multe direcții. Este totuși o responsabilitate pe care ne-o asumăm și ne dorim să creăm astfel un cerc de oameni care se susțin reciproc.

Horia Daraban: Îmi dau seama din răspunsurile dumneavoastră că proiectul este într-un fel o pledoarie pentru bicicletă. Dar nu e doar vorba despre mișcare, despre sport, ci și despre starea de bine pentru minte și suflet pe care o aduce folosirea bicicletei.

Angela Aciobăniței: Sigur că da, veselia și entuziasmul copiilor sunt fantastice la întâlnirile noastre. De fiecare dată când mergem în comunitățile noastre, ne străduim să facem și câte o plimbare pe bicicletă pe ulițele satului și clinchetul copiilor, claxoanele de bicicletă uneori chiar îi fac și pe locuitori să iasă din case, să ridice privirea deasupra porților și să vadă ce se întâmplă.

Și adesea, și alți copii din satele pe unde mergem ni se alătură în plimbări sau la atelierele de reparat biciclete, chiar dacă nu noi le-am dăruit. De asemenea, mai sunt oameni care au bicicletele stricate, în comunitățile, pe unde mergem și ni se alătură la atelierele de reparat. Tocmai de aceea, sperăm noi că bicicleta va fi un accesoriu, ca să spun așa, indispensabil în curtea fiecărui copil.

Horia Daraban: Cu siguranță, sufletele copiilor și ale celor mari, de ce nu pregătite pentru plimbările, călătoriile cu bicicleta? Dar vă întreb pe dumneavoastră, orașele noastre, localitățile noastre sunt pregătite să îi primească pe acești călători pe două roți?

Angela Aciobăniței: Ceea ce facem noi și sperăm pe termen lung să ne aducem astfel contribuția să fie și o pledoarie pentru o infrastructură adecvată pentru biciclete, să vadă autoritățile locale că există din ce în ce mai mulți utilizatori de bicicletă astfel încât să sprijine această categorie.

Noi ne dorim foarte mult să susținem mersul pe bicicletă în siguranță. Tocmai de aceea și ceea ce facem noi se transpune în ateliere prin care explicăm regulile de circulație copiilor și ne străduim să creăm un mediu de siguranță pentru ei, împărțindu-le inclusiv materiale informative atât lor, cât și părinți lor. Noi sperăm că se va pune la punct și o infrastructură adecvată. Vedem că există dorință în acest sens. Sperăm ca acțiunea noastră și a altor oameni care fac acțiuni legate de bicicletă să încurajeze autoritățile locale să ia măsuri în acest sens.

Horia Daraban: Următorul demers în cadrul proiectului ”Două roți pentru toți”, care este?

Angela Aciobăniței: Noi, momentan, încheiem un nou ciclu de dăruit biciclete copiilor din ultimul transport pe care l-am avut și pe care l-am derulat cu sprijinul Rotary din Iași. În perioada următoare, ne dorim să afle lumea că pot să ne susțină, astfel încât noi avem la dispoziție un site pe care l-am creat și oamenii care rezonează cu ideea noastră de proiect și vor să ne susțină pot să doneze pe site sau să ofere timp, implicându-se în acțiunile noastre punctuale sau, de ce nu, să doneze biciclete către echipa noastră.

Indiferent de starea în care se află ele, noi le recondiționăm și, ulterior, putem să le oferim o nouă șansă.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

Sursa foto: douarotipentrutoti.ro

Denis Cenușă, analist politic: ”discuțiile privind garanțiile de securitate și posibilitatea de a intensifica dialogul dintre NATO și Kiev vor depinde de eficiența contraofensivei ucrainene”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator- Horia Daraban (4.06.2023)

Publicat de hdaraban, 4 iunie 2023, 10:37 / actualizat: 5 iunie 2023, 13:47

Într-un interviu la emisiunea ”Weekend cu prieteni”, Denis Cenușă, expert asociat al Centrului pentru studii Est- Europene de la Vilnius, Lituania, membru al Centrului Analitic Independent Expert-Grup de la Chișinău, a oferit câteva interpretări ale declarațiilor oficialilor prezenți la summit, plecând de la viabilitatea și utilitatea întâlnirii.

”Va începe Republica Moldova negocierile de aderare la Uniunea Europeană? O viitoare integrare cu sau fără regiunea transnistreană? În ce măsură garanțiile de securitate europene pentru Kiev vor depinde de reușita contraofensiva ucraineană împotriva trupelor de ocupație ruse?”, au fost câteva din întrebările dialogului.

Horia Daraban: Un prim summit anul trecut la Praga, cel de-al doilea acum, în luna iunie, în Republica Moldova. Este această platformă de decizie și dialog viabilă? Comunitatea Politică Europeană își dovedește utilitatea?

Denis Cenușă: Bineînțeles, este o platformă, un tip de comunicare între liderii europeni, atât membri ai Uniunii Europene, cât și cei care vor să adere la Uniunea Europeană în viitorul probabil apropiat. Prin urmare, este important că există o asemene platformă și că se discută despre subiectele de geopolitică, în primul rând.
Desigur că această inițiativă este o reacție la evenimentele din Ucraina și la agresiunea Federației Ruse împotriva acestei țări. Deci, în realitate, putem vedea că accentul se pune foarte mult pe securitate, pe stabilitate și pe alte subiecte a căror soluționare poate ajuta atât la sprijinirea Ucrainei, cât și la soluționarea consecințelor legate de tensiunile geopolitice din regiune.

Horia Daraban: Am putut nota din partea Chișinăului declarații legate de parcursul european al Republicii Moldova, de faptul că însăși organizarea summit-ului este un semnal pe care autoritățile moldovene îl dau în plan extern. Dincolo de aceasta, în atenție, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu propunere la sfârșitul acestui an. Este realist acest termen, acest orizont temporal?

Denis Cenușă: Evident că, în contextul discuțiilor, s-a reiterat importanța lansării procesului de lărgire a Uniunii Europene, atât în privința Balcanilor de Vest, cât și a Republicii Moldova. Printre altele, în mod realist, vom putea vorbi despre șanse și despre oportunități pentru a avansa până la sfârșitul anului, de-abia în octombrie, când Comisia Europeană va publica raportul și recomandările sale către Consiliul Uniunii Europene privind pregătirea Republicii Moldova pentru a deschide negocierile de aderare.

Horia Daraban: Care este marea provocare în ceea ce privește deschiderea negocierilor, cea mai mare provocare pentru Chișinău?

Denis Cenușă: Evident, în realitate, chiar dacă se vorbește foarte mult despre importanța reformelor și a implementării celor nouă condiții pe care Uniunea Europeană le-a formulat anul trecut, vorbim și despre decizii care se iau din calcule politice sau chiar geopolitice. Deci, dacă Republica Moldova demonstrează că majoritatea acțiunilor deja sunt în proces de derulare și sunt progrese care pot fi măsurate, atunci, probabil, va fi luată o decizie de natură politică în favoarea Republicii Moldova.

Deci, chiar dacă unele reforme ar putea să nu fie implementate până la capăt, Republica Moldova încă are posibilitatea, în primul rând, să le implementeze până în octombrie, dar totodată să mizeze pe sprijinul politic care a fost demonstrat inclusiv în cadrul summit-ului recent și, respectiv, să obțină un aviz pozitiv din partea Comisiei Europene, dar și a statelor membre.

Horia Daraban: Într-o conferință de presă comună cu președinta Maia Sandu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat reducerea tarifelor de roaming între Uniunea Europeană și Republica Moldova, un ajutor de 100 de milioane de euro destinat sistemului energetic al țării, fonduri pentru sistemul de transport și extindere a asistenței economice pe termen lung. Un semnal de încurajare sau un gest de consolare pentru o viitoare amânare?

Denis Cenușă: Legat de începerea negocierilor la sfârșitul acestui an, Republica Moldova mizează foarte mult pe ajutorul Uniunii Europene. Deci lucrurile în Republica Moldova nu s-au îmbunătățit foarte mult în ceea ce privește criza energetică și alte probleme care au fost generate sau acutizate de războiul din Ucraina. Prin urmare, orice asistență, orice tip de asistență oferită de către Uniunii Europeană, dar și de alte state membre sau parteneri Uniunii Europene, sunt extrem de importante pentru stabilitate și pentru stabilizarea situației socio-economice și politice din Republica Moldova.

De aceea, nu cred că putem vorbi despre o compensare sau consolare, ci mai degrabă de o continuare a sprijinului pe care Uniunii Europeană îl oferă Republicii Moldova, prin prisma ideii că guvernarea de la Chișinău implementează reforme și își dorește să-și aprofundeze dialogul cu Uniunea Europeană, inclusiv prin intermediul evident al aderării la Uniunea Europeană.

Horia Daraban: Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borell, a declarat în cadrul summit-ului că Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene și fără Transnistria, asta dacă vrea să facă acest lucru, dând exemplul Ciprului pe același subiect.

Președinta Maia Sandu a precizat că Republica Moldova nu renunță la regiunea transnistreană în drumul său spre Uniunea Europeană. Este Transnistria slăbiciunea geopolitic a Chișinăului în procesul de integrare și pe ce se bazează Maia Sandu când este atât de categorică?

Denis Cenușă: În formularea sa, domnul Borell a făcut referință la cazul lui Cipru, dar probabil intenția lui a fost de a clarifica că conflictul transnistrean nu reprezintă un obstacol pentru procesul de integrare sau de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deci Republica Moldova, în prezent, este în proces de căutare a soluțiilor pentru reintegrarea regiunii transnistrene și poartă dialog cu în formatul ”unu plus unu”, până când alte procese de negocieri nu sunt, fie reabilitate fie reînnoite sau chiar revizuite, pentru că nume acest lucru a fost inclusiv sugerat de către președintele ucrainean Zelenski, când a spus că deocamdată formatul ”Cinci plus doi” nu este unul funcțional și, respectiv, urmează să se decidă care sunt soluțiile viabile pentru conflictul transnistrean, după finalizarea eliberării Ucrainei.

De aceea, ceea ce urmează să facă guvernarea și ceea ce președintele Maia Sandu a declarat foarte deschis că este intenția Chișinăului este de a merge în paralel atât pe procesul de integrare europeană, îndeplinire a condițiilor pentru a fi eligibili pentru inițierea negocierilor de aderare, cât și procesul de reintegrare, care iarăși este foarte mult sprijinit de către partenerii europeni prin asistență, care este îndreptată pentru programele de consolidare a încrederii între cele două maluri ale ministrului.

Horia Daraban: Pentru că ați pomenit de Ucraina, în atenția jurnaliștilor, participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summit-ul Comunității Politice Europene. Din declarațiile sale, interese legate de sprijinul european pentru Kiev, dar și cu privire la viitorul Ucrainei raportat la apartenența la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Pe același subiect, luăm declarația președintelui francez Emanuel Macron, care s-a arătat foarte deschis cel puțin în ceea ce privește formularea unor garanții clare de securitate pentru Ucraina. Este o poziție comună aceasta în Europa, în rândul statelor europene sau este loc de discuții în continuare, având în vedere pozițiile diferite ale țărilor din Europa?

Denis Cenușă: Avem mesajul transmis de către președintele francez, dar și poziția altor state care sprijină foarte mult Ucraina în procesul de apărare și consolidare a apărării împotriva pericolelor legate de Federația Rusă. Dar este iarăși un proces logic pe care Kievul îl așteaptă ca urmare a determinării sale de a se integra atât în Uniunea Europeană, cât și în NATO. Deci, securitatea și garanțiile de securitate sunt elemente congruente și fac parte din același proces politic în care participă Kievul.

De aceea, urmează să vedem cum se vor derula evenimentele legate de contraofensivă, pentru că probabil inclusiv discuțiile pe marginea garanțiilor de securitate și a posibilității de a intensifica dialogul dintre NATO și Ucraina vor depinde exact de eficiența contraofensivei și inclusiv de deciziile pe care le vor lua Statele Unite în privința susținerii așa-numitei alianțe PATRIOT, care presupune consolidarea capacităților de apărare aeriană a Ucrainei.

Cu asemenea capacități, inclusiv și contraofensiva, apărarea împotriva forțelor militare rusești din Ucraina se va intensificare și vom putea vedea mai multe succese din partea Ucrainei.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

Angela Grămadă, analist politic: ”summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău oferă posibilitatea Uniunii Europene să facă o demonstrație de asumare a unei politici externe coerente față de estul Europei.” Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (28.05.2023)

Publicat de hdaraban, 28 mai 2023, 12:30 / actualizat: 1 iunie 2023, 8:49

Dialogurile vor acoperi mai multe subiecte (energie, migrație, conflictul din Ucraina), iar întâlnirea vine și ca un mesaj de încurajare pentru autortiățile moldovene, într-un context complicat pentru Republica Moldova, marcat de proteste de stradă, presiuni ale Moscovei și de angajamentul proeuropean al Chișinăului.

La ediția ”Weekend cu prieteni” din 28 mai 2023,  Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, a oferit câteva răspunsuri referitoare la summitul european, plecând de la ultimele evenimente din stânga Prutului. 

Horia Daraban: Au fost meetinguri, doamna Grămadă, antiguvernamentale, organizate de reprezentanții Partidului Șor. Săptămâna trecută a fost meeting-ul pro-european, a cărui organizare a plecat de la invitația președintei Maia Sandu. Având contextul pe fundal, de ce astfel de evenimente și în ce cheie trebuie interpretate? U nii ar putea spune că dau imaginea unei societăți care este scindată.

Angela Grămadă: Este adevărat că în Republica Moldova avem societate scindată și e scindată artificial de către fostele guvernări, de către foști actori politici care s-au aflat la guvernare și acum sunt în opoziție. Ei au folosit foarte abil aceste elemente etnice, religioase și nu numai pentru a controla mai ușor electoratul în anumite perioade, în anumite procese electorale. Și  aici ne referim la alegeri, chiar dacă unii dintre ei, precum cei din PAS, au renunțat în anumite momente să discute despre această scindare geopolitică.

De asemenea, mai există și o scindare socială, economică. De ce spun asta? Pentru că avem un număr foarte mare de locuitori în Republica Moldova care chiar au nevoie să fie susținuți din punct de vedere financiar sau să beneficieze de anumite subvenții din partea autorităților. Ori aceste autorități nu poți să acționeze doar în calitate de pompieri și să asigure acest minim necesar pentru populație. Ei de fapt, au altă misiune, și anume de a organiza afacerile țării astfel încât să genereze cât mai multe beneficii pentru toată lumea. I ar în ceea ce privește aceste mitinguri și acel mare eveniment care s-a întâmplat duminica trecută, aici trebuie să menționăm câteva lucruri relevante.

Unul, acest meeting e organizat înaintea summit-ului Comunității Politice Europene, iar asta a adus un pic de vizibilitate Republicii Moldova, mai multă decât ea ar fi sperat vreodată, dar și vizibilitate pentru autorități că urmează un asemenea eveniment în Republica Moldova și că Republica Moldova este pusă pe harta politică europeană, că Republica Moldova face parte din această Europă unită, că nu este în afara ei și că poate să se pregătească într-adevăr mult mai bine, dacă există o coeziune internă în ceea ce privește pașii de integrare europeană pe care trebuie să îi îndeplinească nu doar autoritățile, dar și cetățenii.

În al doilea rând, în acest eveniment de săptămâna trecută pregătește societatea un pic mai mult din punct de vedere discursiv și politic pentru începerea acelor negocieri pe care le-au anunțat autoritățile, că ar putea să se întâmple până la sfârșitul acestui an. Nu aș fi atât de optimistă în această direcție, dar totuși contează să ai instituții ale statului care sunt gata să își asume acest discurs pro-european, să își asume această integrare inclusiv prin îndeplinirea acelor recomandări care au fost formulate de Comisia Europeană, inclusiv prin pregătirea populației, inclusiv prin explicarea acestor pași care urmează a fi îndepliniți în perioada următoare, pentru că va fi o perioadă destul de aglomerată pentru Republica Moldova.

Și asta deoarece și Uniunea Europeană are nevoie de anumite cazuri în care să poată să demonstreze că aceste investiții pe care le-a făcut în regiune pot să fie un liant pentru celelalte țări care și-au declarat apropierea europeană, și aici mă refer la Georgia și Ucraina, dar în același timp se confruntă cu probleme foarte grave în interior, care nu le permit să avanseze atât de repede pe cât o poate face Republica Moldova.

Horia Daraban: De ce sunteți rezervată cu privire la începerea negocierilor de aderare la sfârșitul acestui an?

Angela Grămadă: Mă uit un pic cu scepticism la modul în care sunt gestionate aceste reforme în domeniul justiției. Aici cred că cele mai mari carențe se pot observa și pentru că sistemul se opune, judecătorii se opun, magistrații se opun, nu le place schimbarea, nu le place această invitație la a părăsi sistemul, dacă nu se potrivesc cu noile cerințe și atunci încearcă să saboteze din ce în ce mai mult orice acțiune întreprinsă de către autoritățile guvernamentale, iar când spun autorități guvernamentale nu trebuie neapărat să ne gândim la guvern, la premier sau la ministrul al justiției, cât trebuie să ne uităm la acele agenții care au fost create, tocmai pentru a-și asuma această implementare a măsurilor anticorupție și reforma justiției.

Există asemenea structuri,  doar că ele  se ciocnesc de foarte multe bariere în activitatea lor curentă și nu pot să avanseze la viteza pe care ne-am dori-o noi. Eu n-am spus că începerea negocierilor nu este posibilă, doar că sunt rezervată în privința termenului pe care l-au afișat autoritățile de la Chișinău în această privință.

Horia Daraban:  Alegerile din Găgăuzia au dus la desemnarea ca bașcan al regiunii, pe doamna Eugenia Guțul, reprezentant al Partidului Șor. Cu ce efecte pentru ceea ce își propune guvernarea de la Chișinău?

Angela Grămadă: Cred că va fi un pic mai dificil să discute autoritățile de la Chișinău cu ea. De ce? Pentru că, în primul rând, este o persoană neexperimentată din punct de vedere politic. În al doilea rând, pentru că reprezintă interesele unui partid politic care are foarte mari probleme de legitimare în spațiul public sau în spațiul politic de la Chișinău.

Și în al treilea rând, pentru că ea nu cunoaște problemele reale ale Găgpuziei, chiar dacă, la nivel declarativ, putem să  vedem această coeziune internă generată de rezultatul alegerilor. Și mă refer la coeziune internă, nu neapărat coeziune internă între locuitorii regiunii găgăuze, ci mai degrabă la coeziune între actorii politici locali de acolo, care și-a unit eforturile împotriva Chișinăului, împotriva a tot ceea ce vine dinspre Chișinău, ca și politică publică sau ca încercare de a avea un dialog cât mai eficient.

Eugenia Guțul nu are experiență, nu deține expertiză și nu vine cu un plan care să permită celor de la Chișinău să înțeleagă mai bine care ar putea să fie strategia următoare pe care ea o va aborda. Ea este automat membru al Guvernului, pentru că asta prevede legislația internă a Republicii Moldova. Va participa la toate ședințele, va participa la toate întrunirile și va avea o voce. Doar că nu sunt convinsă că această voce va fi una eficientă și eficientă în beneficiul locuitorilor, ci mai degrabă va încerca să prejudicieze modul de organizare a comunicării în cadrul acelor ședințe de Guvern, venind cu o perspectivă total nepotrivită pentru ca acest dialog să poată să fie accelerat sau avansat în ideea de a produce beneficii.

Horia Daraban: Republica Moldova va găzdui săptămâna viitoare cel de-al 2-lea Summit al Comunității Politice Europene. În ce cheie trebuie privită evenimentul? Am văzut declarații oficiale, unul din mesaje, de promovare a Republicii Moldova, de promovare a agendei Chișinăului. La asta se rezumă?

Angela Grămadă: Nu neapărat se rezumă doar la asta, pentru că mesajele sunt multiple și sunt transmise din toate părțile. Și asta se vede din declarațiile oficiale pe care le-au făcut mai mulți lideri europeni. Adică, nu trebuie să ne uităm doar spre Chișinău, dar trebuie să privim și din afara Republicii Moldova s emnificația summit-ului. Dacă privim din perspectiva Republicii Moldova, într-adevăr, miza este cea pe care ați a prezentat-o, cea de accentuare a importanței și relevanței Republicii Moldova la nivel european.

Practic, e un eveniment care va oferi foarte multă o imagine pozitivă Republicii Moldova, politicii externe a Republicii Moldova, pentru că, iată, o țară atât de mică, o țară cu atât de multe probleme este capabilă să genereze un spațiu de dialog pentru probleme europene și unde se vor discuta probleme cu privire la viitorul Europei, strategia Uniunii Europene de abordare a regiunii.

Și acum, să privim și din perspectivă externă, în primul rând, pentru că oferă posibilitatea Uniunii Europene să facă o demonstrație de forță. Mă refer la forță de asumare a unei politici externe coerente față de regiunea Mării Negre, adică față de estul Europei. Acolo unde avem un context geopolitic foarte complicat, avem un război. Deci Uniunea Europeană demonstrează Rusiei că poate să fie în această regiune, chiar dacă Rusia continuă să aibă pretenții să controleze regiunea Mării Negre și Europa de Est, considerând-o prima linie a zonei sale de influență.

În al doilea rând, e un semnal către Republica Moldova, către Ucraina, către alte state din regiune care au nevoie de această prezență, care au nevoie de această susținere. Și în al trei lea rând, aici se vor discuta, în cadrul summit-ului, așa cum a anunțat Emanuel Macron, chestiuni destul de importante și relevante. Migrația este doar una dintre ele, securitatea energetică. Practic, se va discuta despre posibilitatea de a îmbunătăți situația energetică a statelor europene în acest context geopolitic extrem de complicat; securitatea propriu-zis, adică inclusiv ceea ce se întâmplă în Ucraina. Se va discuta despre proiecte politice, adică, cum se poate dezvolta proiectul politic european mai departe.

Deci, practic, Republica Moldova va fi acel spațiu de discuție, discuție poate un pic mai avansată în spatele ușilor decât public, dar despre lucruri extrem de importante pentru viitorul Uniunii Europene și pentru viitorul comunității politice europene, pentru că, de foarte multe ori deciziile care se iau sunt mai mult politice decât economice sau decât sociale, așa cum își doresc cetățenii europeni. Dar discuția politică este foarte importantă. Rezultatul acelei discuții are va avea impact pe termen lung, nu pe termen scurt, asupra regiunii și asupra Uniunii Europene. Angela Grămadă vă mulțumesc mult pentru răspunsurile oferite la emisiunea noastră și eu vă mulțumesc.

Un interviu realizat de Horia Daraban. 

Omagiu adus medicului și preotului băcăuan Martin Benedict, la Roma. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (28.05.2023)

Publicat de hdaraban, 28 mai 2023, 11:04 / actualizat: 31 mai 2023, 11:18

Martin Benedict, un medic român, care, în anii ’70, ar fi înviat din morti o tânără dusă deja la morga, îsi asteaptă rândul la beatificare la Vatican. El a trăit în județul Bacău și a devenit, în mare taină, și preot franciscan, pe vremea comunismului. Un material realizat de Elena Postelnicu,

Vești din Elveția: alături de alte 42 limbi, limba română, acreditată oficial și predată în școlile publice din Basel. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (21.05.2023)

Publicat de hdaraban, 21 mai 2023, 13:35 / actualizat: 31 mai 2023, 14:09

Acest lucru a dus și la înființarea Școlii Românești ”Prâslea”. Plecând de la aceste realități, în urma demersurilor, alaturi de alte 42 limbi, limba română este oficial acreditata și predată în școlile publice din Basel.

Ce înseamnă această reușită, a explicat doamna Irina Ciucanu, educatoare în cadrul școlii românești din orașul elvețian.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

Ce înseamnă să fii bucătar pe o navă românească de supraveghere și salvare în Marea Mediterană. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (14.05.2023)

Publicat de hdaraban, 14 mai 2023, 21:33 / actualizat: 19 mai 2023, 9:45

Deși se află la distanțe foarte mari de țară, echipajele Poliției de Frontieră Române nu uită gustul de acasă și aceasta, datorită bucătarului de la bordul navei. Cu un astfel de bucătar a stat de vorbă și Elena Postelnicu.

(INTERVIU) Dezbatere în Parlamentul European pe tema măsurilor privind importurile de cereale din Ucraina

Publicat de hdaraban, 11 mai 2023, 15:19 / actualizat: 15 mai 2023, 15:50

Mai mult, și poate cel mai important lucru, comisarul european pentru agricultură a vorbit despre volumele mari care au fost comercializate în țările membre vecine cu Ucraina, cantități care au destabilizat piețele locale. Ca re per Ucraina a exportat 48 de milioane tone de cereale, din care jumătate în Uniunea Europeană.

Din această cantitate, 2,5 milioane tone au ajuns în România. Dezbaterile au inclus luări de poziții ale eurodeputaților. Au fost formulate critici la adresa Comisiei Europene, dar și propuneri care să se constituie în soluții la problemele importului și tranzitului de cereale din Ucraina.

Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio Iași, europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură, a vorbit despre două răspunsuri pe care ar trebui să le formuleze Comisia Europeană, și anume, achiziționarea de către Uniune a cantităților de cereale pe care ulterior să le îndrepte către zonele globului, unde este nevoie de ele și asigurarea transportului acestora, pe fondul supra-solicitării capacităților, în special în cele cinci state din Uniune, printre care și România.

Daniel Buda: Aici se desprind două chestiuni majore pe care le-am ridicat pe masa Comisiei Europene. Pe de o parte, cereale care intră fără taxe vamale din Ucraina în România, ceea ce duce la o suprasaturație a pieței. Să spunem, fermierii, în Ucraina, nu au avut atât de multe condiționalități cum le au cei din România legat de folosirea diverselor substanțe chimice. Cu alte cuvinte, au posibilitatea, de exemplu, să folosească substanțe chimice care nu e posibil să fie folosite în România. De aici și prețul de cost mult mai mic pe unitatea de produs. Și atunci, bineînțeles că prețurile de vânzare sunt mult mai mici pentru aceste cereale. Se pune în discuție, sigur, durabilitate acestor fermieri din România, pentru că pe de o parte, se dau bani de la Uniunea Europeană pentru fermieri să își poată înființa culturile . Aceștia, de asemenea, fac investiții din fonduri proprii, au credite de la bancă să-și înființeze culturile și mai departe, nu au piață de desfacere pentru această cultură. Or, noi trebuie să fim coerenți cu politicile europene pe care le facem la nivel european și să le asigurăm acestora posibilitatea ca aceste produse să fie vândute. Și atunci, sigur, vine o a doua problemă, lipsa a infrastructurii de transport a acestor cereale.

Dacă până mai ieri fiermierii din România aveau posibilitatea să transporte cereale fie în portul Constanța, fie cu camioanele către alte zone unde aveau contracte, astăzi vedem că toată această infrastructură este indisponibilă, urmare a faptului că ea este grevată de acest export de cereale din Ucraina, care vine în același timp și cu niște prețuri foarte mari pe care fermierii din România nu și le pot permite și atuncea sigur că din acest punct de vedere avem de urmat două căi. Pe de o parte, ne interesează să putem depresuriza piața de cereale din România și aici am cerut Comisia Europene să vină cu soluția achiziționării de către Comisia Europeană a acestor cereale prin mecanismele specifice pe care le are la îndemână, astfel încât Comisia Europeană să cumpere aceste cereale de pe piața Ucrainei, de pe piața României, Poloniei, bulgarii ș.a.m.d. pe care, mai apoi, să le depoziteze și apoi să le vândă în zonele africane, acolo unde într-adevăr să moară de foame.

În același timp, este important să venim cu ceea ce înseamnă aceste rețele de infrastructură de transport care să poată să permită transferul acestor cereale din Ucraina către alte zone ale lumii. România și-a făcut datoria, în sensul în care am construit acea linie de cale ferată la Galați, este funcțională, dar are nevoie de vagoane care să o poată să facă operațională și de asemenea avem nevoie de camioane care în momentul de față vreau să vă spun că sunt supra-contractate la nivel din România de către transportatori și practic nu avem această alternativă a transporturilor de cereale din Ucraina, ca urmare a lipsei de infrastructură. Iată, deci, câteva chestiuni care trebuie să fie rezolvate. Ele se află pe masa Comisiei. Evident, discutăm de ceea ce înseamnă necesitatea prelungirii acordului desfășurare a importurilor din Ucraina în România.

Horia Daraban: Este o soluție pe termen lung această măsură ?

Este o soluție a la long această măsură, sigur, cu condiția să nu avem de-a face cu niște creșteri de prețuri foarte mari și pe piețele din România. Ceea ce se întâmplă în România este oarecum și urmarea unor calcule greșite făcute de unii fermieri, de unii traderi, care au avut un preț pe masă în septembrie de 3,8 lei, de exemplu, pe floarea-soarelui și au vrut să obțină mai mulți bani. A avut un preț de 1,8 lei pe kilogram la porumb și au vrut să obțină mai mulți bani. Ei, iată că aceste lucruri s-au întors împotriva lor și astăzi floarea soarelui este undeva la 2 lei și porumb undeva la un leu, 1,2 lei .

Adică trebuie să fim serioși și corecți când avem astfel de situații, astfel încât să putem permite tuturor părților să poată să trăiască. Pentru că tu, ca producător, vrei să câștigi ” multu cu pământul”, cum se spune și vrei să-l omori pe celălalt, îți dai seama că nu o să mai fie putere de cumpărare pentru ceilalți, pentru că cerealele din Ucraina s-au constituit într-un veritabil balon de oxigen pentru fermierii din sectorul zootehnic. Deci lucrurile sunt complicate. Este important să avem la îndemână, așa cum am spus, acele mijloace de infrastructură prin care să putem transporta aceste cereale din Ucraina către alte zone ale globului.

Daniel Buda, eurodeputat, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. Tot în ceea ce privește soluții ce ar putea fi implementate, europarlamentarul Dacian Cioloș, într-un briefing de presă cu jurnaliștii români aflați la Strasbourg, a declarat că ar trebui să existe un control al cerealelor care vin din Ucraina pe teritoriul Uniunii, fără a se vorbi de o limitare a cantităților, ci de un control al accesului pe piață.

Dacian Cioloș: Propunerea noastră din grup către Comisia Europeană a fost să existe un control al cerealelor care vin din Ucraina pe teritoriul Uniunii Europene. N-am vorbit de o limitare a cantităților, ci de un control al accesului pe piață. Adică, să știm când intră cereale pe teritoriul Uniunii Europene, ce cantități sunt și unde se duc, care e destinația. Și aici pot să fie două posibilități. O posibilitate destinația să fie în afara Uniunii Europene și atunci încărcăturile respective ar trebui să aibă un statut doar de tranzit și atunci toate punctele vamale să aibă situația asta sub control. Pot să existe niște certificate care sunt eliberate la origine, la încărcare, pentru orice tren sau camion care le aduce pe teritoriul Uniunii. Transporturile sunt sigilate pe teritoriul Uniunii și ele fie se duc în port, în Constanța sau, eu știu, în alte porturi și ies de pe teritoriul Uniunii.

Și cealaltă posibilitate e să fie încărcături care se opresc pe teritoriul Uniunii, pentru că sunt traderi sau consumatori finali care le cumpără din Ucraina pentru utilizarea proprie. Și aici la fel. Ar fi important să se știe unde se duc cerealele, pentru că pe piețele țărilor de frontieră europene, unde nu-i nevoie de ele, n-are sens. Și poți fie să le interzici, cum a făcut acuma temporar, să interzici accesul lor pe teritoriul țărilor ăstora, fie să le accepți în cantități limitate și să știe exact unde se duc, că dacă cumpără un crescător de pui sau de porc sau un producător de furaje concentrate FNC, pot să le cumpere din Ucraina, dar știm că ele nu ajung în stocurile din România.

Sigur că și aici rămâne problema presiunii concurențiale. Da, poți să controlezi cantitățile, să n-ai perturbări mari de piață. Și tot cu certificatul acela de import-export elaborat la origine s-ar putea pune și mențiunea controlului fito-sanitar, ca să fie clar că cerealele respective îndeplinesc normele și standardele europene în conținut de produse chimice mai ales, ca să eliminăm și povestea asta că ele nu respectă normele.

Dacian Cioloș, eurodeputat, cu precizări referitoare la posibilele soluții în criza cerealelor ucrainene ce ajung în Uniunea Europeană. De adăugat la final și faptul că Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură, a adresat sincere mulțumiri României pentru rolul său în asigurarea tranzitului prin coridoarele de solidaritate, în condițiile în care țara noastră a fost supraîmpovărată de această situație.

(Radio Iași/ Horia Daraban/ FOTO European Parliament Media Centre, europa.eu)

(AUDIO) Parlamentul European aprobă asistență suplimentară în valoare de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova

Publicat de hdaraban, 9 mai 2023, 19:57

În cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii români, eurodeputatul Siegfried Mureșan, raportor al Comisiei pentru bugete al Parlamentului, a precizat că situația geopolitică, dar și criza energetică au pus o presiune suplimentară asupra finanțelor publice ale Republicii Moldova.

Europarlamentarul român a explicat cum vor fi folosite fondurile și care este valoarea totală a sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană Chișinăului, de la începutul invaziei ruse în Ucraina. [quote align=”center” color=”#999999″]

145 de milioane de euro, din care 45 de milioane de euro fonduri nerambursabile și 100 de milioane de euro credite în condiții avantajoase. Bani în Republica Moldova vor veni până la finalul acestui an. Fondurile sunt prevăzute să ajungă în Republica Moldova în două tranșe: o tranșă în cel de-al 3-lea trimestru și o tranșă în cel de-al 4-lea trimestru al acestui an.

Banii sunt asistență macrofinanciară, deci vor merge în bugetul de stat al Republicii Moldova pentru a fi folosiți de autoritățile din Republica Moldova în cea mai potrivită modalitate pe care autorități le consideră pentru a sprijini oamenii și întreprinderile afectate de nivelul mare al prețurilor din Republica Moldova, de rata mare a inflației și mai ales de creșterea prețurilor la energie din ultimul an în Republica Moldova.

Republica Moldova este un stat care a avut spre finalul anului trecut o rată a inflației de peste 35% este acum în scădere în jurul a 20% dar tot este prea mare. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană continuă să sprijine Republica Moldova cu fonduri europene.

În primul rând de la începutul invaziei Federației Ruse în Republica Moldova, Uniunea Europeană a sprijinit în total Republica Moldova cu 1,09 miliarde euro, suport bugetari plus investiții pentru proiecte. Am conectat Republica Moldova la rețeaua europeană de electricitate. Republica Moldova participă la capacitate europeană de achiziție și stocare în comun a gazului și sprijinul european pentru Republica Moldova va continua. [/quote]

Declarație consemntă de Horia Daraban.

La Zilele Romei, parade cu daci din România. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (30.04.2023)

Publicat de hdaraban, 30 aprilie 2023, 11:58 / actualizat: 2 mai 2023, 12:25

Tradiția marcării momentului datează încă din anul 47 d.C., fiind instituită de împăratul Claudiu, la 800 de ani de la presupusa dată a fondării.

De 20 de ani, însă, a devenit o tradiție să se organizeze parade în centrul istoric al Romei și fel de fel de demonstrații și expoziții referitoare la epoca romană.

Elena Postelnicu a realizat un reportaj în timpul momentelor festive.

(INTERVIU) ”Democrația în acțiune”, una din dimensiunile campaniei de informare a Parlamentului European pentru alegerile din 2024. Stephen Clark, director în cadrul direcţiei generale pentru comunicare a Parlamentului European

Publicat de hdaraban, 30 aprilie 2023, 09:48 / actualizat: 30 aprilie 2023, 13:59

Unul dintre invitați a fost Stephen Clark, director în cadrul direcţiei generale pentru comunicare a Parlamentului European.

Într-un interviu acordat  lui Horia Daraban, el a vorbit despre  temele campaniei  de informare cu privire la alegerile  din 2024. Acestea, potrivit, interlocutorului, sunt legate de schimbările climatice și de ceea ce își propune și face Uniunea Eruopeană la acest capitol. 

În context, Stephen Clark a vorbit și despre efectele negative și măsurile  luate în urma scandalurilor de corupție din   Parlamentul European.  Una dintre aceste măsuri îi vizează pe membrii demisionari ai Parlamentului European, care, timp de șase luni, nu vor mai putea acționa ca lobiști sau să colaboreze cu Parlamentul ca parte externă.

Referitor la alegerile europarlamentare din România și faptul că, în 2024, vor mai avea loc alte trei scrutine de anvergură națională, Stephen Clark a spus că e important că votul pentru Parlamentul European va deschide seria alegerilor. Mai mult, el a precizat că, astfel, există posibilitatea ca temele europene să fie în prim planul atenției publicului.  

[divider scroll_text=””]

Horia Daraban: Domnule Stephen Clark, la fiecare scrutin electoral pentru Parlamentul European, direcția generală pentru comunicare lansează o campanie de informare a publicului larg, aceasta având mai multe obiective. Care sunt ele pentru alegerile din 2024? Poate o prezență mai bună la secțiile de votare?

Stephen Clark: Ei bine, asta este întotdeauna foarte plăcut să vezi. Desigur, pentru noi, principalul interes este să ne asigurăm că nivelul de participare la alegeri este cât mai ridicat posibil. O parte din acest lucru este, bineînțeles, nivelul de participare la vot. Dar nu este singurul aspect, ci și interesul manifestat, acoperire mediatică, numărul de discuții despre alegeri și sentimentul că acestea sunt relevante pentru viața oamenilor. Iar ceea ce facem noi cu campania noastră este să încercăm să stârnim interesul. Facem acest lucru în mod indirect.

Desigur, încercăm să stârnim interesul în mass-media. Și încercăm să o facem în mod direct, de asemenea, prin contactele noastre cu grupurile părților interesate, cu cetățenii în general. Avem, de asemenea, obiectivul simplu de a face oamenii să conștientizeze faptul că alegerile au loc, deci existe dată și tot felul de lucruri de acest gen. Da, asta e tot, aș spune că vrem doar să facem ca oamenii să fie interesați și să participe.

Horia Daraban: Să spunem ascultătorilor, în 2019, titlul campaniei a fost ”De data aceasta votez”, iar, în 2014, a fost ”De data aceasta este diferit”. În ceea ce privește următoarele alegeri, care sunt elementele cheie ale campaniei?

Stephen Clark: Ei bine, probabil că acum este prea devreme. Să spunem că nu avem echivalentul acelui slogan în momentul de față, iar acest lucru este intenționat, deoarece credem că trebuie să ținem cont de contextul de la momentul alegerilor. Cu toate acestea, știm că în acest moment vorbim despre ceea ce oferă Uniunea Europeană, de aceea o numim faza de livrare a campaniei.

Așadar, în acest moment nu ieșim și nu vorbim în public în termen de campanie, dar dorim cu adevărat să subliniem pe parcursul acestui an ce se întâmplă de fapt în Europa și ce fac Parlamentul European și Uniunea Europeană în ansamblu pentru a schimba viețile oamenilor. În această perioadă folosim o formulă, care este ”Democrația în acțiune”. Așadar, aceasta este o formulă pe care o veți vedea destul de des din partea noastră, pentru că despre asta este vorba. Credem că acest sistem democratic produce acțiune și că foarte multă legislație este de fapt adoptată în Parlamentul European.

Horia Daraban: Există subiecte specifice pe care să se axeze campania de informare?

Stephen Clark: Ei bine, am analizat lucrurile care îi interesează pe oameni și credem că, de exemplu, există o mulțime de legislație în curs de adoptare în ceea ce privește chestiunile legate de schimbările climatice, așa-numita agendă ”Pregătiți pentru 55”, care reprezintă o serie întreagă de lucruri ce pot fi legate de neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, de poluare, de mediu, o mulțime de lucruri și de acest gen care fac parte din ea.

Evident, există, de asemenea, o parte a pachetului de măsuri privind creșterea economică, precum și multe aspecte legate de agenda digitală, astfel încât tehnologia să facă parte din viața noastră și să ne îmbunătățim demersurile în ceea ce privește aspectele digitale, inclusiv în ceea ce privește inteligența artificială. Migrația este încă un subiect foarte important în Europa în acest moment și este un subiect care trasează linii de demarcație politică în Europa, inclusiv în Parlamentul European. Așadar, acum există o mulțime de subiecte importante și considerăm că nu alegem noi înșine subiectele, ci ele reies din prim-planul dezbaterilor politice, atât în Parlament, cât și în întreaga Europă.

Horia Daraban: În ceea ce privește aceste subiecte, aceste teme, pentru a implica tot mai mult cetățeni în democratizarea instituțiilor europene, în 2014, a fost introdus procesul candidatului principal (Spitzenkandidat ). A funcționat atunci, dar nu și în 2019. Deci este un pas înapoi. Pot să adaug că acesteia i se alătură scandalurile de corupție în care au fost implicați membri ai Parlamentului European, anul trecut. Există o strategie de comunicare în abordarea acestui tip de subiect?

Stephen Clark: Bineînțeles că trebuie să ne confruntăm cu realitățile vieții lumii politice, iar așa-numitul proces al candidatului principal a fost ceva ce lumea politică a considerat a fi o idee foarte bună. În 2014 au mers pe această idee, care nu este ferm încorporată în tratatele europene, dar există motive întemeiate pentru a introduce acest proces. După cum spuneați în 2014, în urma demersului, Jean Claude Junker a devenit la acea vreme președinte al Comisiei.

În 2019, acest lucru nu s-a întâmplat, existând o mulțime de motive politice pentru acest lucru. A fost un mare minus în ceea ce privește cel puțin rezultatul pe care Parlamentul dorea să îl vadă pentru alegeri. Dar realitatea politică este ceea ce este și nu s-a întâmplat așa. Acest lucru nu a făcut ca Parlamentul să se răzgândească. Acesta continuă să creadă că procesul este unul util, că ajută oamenii să înțeleagă mai bine alegerile, că leagă mai strâns rezultatul alegerilor de formarea finală a executivului Uniunii Europene și de aceea este în continuare o idee foarte bună. Într-adevăr, este un lucru care, de asemenea, a fost discutat la Conferința privind viitorul Europei, în ideea să se regăsească mai bine încorporat în lege.

Vreau să spun că suntem un serviciu de comunicare, încercăm și ne ocupăm de realitățile pe care le găsim. Am vrut în ambele campanii să vorbim despre candidatul principal și să nu fim prea negativi. A fost totuși o modalitate de așezare a campaniei pentru a organiza dezbateri și pentru a pune în fața publicului diferite puncte de vedere politice, ceea ce a fost util și cred că i-a ajutat pe oameni să înțeleagă care a fost miza acestor alegeri.

Acum, ca să trecem la scandalul pe care l-ați menționat. Este clar că este ceva foarte dăunător atunci când se întâmplă așa ceva. Este foarte dăunător pentru instituție. Cred că oricine a lucrat pentru Parlament s-a simțit foarte dezamăgit atunci când a apărut vestea. Cred, de asemenea, că atunci când s-a întâmplat, am văzut o reacție extrem de puternică din partea președintelui Parlamentului și, într-adevăr, din partea Parlamentului în ansamblul său, pentru a încerca să abordeze întrebările pe care scandalul le-a ridicat. Nu știm cât de departe se va ajunge. Nu pare să se răspândească pe scară largă în acest moment, din câte putem spune. Desigur, nu suntem partea anchetei, iar lacunele din normele pe care scandalul le-a dezvăluit sunt rezolvate.

Și, de exemplu, Parlamentul a luat săptămâna trecută decizii importante cu privire la o perioadă de reflecție pentru membrii demisionari ai Parlamentului European, care au acum o perioadă de șase luni în care nu vor mai putea acționa ca lobiști sau să colaboreze cu Parlamentul ca parte externă. De asemenea, sunt chestiuni precum accesul la clădiri pentru foștii membri, fostul personal și organizații terțe de acest fel. Deci, vreau să spun că situația a provocat o reacție care cred că este un lucru foarte pozitiv. Trebuie să depășim în continuare daunele provocate de acest lucru. O modalitate de a face aceasta este și să vorbim despre rezultate. Acesta este un parlament care produce rezultate și ne vom petrece cea mai mare parte a acestui an vorbind despre acest lucru. Așa cum am spus, despre democrația în acțiune.

Horia Daraban: Care considerați că sunt principalele provocări în transmiterea mesajelor campaniei către cetățeni? Diversitatea publicului, faptul că există mai multe canale de comunicare, știrile false?

Stephen Clark: În primul rând, comunicarea în cadrul unei singure campanii în Europa este complicată, deoarece, desigur, nu este vorba de un singur public, dacă pot să mă exprim astfel. Există culturi foarte diferite în Europa și, evident, există limbi diferite. De aceea, atunci când comunicăm, încercăm să descentralizăm multe dintre activitățile care fac parte din campanie. Astfel, de exemplu, deși vom avea un mesaj general în cadrul campaniei care acum se referă la ce oferă Uniunea și care va fi despre democrație, mai târziu facem acest lucru într-o limbă și cu o sensibilitate diferite de la un loc la altul. Și, desigur, comunicarea în România nu este la fel ca în Portugalia sau Suedia și, prin urmare, ne place să lăsăm o mare libertate de manevră pentru ca oamenii noștri locali să folosească materialele, să folosească mesajele într-un mod diferit. Apoi, mai sunt și canalele pe care le-ați menționat. Știu că, în România, Facebook este încă un factor foarte important în lumea comunicării. În alte țări, acest lucru este mai puțin important și există alte rețele care sunt mai importante, la care ne adaptăm și noi.

Dezinformarea este o problemă uriașă. Toate cele care sunt legate de ea reprezintă o provocare nu doar pentru noi ca și comunicatori, ci și pentru întregul nostru sistem democratic. Sentimentul nostru este că trebuie să acționăm în diferite moduri. În primul rând, trebuie să fim noi înșine puternici în calitate de comunicatori, astfel încât atunci când avem informații bune, informații fiabile, trebuie să fim buni în a le transmite. Iar acest lucru face parte din provocarea noastră profesională. Trebuie, de asemenea, să încercăm să contracarăm ceea ce am putea considera a fi narațiuni false sau narațiuni dăunătoare sau chiar rău intenționate pe care le întâlnim, din păcate, destul de frecvent.

Dar cred că trebuie să ne bazăm și pe o capacitate tot mai mare a publicului în general de a înțelege mass-media, modul în care funcționează, modul în care sunt transmise informațiile și de a fi capabil să depisteze astfel de tentative. Știu că acest lucru este dificil, dar sunt încurajați să văd că mulți tineri se simt capabili să distingă mai bine acum decât, poate acum câțiva ani în urmă, între replicile care sunt spuse de cineva pentru a-i face să se comporte într-un mod pe care acea terță parte l-ar dori și informațiile reale pe care se pot baza. Știu că trebuie să se uite la surse, trebuie să se uite mult mai des de unde vin lucrurile și cred că ne-am obișnuit să facem acest lucru.

Acum suntem departe de o lume ideală când vine vorba de acest gest și există întotdeauna inventivitate a oamenilor de a produce dezinformare. Așa că este de datoria noastră să încercăm să fim la fel de inventivi.

Horia Daraban: Vedeți vreo schimbare în percepția publică despre alegerile europene între 2019 și următoarele alegeri, în 2024?

Stephen Clark: Nu am ajuns încă acolo, așa că nu știu să vă spun. Dar dacă aș putea să mă întorc înapoi și să mă uit la alegerile trecute, aș spune că, între 2014 și 2019, am văzut o schimbare foarte semnificativă, o creștere foarte semnificativă a prezenței la vot, în special în rândul tinerilor. Creșterea a fost mult mai mare în rândul lor. Am depășit acel prag important de 50% în Europa în ansamblu, ceea ce reprezentant un progres, dar, evident, se pot face și mai multe progrese în viitor. Cred că lumea se schimbă într-un mod care îi ajută pe oameni să înțeleagă că trebuie să privească cel puțin o parte din viața lor politică la nivelul Europei și asta datorită a ceea ce se întâmplă.

Dacă ne întoarcem în urmă cu 15 ani, vom observa că am trecut din criză în criză. Am asistat la o criză economică și financiară în 2008, care a avut un impact enorm asupra vieții oamenilor. Am văzut cum problema migrației a ajuns în prim-plan și a devenit un adevărat câmp de luptă politică în Europa. Am asistat la Brexit, la întreaga dezbatere despre Brexit, care a avut loc în același timp cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii, iar aici încă există semne de întrebare cu privire la sistemul nostru politic și la direcția în care ne îndreptăm cu toții. Apoi, desigur, am avut o pandemie și războiul din Ucraina, invazia rusă în Ucraina.

Așadar, toate aceste lucruri și cred că, indiferent ce credeți despre cum au fost gestionate și ce s-a întâmplat în toate aceste cazuri, sunt lucruri care pot fi abordate doar la nivel internațional. La nivel european avem aceste instrumente pentru a le aborda, iar oamenii când urmăresc știrile văd din ce în ce mai mult personalități europene care sunt abordate cu privire la aceste chestiuni.

Într-un fel, dimensiunea europeană se apropie tot mai mult de oameni, fie că le place sau nu; fie că o critică, fie că sunt de părere că Europa face o treabă grozavă, aceștia înțeleg că îi implică, îi privește.

Cred că următoarele alegeri vor fi afectate de acest lucru. Vor fi afectate de invazia rusă în Ucraina, care este să recunoaște un atac asupra unui mod de viață, asupra unei viziuni democratice europene asupra lumii. Din nou, pot exista domenii în care oamenii nu sunt de acord unii cu alții cu privire la modul în care am reacționat la acest război. Dar cred că, în ansamblu, reacția europeană a fost foarte solidă, foarte unită și acest lucru este ceva care din nou aduce în față această idee de democrație și valorile noastre și modul în care vrem să trăim și de ce vrem să trăim.

În acest fel, acum oamenii înțeleg Uniunea Europeană ca proiect de pace. Este brusc relevantă din nou și deși poate există un fel de impas în Ucraina în acest moment, ne gândim la începutul conflictului, când eram foarte îngrijorați în întreaga Europă și cred că pe bună dreptate, cu privire la locul unde ne va duce. Acest lucru ne-ar putea duce în continuare în tot felul de direcții în care nu vrem să ajungem.

Horia Daraban: Vă propun să trecem la România. Anul viitor vor avea loc încă trei scrutine electorale. Ce particularități va avea campania de informare? Există o evaluare a celor mai importante teme de dialog?

Stephen Clark: Ei bine, peste tot sunt subiecte pe ordinea de zi la nivel național, așa că trebuie să reacționăm la asta și să arătăm că înțelegem. Deci, în special țările din această parte a Europei, evident, Ucraina și tot ceea ce a decurs din războiul din Ucraina este deosebit de aproape de casă și cred că trebuie să recunoaștem acest lucru și trebuie să discutăm aceste probleme.
România are propriile sale probleme și propriile avantaje, factorii culturali care o definesc. Toate acestea le luăm în considerare și asta este ceva ce facem peste tot unde ne aflăm. Deși avem un mesaj general despre Europa și despre valorile pe care le împărtășim cu toții, cred că trebuie să înțelegem că modul în care vorbim despre acestea e diferit de la un loc la altul.

România a fost un loc în care am văzut multă pozitivitate în legătură cu Europa pentru o perioadă lungă de timp și înțeleg că acum ne aflăm într-o fază în care se pun mai multe întrebări. Cred că și asta este o parte sănătoasă a democrației, faptul că oamenii se uită la sistemul în care trăiesc și vor răspunsuri despre cum funcționează și este de datoria noastră să fim cinstiți în a ne ridica și de a spune că înțelegem că acestea sunt probleme și suntem dispuși să vorbim despre ele. Nu ne vom retrage și nu ne vom preface că totul este în regulă.

Suntem pregătiți să vorbim despre aceste lucruri pentru că apoi le vom cere oamenilor să voteze pentru ceea ce doresc să se întâmple. Și cred că o dezbatere politică și o dezbatere publică despre aceste lucruri sunt foarte importante.

Ați menționat un alt factor care este într-un fel un factor extern pentru noi, și anume alte alegeri care vor avea loc. Aceasta este o dimensiune care poate afecta nivelul de interes.

Horia Daraban: Adică, să ajute sau, de fapt…?

Stephen Clark: Este un paradox, pentru că uneori, în unele țări, de exemplu, pot avea loc alegeri diferite în aceeași zi. Astfel, avem alegeri pentru președinție în aceeași zi cu alegerile europene. Veți vedea o prezență foarte mare la vot, pentru că toată lumea va vota pentru scrutinul prezidențial în timp ce e acolo. Vor vota și pentru celelalte alegeri. Dar în același timp, s-ar putea să constatați că dezbaterile importante despre Europa sunt așezate într-un mediu mai domestic. Ceea ce am dori să vedem, și acest lucru este încă dificil și este dificil peste tot în Europa, este ca alegerile să se desfășoare pe teme europene și să nu devină adiacente pentru dezbaterile naționale pe alte teme. Acum este foarte greu și nici măcar nu este corect să încercăm să separăm complet lucrurile. Dar asta se poate întâmpla atunci când avem o mulțime de alegeri diferite în același an.

Așadar, cred că vom fi primii, ca să spun așa, anul viitor, pentru că alegerile europene sunt primele din această serie de alegeri care, poate într-un fel, ar putea fi o oportunitate interesantă pentru noi de a deschide calea, de a deschide dezbaterea politică, de a face ca oamenii să se gândească la chestiuni politice. Și poate că acest lucru va fi ceva ce vor dori să facă și politicienii din perspectiva lor. Și până la urmă, când vine vorba de alegeri, important este ceea ce politicienii propun, ceea ce oferă electoratului lor. Ei sunt cei care concurează în cele din urmă în alegeri pentru a le câștiga sau a le pierde. Interesul nostru ca instituție este de a-i face pe oameni să fie interesați de acest proces, să dorească să participe la el. Dar nu le spunem oamenilor ce drum să urmeze. Desigur, acesta nu este deloc rolul nostru.

Horia Daraban: Din discuțiile pe care le aveți cu cetățenii din diverse state membre, reiese necesitatea unei reforme a sistemului electoral pentru alegerile europarlamentare, aceeași dată, de exemplu, aceleași reglementări pentru dreptul de vot în toate statele membre?

Stephen Clark: Bine, nu vreau să fiu ridicol și să sugerez că acesta este primul lucru la care se gândesc în Europa toți cei care discută pe acest subiect, legea electorală. Este un interes minoritar, dar ceea ce am văzut, de exemplu, în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei este că atunci când îi așezi pe oameni la masă și îi întrebi despre asta, cum credeți că ar trebui să funcționeze acest proces, obțin un răspuns foarte clar, iar oamenii și-ar dori ca alegerile să aibă loc în același timp peste tot. Iar la Conferința privind viitorul Europei s-a propus ca ziua de 9 mai, Ziua Europei să fie acea zi.

Există numeroase obstacole tehnice și politice care împiedică acest lucru la nivelul instituțiilor naționale din Europa, așa că acest lucru nu se întâmplă în prezent. Dar cine știe? Poate că vom avansa treptat în această direcție, deoarece oamenii înțeleg locul Europei în viața lor. Acesta este un lucru care se va dezvolta în timp și poate că va aduce în mod natural la un fel de coordonare, un fel de armonizare mai bună a alegerilor. Știți, eu vin dintr-o țară în care alegerile au loc întotdeauna joia. Nu mă întrebați de ce. Nu sunt sigur că știe cineva. În alte locuri sunt întotdeauna duminica. În România, spre exemplu. Știți, lucruri de genul acesta, obiceiurile sunt foarte greu de schimbat. Este acesta cel mai important lucru? Poate că nu.

Există, de asemenea, această idee a listelor electorale transnaționale. Acum, aceasta este din nou o idee care este foarte mult favorizată de oamenii care cred în europenizarea acestor alegeri și merge împreună cu ideea candidatului principal. Dă mai multă substanță acestei idei, deoarece, dacă candidatul principal a fost ales în fruntea unei liste transnaționale, acest lucru i-ar conferi mult mai multă credibilitate atunci când se va prezenta în cele din urmă ca și candidat la președinția executivului comunitar.

Acest lucru ar crea o echivalență mai strânsă cu sistemele naționale. Poate că acesta este modul în care se va dezvolta în timp acum. Aceasta este o idee care încă circulă în cercurile de oameni interesați de astfel de lucruri, care este și trebuie să spun, că există de ceva vreme și capătă amploare. Europa de foarte multe ori funcționează în acest fel. Lucrurile se ascund, rămân sub suprafață o perioadă de timp. Apoi se întâmplă ceva și toată lumea își dă seama că trebuie să facă asta acum. Poate că acum nu este momentul pentru 2024. Nu știu, nu îmi cereți să prezic, dar bănuiesc că din punct de vedere tehnic, chiar și acum, este destul de târziu pentru a face schimbări. Dar poate că ne apropiem treptat de acest moment.

ENGLISH VERSION OF THE INTERVIEW:

Un interviu realizat de Horia Daraban.

(AUDIO) La Iași, dezbatere despre provocările cu care se confruntă spațiul comunitar şi democrația parlamentară europeană înainte de scrutinul din 2024

Publicat de hdaraban, 27 aprilie 2023, 23:20

Evenimentul este organizat de Biroul Parlamentului European în România şi instituția de învățământ superior ieșeană, cu sprijinul centrului Europe Direct.

Întâlnirea va prilejui un dialog între tinerii participanți, reprezentanți ai Parlamentului European și creatori de conținut despre cele mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană şi democrația parlamentară europeană înainte de alegerile europene din 2024.

La dezbatere va participa și Stephen Clark, director în cadrul direcţiei generale pentru comunicare a Parlamentului European.

Într-o declarație în exclusivitate pentru Radio Iași, el a explicat utilitatea unei astfel de întâlniri. Totodată Stephen Clark a făcut cunoscută platforma online together.eu a cărei menire este să creeze o comunitate implicată în procesul democratic ce caracterizează Uniunea Europeană.

[quote align=”center” color=”#999999″]

”În esență, aceasta este o întâlnire cu tineri în cadrul căreia putem vorbi despre cum ne pregătim pentru aceste alegeri, alegerile europene, și despre ce și de ce putem face împreună pentru a trezi interesul în comunitățile, în familii, între prieteni, și în cadrul rețelelor noastre față de aceste alegeri.

Va fi vorba despre campanie și despre cum ne descurcăm împreună. Și, de fapt, aceasta este ceva ce vreau cu adevărat să subliniez, și anume că avem o comunitate pe care am creat-o. Se numește Together.eu.

Este pentru oamenii care doresc să se implice; pentru cei care vor să susțină această idee de democrație la nivel european. Este o oportunitate pentru ei de a se implica cu noi, Parlamentul European, pentru a face ceva în acest sens.”

[/quote]

Programul dezbaterii poate fi consultat aici.

Stephen Clark, director în cadrul direcţiei generale pentru comunicare a Parlamentului European. Un interviu în exclusivitate realizat de Horia Daraban va fi difuzat duminică, 30 aprilie, în emisiunea ”Weekend cu prieteni”.

Echipaj al Poliției Române de Frontieră, în misiune în sudul Italiei. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (23.04.2023)

Publicat de hdaraban, 23 aprilie 2023, 15:28 / actualizat: 24 aprilie 2023, 15:57

Echipajul român format din 28 de membri execută misiuni de patrulare, cercetare, căutare și salvare în Marea Mediterană.

Corespondentul Radio România în Italia, Elena Postelnicu, a primit permisiunea să urce la bordul navei înainte ca aceasta să iasă din nou în larg  și a discutat cu comisarul de poliție, Nicolae Stignei, comandantul navei, dar și cu  membri ai echipajului.

Pregătiri de Paștele ortodox în comunitățile românești din Italia. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (9.04.2023)

Publicat de hdaraban, 9 aprilie 2023, 12:21 / actualizat: 20 aprilie 2023, 12:58

”Fabricat în Iași”, proiect de promovare a produselor locale în rândul ieșenilor. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (9.04.2023)

Publicat de hdaraban, 9 aprilie 2023, 11:26 / actualizat: 20 aprilie 2023, 11:44

Pe acest fundal, facilitarea unor astfel de legături, posibilă și prin ceea ce propune Asociația pentru Economia Cunoașterii. Este vorba despre proiectul ”Fabricat în Iași” al cărui manager  este Sebastian Bîrzu.

În interviul realizat de Horia Daraban, invitatul a vorbit despre cererea și ofertă care determină achiziționarea de produse și servicii locale, dar și despre acțiunile întreprinse până acum și ce se pregătește în perioada următoare.

Copii din Somușca, comuna Cleja, județul Bacău, câștigători ai unei competiții naționale și viitori participanți la un concurs internațional de robotică. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (2.04.2023)

Publicat de hdaraban, 2 aprilie 2023, 12:49 / actualizat: 12 aprilie 2023, 21:08

Evenimentul a avut loc la Universitatea Politehnică din București. Reușita echipei Robokids de la Somușca înseamnă și o viitoare participare la competiția internațională First Championship, care se va desfășura în perioada 19-22 aprilie anul acesta, la Houston, în Texas, Statele Unite ale Americii.

La ediția ”Weekend cu prieteni” din 2 aprilie 2023,  au fost invitați membri ai echipei, dar și cea care îi pregătește, doamna Oana Liliana Jianu, coordonator al Centrului American Corner din cadrul Casei Corpului Didactic Bacău. Ei au povestit  ce a presupus realizarea proiectului câștigător, dar și ce mesaj se desprinde din reușita lor.

Un material realizat de  Horia Daraban.

Un acordeonist român, Emy Drăgoi, la Roma. Spectacol deosebit, susținut cu ocazia Zilei Francofoniei. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (26.03.2023)

Publicat de hdaraban, 26 martie 2023, 15:07 / actualizat: 3 aprilie 2023, 15:20

Aplauzele au venit inclusiv din partea celor care au stat în picioare, deoarece nu mai erau locuri libere. Concertul de jazz susținut s-a chemat „SWING DE PARIS. De la Edith Piaf la Maria Tănase”.

Elena Postelnicu a realizat un reportaj la finalul evenimentului.

Cătălin Eugen Caba, jucător de scrabble: în acest sport, ”bagajul de cuvinte este una din garanțiile reușitei”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (5.03.2023)

Publicat de hdaraban, 5 martie 2023, 13:04 / actualizat: 5 aprilie 2023, 13:47

Noutățile nu lipsesc, întrucât pasiunea există, dar și performanța.

La ”Weekend cu prieteni”,  s-a plecat de la o astfel de afirmație, făcând cunoscută reușita ieșeanului Cătălin Eugen Caba la Israel Open, competiție de profil ce s-a desfășurat la Tel Aviv.

Domnul Caba este vicepreședinte al Federației Române de Scrabble, dar are și preocupări constante în a-i apropia pe copii de tabla și piesele cu litere.

Horia Daraban a discutat  cu invitatul său despre turneul din Israel, despre reușitele, dar și despre momentele dificile din timpul partidelor disputate.

În cadrul aceluiași dialog au fost prezentat câteva din acțiunile organizate la Iași pentru a-i apropia pe copii de scrabble, dar și informații despre viitoarele competiții dintre cluburile din România.

Asociație academică a românilor stabiliți în Danemarca. Oana Ciofu, doctor în microbiologie, președinte al organizației. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (26.02.2023)

Publicat de hdaraban, 26 februarie 2023, 23:50 / actualizat: 2 martie 2023, 23:55

La emisiunea din 26 februarie 2023, busola jurnalistică și-a îndreptat vârful acului către Danemarca, unde o inițiativă a românilor stabiliți în această țară a dus la înființarea Asociației Academice Româno – Daneze.

Povestea organizației se raportează la preocupările profesionale ale membrilor săi. Ea a fost devoalată de doamna Oana Ciofu, profesor doctor cu specializarea rezistență anti-microbiană în cadrul Departamentului de Imunologie și Microbiologie al Universității din Copenhaga, președinte al asociației.

În interviul acordat lui Horia Daraban, invitata Radio Iași a vorbit despre începuturile organizației, dar și despre activitățile care au fost puse la punct de către membri.

În unul din răspunsurile oferite, Oana Ciofu a vorbit despre ”întâlnirea” percepțiilor despre România pe care le au conaționalii stabiliți în Danemarca și danezii care au vizitat țara noastră.

Dana Brânzei, cercetătoare în domeniul biologiei moleculare, periplu profesional ce pleacă de la Iași. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (26.02.2023)

Publicat de hdaraban, 26 februarie 2023, 15:41 / actualizat: 7 martie 2023, 15:54

Într-un interviu acordat Elenei Postelnicu, a vorbit despre preocupările sale profesionale, dar și despre periplul său profesional: Iași, România – Japonia – Milano, Italia.

Biserica Ortodoxă Română, rol social pentru comunitățile românești din Italia. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (19.02.2023)

Publicat de hdaraban, 19 februarie 2023, 15:23 / actualizat: 7 martie 2023, 15:41

Într-un interviu realizat de Elena Postelnicu, Preasfințitul Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, a vorbit despre această misiune.

”Gânduri despre mama”, festival – concurs de creație literară pentru copii și adolescenți, propus de Asociația Germano-Română LITERA din Bruchsal. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (29.01.2023)

Publicat de hdaraban, 29 ianuarie 2023, 13:04 / actualizat: 1 februarie 2023, 13:35

În ediția ”Weekend cu prieteni” din 29 ianuarie 2023, a fost adus un astfel de reper. De această dată, din Germania, veștile sunt legate de un festival – concurs, intitulat ”Gânduri despre mama”, pe care l-a pus la punct Asociația Germano-Română LITERA din Bruchsal, un oraș cu aproximativ 45 de mii de locuitori, în sud vestul Germaniei, la granița cu Franța.

Cu aceste coordonate pe fundal, realizatorul emisiunii, Horia Daraban, a stat de vorbă cu președinta asociației, doamna Ana-Maria Flegler care a oferit informații despre concurs, cui îi este adresat și care sunt etapele de desfășurare.

În cadrul aceluiași interviu, invitata a vorbit despre comunitatea de români din zona orașului Bruchsal, dar și despre problemele cu care se confruntă conaționalii.

Experiențele de viață, inspirație pentru scriitorii românii stabiliți peste hotare. Lăcrămioara Maricica Niță, autoarea volumului de poezii ”Scriu despre oameni și îngeri”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (29.01.2023)

Publicat de hdaraban, 29 ianuarie 2023, 12:09 / actualizat: 1 februarie 2023, 12:39

Elena Postelnicu a stat de vorba cu scriitoarea Lăcrămioara Maricica Niță, originară din județul Vrancea. Autoarea a oferit justificări pentru temele alese în poeziile din volumul ”Scriu despre oameni și îngeri”.

Khaled Matar, tânarul pictor ieșean ale cărui lucrări vor ajunge pe Lună, invitat la ”Weekend cu prieteni” (22.01.2023)

Publicat de hdaraban, 22 ianuarie 2023, 14:21 / actualizat: 24 ianuarie 2023, 14:23

Au fost adunate lucrări, creații ce aparțin mai multor zeci de mii de artiști contemporani, scriitori, muzicieni și realizatori de film din peste 140 de țări și au fost sau urmează să fie trimise pe Lună, cu ajutorul a patru capsule ale timpului.

În cazul artistului ieșean, două picturi ale sale, ”The fire keeper” și ”Reaching for the Holy Grail”, se regăsesc în Colecția ”Polaris”, ce va fi lansată spre Lună, în 2024.

Într-un interviu acordat lui Horia Daraban, Khaled a vorbit despre trăirile artistice, despre ceea ce îl inspiră și despre ambițiile sale profesionale care se raportează inclusiv la îmbunătățirea tehnicii  și a stilului, avându-i ca reper, pe ”vechii maeștri” ai picturii.

Scriitoarea Ingrid Beatrice Coman, la Iași, cu un roman lansat recent. Surse de inspirație, și anii petrecuți de autoare în Italia și Malta. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (22.01.2023)

Publicat de hdaraban, 22 ianuarie 2023, 11:28 / actualizat: 26 ianuarie 2023, 12:15

Autoare a patru romane, a unei antologie de proză scurtă și teatru, una din vocile cele mai iubite din literatura diasporei, a lansat de curând un nou roman ”O mie de ani fără o zi”, volum finalizat la Iași.

Elena Postelnicu a stat de vorbă cu scriitoarea despre temele care se regăsesc în carte, dar și despre proiecte, plecând de la experiența din peninsula italică și Malta.

”Cercul Donatorilor din Barcelona”, o inițiativă a românilor din Spania de a sprijini proiecte din România. Ana Balaguer, co-fondatoare a grupului, la ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (15.01.2023)

Publicat de hdaraban, 15 ianuarie 2023, 13:20 / actualizat: 24 ianuarie 2023, 13:37

La emisiunea ”Weekend cu prieteni” din 15 ianuarie 2023, Ana Balaguer, co-fondatoare a  grupului româno-catalan, a vorbit despre provocările desfășurării unor astfel de acțiuni de strângere de fonduri, de ce românii stabiliți peste hotare sunt dornici să doneze pentru proiectele de acasă, dar și despre planurile personale care sunt legate de Spania.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

La Roma, Concertul de Crăciun ”Tradiții prin ochi de copii”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”

Publicat de hdaraban, 18 decembrie 2022, 12:26 / actualizat: 5 ianuarie 2023, 12:38

Evenimentul, ajuns la a șaptea ediție este organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, de Accademia di Romania la Roma, de o asociație italiană ”Insieme per l’Athos–Onlus” și de Radio România și a avut patronajul celor doua misiuni diplomatice ale țării noastre în Italia și la Vatican și al Ambasadei Republicii Moldova în Italia.

”La Iași, nu există piste de biciclete” – Iordana Leahu, președinte al Clubului de Ciclism si Ecologie IașiBike. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (18.12.2022)

Publicat de hdaraban, 18 decembrie 2022, 11:40 / actualizat: 20 decembrie 2022, 10:26

Pledoaria fost făcută de doamna Iordana Leahu,  președinte al Clubului de Ciclism si Ecologie IașiBike, organizație care, în această săptămână, a împlinit zece ani de activitate.

În dialogul din cadrul emisiunii, s-a vorbit despre infrastructura precară destinată bicicliștilor, dar și despre provocările pe care le întâmpină aceștia atunci când, la Iași, folosesc, așa zisele piste amenajate pe trotuare.

În acest sens, au fost făcute trimiteri la proiectele administrației publice locale de realizare a unor piste conforme, la standardele europene.

Referitor la activitatea Clubului de Ciclism si Ecologie IașiBike, a fost anunțată intenția organizării, la începutul lui 2023, a unei competiții de ciclism, în zona Ciricului.

Un interviu realizat de Horia daraban.

Sursa foto: facebook

Biblioteca ”Prichindeilor” de lângă Madrid, locul unde limba română este sădită în sufletele copiilor. Oana Darie, ieșeancă stabilită în Spania, inițiatoare a proiectului. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (18.12.2022)

Publicat de hdaraban, 18 decembrie 2022, 11:10 / actualizat: 5 ianuarie 2023, 12:00

Ideea este legată direct de ființarea unor biblioteci destinate celor mici. Bibliotecile ”Prichindeilor”, căci sunt mai multe în țările de pe continentul european, constituie și spații pentru desfășurarea unor activități care să trezească interesul, să aducă plăcerea învățării limbii române.

O astfel de bibliotecă a fost pusă la punct de Oana Darie, originară din Iași, dar cu destinul așezat în Spania. Din postura de profesoară de limba engleză, Oana și-a propus să  treacă de barierele existente pentru a sădi în sufletele copiilor limba română.

Despre dificultăți, provocări, satisfacții și planuri legate de Biblioteca ”Prichindeilor” din Móstoles, Comunidad de Madrid, un interviu la ”Weekend cu prieteni” realizat de Horia Daraban.

”Circulația monetară în Bucovina I – Monede (1775 – 1945)”, titlul unei lucrări de numismatică, semnată de profesorului bârlădean de istorie, Marian Bolum. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (4.12.2022)

Publicat de hdaraban, 4 decembrie 2022, 11:03 / actualizat: 10 ianuarie 2023, 11:22

Plecând de la acest reper istoric, în ediția ”Weekend cu prieteni” din 4 decembrie 2022 ne-am oprit asupra lansării unui volum de specialitate și care cu siguranță  stârnește curiozități,  dar și deschide noi orizonturi ale cunoașterii, cel puțin pentru cei pasionați de numismatică.

Cu siguranță, e mai mult decât atât, întrucât lucrarea spune istoria nordului Moldovei prin prisma circulației monetare. Autorul cărții este domnul profesor de istorie Marian Bolum de la Școala Gimnazială “Manolache Costache Epureanu” din Bârlad.

Horia Daraban a stat de vorbă cu cel care a elaborat lucrarea pentru a afla despre perioadele istorice care au influențat circulația monetară, dar și despre bogăția și frumusețea pieselor studiate și specificitatea lor.

Dorul de casă al conaționalilor plecați peste hotare, alinat de muzica interpreților români. Paul Surugiu – Fuego, la Roma. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (20.11.2022)

Publicat de hdaraban, 20 noiembrie 2022, 12:49 / actualizat: 28 noiembrie 2022, 13:02

Spectatorii au primit cu emoție concertul organizat la inițiativa unor români stabiliți în peninsula italică. Elena Postelnicu a stat de vorbă cu interpretul , dar și cu cei aflați  în sală pentru a le afla gândurile , dar și poveștile de viață.

”Bibliotecile prichindeilor”, proiect al comunităților românești din Europa. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (13.11.2022)

Publicat de hdaraban, 13 noiembrie 2022, 09:32 / actualizat: 16 noiembrie 2022, 10:22

Probabil cu aceste justificări s-a plecat la drum pentru a pune în practică o inițiativă ce se raportează direct la accesul la carte în limba română.

La ediția ”Weekend cu prieteni” din 13 noiembrie 2022, vestea frumoasă a fost împărtășită de doamna Alina Dobrescu, ieșeancă, dar stabilită la Zagreb. Domnia sa este și președinte al Asociației Românilor din Republica Croația.

Este vorba despre biblioteci ale prichindeilor dotate cu cărți în limba română. Proiectul a plecat din Cehia și are acum anvergură europeană, cu filiale deschise în mai multe state din Europa.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

Sursa foto: facebook

”Prietenii lui Cărțilă (ne) scriu”- concurs de scriere creativă rezervat copiilor. Un demers al Asociației ”Eu, tu și ei” din Focșani. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (23.10.2022)

Publicat de hdaraban, 23 octombrie 2022, 15:40 / actualizat: 2 noiembrie 2022, 16:02

Importantă este încurajarea ca ei să ia în mână pixul, creionul, stiloul. Și aici intervin îndemnurile celor care sunt aproape . Pe lângă părinți, poate la fel de important este ceea ce propune mediul asociativ, generic vorbind.

În căutarea unor exemple, găsim repere în ceea ce face  Asociația ”Eu, tu și ei” de la Focșani, prin intermediul programului cultural de literație ”C@rte în sate”.

Membrii, voluntarii organizației și-au făcut un scop în a oferi copiilor din Vrancea oportunități reale să descopere universul cărților, al poveștilor.

Deci suntem siguri că gestul de a citi se împletește cu cel de a scrie. Și pentru s-a pomenit de motivare, încurajare, aceeași asociație organizează Concursul de scriere creativă pentru copiii din sate ”Prietenii lui Cărțilă (ne) scriu”, ediția a treia.

Invitată la emisiunea ”Weekend cu prieteni”, ediția din 23 octombrie 2022  a fost doamna Silvia Vrânceanu Nichita, președintă a asociației.

În interviul acordat, interlocutoarea a vorbit despre importanța unor astfel de demersuri, despre felul în care se desfășoară concursul, dar și despre ce înseamnă pentru copiii din mediul rural ființarea unei biblioteci ce are porțile deschise pentru cei cu apetit de lectură.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

Când pasiune îți dă vârsta. Ion Radan, avocat, ascensiune montană în Africa, pe muntele Kilimanjaro. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (16.10.2022)

Publicat de hdaraban, 16 octombrie 2022, 11:16 / actualizat: 18 octombrie 2022, 12:35

Așadar, poveștile relației om – munte pot fi spuse în diferite feluri, inclusiv prin experiențele trăite de Ion Radan, avocat de profesie, și care și-a descoperit apetitul pentru urcări la înălțime plecând de la o cățărare, în țară, pe Vârful Moldoveanu.

Prietenii, statisticile legate de cei mai înalți munți de pe glob și, mai ales, plăcerea proaspăt descoperită a ascensiunii alpine l-au făcut să îmbrățișeze pasiunea tocmai pentru a simți frumusețea lumii de la altitudini tot mai mari.

Asta l-a adus și pe vârful Kilimanjaro,  5895 de metri înălțime, cel mai înalt munte de pe continentul african.

Piscul, situat în Tanzania, este o reală atracție pentru turiștii de pretutindeni, dar reprezintă și una din reperele unui posibil palmares care să includă cele mai înalte șapte vârfuri de pe cele șapte continente.

Povestea pasiunii lui Ion Radan a fost spusă la persoana întâi, la ediția ”Weekend cu prieteni” din 16 octombrie, într-un interviu realizat de Horia Daraban.

Daniel Zlota, arhitectură, pictură sau cum să oferi prin artă speranță și fericire. Din Spania, o poveste ce pleacă de la Focșani. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (9.10.2022)

Publicat de hdaraban, 9 octombrie 2022, 11:47 / actualizat: 12 octombrie 2022, 14:17

Este absolvent al Liceului de Artă „Gh. Tattarescu‟ Focșani, și  finalizat studii superioare la București în cadrul Facultății de Arhitectură „Ion Mincu‟.

Arhitectura și pictura, spune Daniel, l-au făcut să își croiască drum artistic la Barcelona, un oraș extrem de ofertant. Începutul de drum în Spania a însemnat ți întâlniri cu români de valoare , dar și implicarea în diferite proiecte legate de România.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

”Pâine cu ceva”, titlul unei noi cărți scrisă de Liliana Nechita, volum lansat la Roma. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (9.10.2022)

Publicat de hdaraban, 9 octombrie 2022, 10:58 / actualizat: 18 octombrie 2022, 11:15

Liliana, care la începuturile sale în peninsulă, a fost nevoită sa lucreze ca asistentă în mai multe familii de italieni,  a publicat în 2013 testimonialul ”Exodul mamelor”, care a stat la baza documentarului cu același nume realizat de Irina Păcurariu pentru Televiziunea Română.

Autoarea a fost laureată a Galei Premiilor Femeia Anului 2013 pentru promovarea și apărarea drepturilor femeii.

La evenimentul de la Ambasada României din Italia, Liliana Nechita a prezentat de aceasta dată noul sau roman „Pâine cu ceva”, după volumele ”Cireșe amare” (din 2014) și Împărăteasa (din 2017), ambele publicate în Italia. Un interviu realizat de Elena Postelnicu.