(Audio/Foto) Ziua Porților deschise, la Liceul Agricol Miroslava, Iași – Rubrica ”Fermier”, cu Petronela Cotea Mihai (19.04.2019)

Publicat de petronelamihai, 18 aprilie 2019, 19:24

Vineri, 19 aprilie 2019, începând cu ora 11.00, la sediul Liceului Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” din comuna Miroslava, judeţul Iaşi, va avea loc evenimentul „ZIUA PORŢILOR DESCHISE, la Miroslava”.

Evenimentul se adresează elevilor de gimnaziu şi părinţilor acestora, reprezentanților autorităţilor locale şi judeţene, Inspectoratului Școlar Judeţean, liceelor tehnologice, școlilor gimnaziale, companiilor cu profil agricol, fermierilor și tuturor celor care, alături de școală şi de comunitate, sunt implicați în pregătirea unui viitor mai bun pentru noua generație de tineri.

”Considerăm că formarea profesională în liceele agricole TREBUIE să fie o PRIORITATE pentru sistemul de educaţie din România. Mediul de afaceri, mass-media, cadrele didactice din mediul preuniversitar și din cel universitar de profil, fermierii români, instituţiile subordonate Ministerului Educaţiei Naționale şi Ministerului Agriculturii, autorităţile locale şi judeţene, institutele şi staţiunile de cercetare – cu toţii transmitem un mesaj de chemare la NORMALITATE referitor la ceea ce înseamnă învăţământul preuniversitar agricol în România. Vă invităm, pe această cale, să vă alăturaţi demersului nostru de promovare a LICEELOR AGRICOLE, pentru o mai bună pregătire a viitorilor specialişti în domeniul agricol”, se arată în comunicatul transmis de Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” din comuna Miroslava, judeţul Iaşi.

Manifestarea face parte din cadrul proiectului ”SUSȚINEM ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL”, inițiatori fiind Nicoleta DRAGOMIR – Fundația Revistei Ferma și dr.ing. Leonard Constantin STAFIE, specialist în domeniul creșterii și exploatării păsărilor pentru carne și ouă, absolvent al Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu”, Miroslava-Iași.

”La Miroslava, în județul Iași, se desfășoară cel de-al zecelea eveniment din cadrul proiectului de susținere a învățământului preuniversitar agricol și credem că va fi o ediție de nota zece, adică cea mai mare notă pe care o poate obține inclusiv un elev de la un liceu agricol. Ne bucură faptul că au răspuns invitației noastre douăsprezece școli gimnaziale, ceea ce înseamnă că minunatul liceul din comuna Miroslava se va umple de copii de gimnaziu. Peste 170 de copii vor fi prezenți la eveniment. Totul, pentru sensibilizarea copiilor, a părinților și a dascălilor, spre a îi îndruma către un liceu cu profil agricol. Îi aducem pe copii în vizită, ca să vadă exact ce înseamnă să devii și să fii elev la un astfel de liceu… Este important pentru viitorul nostru, pentru siguranța alimentară a României, fiindcă acești copii sunt cei care, mâine, ne vor pune pâinea pe masă”, menționa, într-un interviu pentru Radio Iași, coordonatorul de proiect, Nicoleta Dragomir.

(redactor Petronela Cotea Mihai, în dialog cu Nicoleta Dragomir, coordonator proiect)

Din același proiect ”SUSȚINEM ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL”, face parte și Campania ”DONEZ O CARTE PENTRU UN LICEU AGRICOL”, a cărei lansare oficială s-a desfășurat joi, 7 martie 2019, tot la Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” din comuna Miroslava, judeţul Iaşi. 

Radio Iași este partener media al evenimentului.

Un reportaj de la fața locului veți putea audia în emisiunea ”Matinal agrar” (difuzare, duminica, intre orele 6.05 – 8.00).

Redactor,

Petronela COTEA MIHAI

Toader: Merg la Guvern şi îi prezint premierului demisia din funcţia de ministru al Justiţiei

Publicat de Andreea Drilea, 18 aprilie 2019, 17:57

‘Merg la Guvern şi prezint doamnei prim-ministru demisia din funcţia de ministru al Justiţiei. Domnia sa va decide ce face cu această demisie, cel mai probabil o trimite la preşedintele Republicii. În felul acesta domnia sa declanşează, pe de o parte, procedura de remaniere prin solicitarea pe care a formulat-o şi a trimis-o de aseară. Are în acelaşi timp şi demisia mea şi, cel mai probabil, o va trimite la preşedintele Republicii. Voi rămâne până în momentul în care preşedintele evaluează, analizează, decide şi emite decretul, pe de o parte, de eliberare a mea, pe de altă parte, de numire a noului ministru al Justiţiei’, a spus Toader, într-o scurtă declaraţie pe treptele din faţa sediului Ministerului Justiţiei.

Premierul Viorica Dăncilă a trimis miercuri preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de revocare din funcţie a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. PSD l-a propus în locul acestuia pe deputatul Eugen Nicolicea.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO/FOTO) Vaslui: Trei tineri înjunghiaţi pe o stradă din municipiu. Agresorul a fost arestat

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 aprilie 2019, 17:13

Prefectul judeţului Vaslui, Eduard Popica, a declarat, astăzi, pentru AGERPRES, despre cazul elevilor înjunghiaţi, că este vorba despre un incident izolat.

El a dat asigurări că în toate şcolile sunt organizate frecvent acţiuni de prevenire a actelor de violenţă, dar şi că paza în unităţile de învăţământ din municipiul reşedinţă este asigurată în mod corespunzător.
Pe de altă parte, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, Gabriela Plăcintă, a afirmat că incidentul este unul foarte grav şi că elevii implicaţi vor beneficia de consiliere şcolară.

Directorul Liceului Stefan Procopiu din Vaslui, Gina Cucoş, a declarat că s-a început o anchetă internă, iar elevul agresor nu era cunoscut cu probleme de comportament:

UPDATE ora 17:00 – Adolescentul în vârstă de 17 ani, elev la Liceul Ştefan Procopiu din municipiul Vaslui, care aseară şi-a înjunghiat, în plină stradă, trei colegi, este prezentat, la această oră instanţei cu propunere de arestare preventivă, după ce a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor calificat.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui, Silvia Manta:

UPDATE ora 10:45 – Adolescentul în vârstă de 17 ani, elev la un liceu din municipiul Vaslui, care aseară şi-a înjunghiat, în plină stradă, trei colegi, a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor calificat.

El urmează ca astăzi să fie prezentat la Tribunalul Vaslui cu propunere de arestare preventivă.

Cei trei elevi, unul de 15 ani şi doi în vârstă de 16 ani, au suferit mai multe plăgi înjunghiate, fiind transportaţi la Spitalul Judeţean Vaslui.

Unul dintre ei, a fost transferat astăzi la un spital din Iaşi. (Vasile Geles/ Radio Iaşi)

Trei elevi, unul de 15 ani și doi de 16 ani, au ajuns aseară de urgenţă la spital după ce au fost înjunghiați de un tânăr de 17 ani.

Evenimentul s-a petrecut pe o stradă principală din Vaslui.

Atacatorul, coleg de școală cu cei trei adolescenți, i-a înjunghiat după ce au ieşit de la ore în apropierea Pieţii Traian. O femeie a văzut întregul incident şi a sunat la numărul de urgență 112.

Echipajele de la Ambulanţă şi SMURD au preluat victimele, aflate în stare de şoc, şi le-au transportat la spital, a declarat doctor Dan Ungureanu.

Atacatorul, care iniţial a fugit după ce i-a înjunghiat pe cei trei adolescenşi a revenit la locul faptei și s-a predat polițiștilor, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui, Silvia Manta.

Agresorul este din Fereşti şi în trecut a avut ordin de restricție deoarece era violent cu colegii de la şcoala din comună. În funcţie de încadrarea juridică a faptei sale el riscă ani grei de închisoare.

Reprezentanţii Spitalului Judeţean Vaslui au precizat că starea celor trei victime înjunghiate este stabilă. (Radio Iaşi/Vasile Geles/FOTO radioiasi.ro)

Muzeul „Lucia Condrea” din Moldovița. Film documentar

Publicat de Nicolae Tomescu, 18 aprilie 2019, 16:51

© Nicolae Tomescu

ORDA (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor-Guvernul României)

a înregistrat „Un Muzeu ca un cântec” sub numărul 5727/05.09.2018,

în baza prevederilor art. 148 alin.(1) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată.

Recent, lucrarea „LUCIA CONDREA. HAR ȘI CREDINȚĂ ÎN MEȘTEȘUGUL ÎNCHISTRIRII OUĂLOR”[1], consacrată marelui artist plastic, venea să înlăture orice urmă a prejudecăţilor cu care ne educă îngustimea mentalităţii media comune. Scrisă, cumva, odată cu trecerea vremii în care s-ar fi cuvenit concepută, un interludiu necesar transformării, cristalizase și tendința de diversificare, dorința apropierii de public – îndeosebi a muzeului de autor (oricum, acesta din urmă realizase trecerea dinspre un mijloc funcțional, deopotrivă vandabil și valorizabil din punct de vedere critic, către alegerea a ceea ce nu este „trecător”, pentru ceva care durează).

Dominată de credinţa în Dumnezeu, în valorile artei și în valabilitatea acesteia, de respectul pentru oameni, prin tehnică şi magie, muncă şi rugăciune, prin bucurie, Lucia Condrea și-a dăruit[2], ne-a dăruit, un muzeu ca un cântec, precum o respiraţie. Numele, simplu şi direct, nu indică o „sărăcire” a vreunui domeniu, nici o derogare poetică de la ceea ce numim, în mod obişnuit, etnologie, ci luminează, cu precizie, „Arta Condrea”[3]. Până a o releva, m-am gândit să interacționăm cu explicații-fundament care să demonstreze vechimea, puterea, frumuseţea şi organicitatea unei tradiţii.

Dacă decorăm un ou, ne implicăm într-una dintre cele mai vechi arte decorative… Arheologii au scris despre existența unor bucăți/decorate/ din ouă de struț sau despre ouă goale găsite în Africa[4]; fragmentele dezvăluie mai multe culori (unele dintre ele reprezintă consecința îngropării în pământ)[5]; ouăle de struț, durabile fiind, au supraviețuit[6]. Mai des, oul a fost plasat în morminte, sub forma simbolică a unei pietre sculptate; în multe culturi, din antichitate până în prezent, ouăle desemnează un simbol important[7], fac parte din miturile  creative ale multor popoare, întruchipează, adesea, viața, reînnoirea și renașterea, se regăsesc într-o mare parte a „folclorului” folosit pentru vindecare și protecție; interesul uman față de ouă se dovedește atât de vechi, numeroase culturi împărtășesc ansamblul de concepții, obiceiuri, datini, credințe similare, încât pare posibil ca unele tradiții privind decorarea să fi fost „purtate” de strămoșii noștri odată cu „migrația” lor din Africa[8]. Ouăle decorate au fost folosite la sărbători diferite, precum și pentru înmormântări, nefiind (încă) asociate, în chip exclusiv, cu Paștele. De asemenea, multe substanțe organice naturale utilizate pentru țesături s-au dovedit utile colorării ouălor[9].

Cele mai elaborate modele se găsesc în Europa de Est, unde femeile sunt, în mod tradițional, artiștii responsabili pentru decorarea ouălor. Ceara este aplicată, cu grijă, folosind una dintre cele două unelte: un stilou pliat de dimensiuni reduse[10] sau kistka – pentru a crea linii fine, un stilou cu capăt rotunjit – pentru a picura ceară pe ou, lacrimi alungite; oul este vopsit și se aplică un strat de ceară – pentru a crea straturi de culoare la trecerea de la lumină către întuneric[11]. Metoda tradițională se referă la decorarea ouăle crude, iar conținutului îi este permis să se usuce (deși artiștii moderni folosesc, de multe ori, ouă suflate). Ele sunt oferite ca daruri pentru a păstra sănătatea destinatarului. În mod obișnuit, un vas plin cu ouă decorate este expus în locuințe, în orice clipă a anului (se crede că aduce sănătate oamenilor din casă). Ouăle pot fi îngropate lângă ușa casei – pentru a proteja sănătatea oamenilor de acolo, sau îngropate în hambar sau pentru a proteja animalele. Simbolurile au, uneori, sensuri aparte, dacă ne referim la tipurile de protecție pe care le pot aduce[12]. În procesul decorării, s-a ajuns la dezvoltarea noilor forme; oricum, tehnicile vechi sunt reînviate[13].

Semnificațiile preluate și desăvârșite de Lucia Condrea ne întorc, până la un punct, spre mileniul I (atunci când slavii desenau, laborios, pe coaja fragilă, decorau ouă încă din perioada preistorică, având convingerea, inițială, că magia lor poate asigura venirea primăverii, dar, dincolo de aceste rădăcini precreștine, reprezentând renașterea pământului, odată cu apariția creștinismului au ajuns să reprezinte învierea lui Hristos și renașterea omului, au jucat un rol important în tradițiile religioase[14]).

Descris şi analizat prin intermediul obiectelor care compun lumea lui, Muzeul din Moldovița dezvăluie 15 modalități de lucru[15]. Lucia Condrea scoate la iveală ceea ce sufletul său a păstrat cu atâta grijă: scene din viața satului tradițional, obiceiuri, povești (huțule). Inspirația tainică joacă un rol important; artista vorbește, mai mult, despre coerența, acuratețea, frumusețea sufletului și motivelor tradiționale decât despre povestea etnologică a unor obiecte neînsuflețite.

În muzeu, obiectele de mare valoare au și funcţia de a se autoprezenta, de a vorbi despre sine; dificil, la fel cum este ca omul să scape de propriile sale clişee; în fond, modul de prezentare înseamnă o atitudine faţă de obiect; familia Condrea crede că mărturisirea este mai aproape de bucuria descoperirii adevărului, de bucuriile unei trăiri în duhul lucrurilor și omeniei. Ceva, diferit de dorinţa expresă de a convinge, se transformă într-un act de mărturisire, într-o muzeografie mărturisitoare. Crearea unei atmosfere care se adresează inimii; desigur, în primul rând este vorba de valoarea artistică, deopotrivă de moștenire.

Inițial, am privit creațiile ca pe un „citat” din „Arta Condrea”; nu ţineam cont de faptul că lipseşte, în propria-mi viziune, legătura esențială; treptat, am văzut cerul, pământul, apa, pădurile, munţii, norii etc. Obiectele interacţionează cu locul; succesiunea ouălor pictate de Lucia Condrea în lumea tradiţională a Moldoviței seamănă, mai mult, cu o naştere a cântecului; exponatele[16] conţin „zgomotul” naturii, satului tradițional (nicidecum pe cel al maşinii care ne-a purtat din Iași), reflectă lumea în toată amploarea, sunt trăite, simţite, din nevoie adevărată şi din dragoste… Nu există riscul imposturii atunci când se îndepărtează, oarecum, de tradiţional, întrucât doar îl intercalează cu elemente ale modernismului; în Muzeul „Lucia Condrea”, nicăieri nu își face apariția kitsch-ul (formă, decoraţie, împodobire – pragul de la care o formă decorată devine lipsită de justificare interioară).

Complementar rugăciunii şi transcendentului, Muzeul „Lucia Condrea” reflectă întregul, se referă la constante ale vieţii, la credinţe, momente importante ale vieţii, la biserică și familie, la dezrădăcinare, alienare, regăsire. Entuziasmul, energia, angajamentul au și valențe sociale, câtă vreme s-a înființat „Școala internațională de vară a ouălor închistrite”[17] (care reunește oameni din toate zările, veniți să învețe meșteșugul în Moldovița). Prin ceea ce face, prin faptul că „zidește Oul Închistrit”, transmite bucurie, smerenie, uimire, împăcare, și-a pus la dispoziție un fel de instrument necesar conservării propriei ființe, dar și tezaurului care depășește individul pentru a se adresa comunității, umanității. S-a revelat, astfel, unul dintre înțelesuri: „Pasiunea ne dă semnale care ne călăuzesc în viață.” (Paulo Coelho)

Ce fel de om, ce fel de român nu se bucură de existenţa unui muzeu care adăpostește elemente ale civilizaţiei tradiţionale? Ce fel de om poate fi acela care nu vrea ca imaginea strămoşului să aibă un „loc de odihnă”? Ce fel de om poate trăi fără memorie? Poate că societatea s-a schimbat mai mult decât omul; cei pe care i-am cunoscut în copilărie, sunt, astăzi, greu de definit pentru alții, aşa cum greu de înţeles (din ultima perspectivă) sunt noţiunile de dăruire, talent, cumsecădenie, nobleţe, cinste, curaj, grijă, ascultare, rânduială, cuvânt dat.

[1] „LUCIA CONDREA. HAR ȘI CREDINȚĂ ÎN MEȘTEȘUGUL ÎNCHISTRIRII OUĂLOR”, apărută la Editura „Terra Design” Gura Humorului 2018, prefața fiind scrisă de Grigore Ilisei, argumentul aparținând Otiliei Mahu (fotografiile exprimă și talentul lui Marius Vasiliu, pe lângă cele care provin din arhiva Luciei Condrea), merge în direcția „organismelor” (eficiente prin valoarea lor), elastice şi deschise către lume, a traseelor vii de iniţiere…

[2] Din anul 1993, a funcționat în locuința proprie; în vara anului 2007 era inaugurat, în mod oficial, muzeul care îi poartă numele…

[3] Cu ocazia vernisajului expoziției personale, din 11 mai 2007, de la „Sala Gotică” a Mănăstirii „Trei Ierarhi”-Iași, etnologul Ion H. Ciubotaru susținea că ,,lucrările artistei Lucia Condrea reprezintă o noutate absolută în acest domeniu iar (însușirea de a fi noi) se va numi «Arta Condrea»”…

[4] Găsite în morminte sau conform diferitelor săpături arheologice… Nu se știa cât de vechi era obiceiul… În 2010, o echipă condusă de Pierre-Jean Texier găsea, în Africa de Sud, un fel de ascunziș al ouălor de struț/decorate în straturi/, datat între 65.000-55.000 î. Cr.; ele formau un întreg „înveliș”, dar au fost, de-a lungul timpului, zdrobite în fragmente, folosite, probabil, pentru stocarea apei, așa cum fac, și astăzi, „vânătorii-colectori” ai deșertului Kalahari; se speculează că desenele ar fi putut reprezenta semnul „proprietarilor” acestor coji; o descoperire interesantă privește faptul că ornamentele „zgâriate” pe ouă s-au schimbat în timp; ouăle anterioare aveau desene încrucișate, care semănau cu niște „șine de cale ferată”; ulterior, modelele au „propus” zgârieturi paralele, mai fine, în interiorul liniilor…

[5] Culoarea naturală a ouălor de struț este crem până spre galben, astfel încât zgârieturile arată stratul alb de dedesubt; exemplele „vârstelor mai recente” sunt, uneori, colorate peste tot cu ocru roșu, astfel încât liniile albe să iasă în evidență sau să cuprindă un colorant amestecat în gravarea aspectului exterior. Oare învelișul caracteristic Mezoliticului (Epoca de Mijloc a Pietrei) a fost colorat pentru a evidenția designul zgâriat? Testele de replicare a rezultatelor „înmormântării” și posibilitatea ca un incendiu să se fi dezlănțuit peste „cochiliile” îngropate sugerează că, în timp ce unele dintre culori ar putea fi determinate de condițiile descrise, culorile roșu și albastru (deopotrivă alte culori strălucitoare) ar putea fi rezultatul folosirii intenționate a „coloranților”…

[6] Dacă „popoarele” epocii de piatră ar fi decorat ouăle altor păsări, ele ar fi ajuns la descompunere… Ouă de găină au fost găsite în mormintele antice romane…

[7] „Oul cosmic”, în care apar fragmente ale universului…

[8] Decorarea ouălor se (re)găsește, cu siguranță, în multe culturi… Ouă colorate apar pe altarele făcute pentru Noul An, cunoscut sub numele de „Nowruz”, care se celebrează la echinocțiul de primăvară; această tradiție are rădăcini străvechi în Persia și Zoroastrianism – acum este practicată în întreaga Eurasie, de popoarele care moștenesc zestrea persană și de turcii diferitelor credințe. Din punct de vedere istoric, roșul a fost o culoare populară; uneori, ouăle roșii sunt proeminente în festivitățile de astăzi, deși altarele pot include ouă de toate culorile; în unele regiuni, cele colorate au deschis calea ouălor cu decorațiuni multicolore. În tradiția evreiască, oul prăjit, de un alb pur, face parte din farmecul Paștelui Evreiesc. Creștinii ortodocși din Mesopotamia (regiune din Orientul Apropiat, dominată, în zilele noastre, parțial de Irak, parțial de Siria/în est și parțial de Turcia/în sud) au preluat simbolul ouălor de Paște și le-au vopsit în roșu, ca un simbol al sângelui lui Cristos; acesta a fost începutul oului de Paști. Ouăle roșii predomină în sărbătoarea pascală din Grecia, acolo unde oamenii au imaginat „jocul de atingere antagonică” a ouălor roșii (fierte și tari), câștigătorul fiind cel care nu suferă stricăciuni; pare să fi început în sudul Europei și s-a răspândit către nord. Există, de asemenea, tradiția pâinii dulci împletite cu ouă roșii întregi coapte în ea; se găsește în Grecia, dar a devenit o tradiție printre catolicii italieni, folosindu-se ouă de diferite culori. Iată cum se răspândesc tradițiile dinspre oamenii credinței ortodoxe către popoarele altor denominațiuni creștine. Știm că decorarea ouălor a început în Mezolitic; ouăle care au desene zgâriate pe ele reprezintă cea mai veche metodă de decorare iar cel mai vechi exemplu din Europa a fost întâlnit într-un mormânt al unei tinere fete din Worms (Germania), datând din secolul al IV-lea…

[9] Unele dintre acestea erau vopsele toxice și nu se mai recomandă astăzi, dar contribuie la amestecul cojilor de ceapă (ceapă galbenă pentru ceapă roșiatică și ceapă roșie în privința albastrului deschis). Lichenii, legumele – cum ar fi sfecla și spanacul, chiar petalele de flori au fost folosite pentru a vopsi ouăle. În nordul Marii Britanii și în Scandinavia, o frunză sau o floare se așeza pe un ou, fiind învelită în coji de ceapă și apoi fiartă; rezultatul înseamnă un ou care dă impresia unei frunze sau a unei flori; în Marea Britanie, acestea se numesc „ouă de ritm” și sunt oferite ca daruri, folosite ca un fel de „plată” pentru artiștii-interpreți sau executanți ai pieselor folclorice de Paști. „Pace” se crede că derivă din Paște, denumirea latină a Paștelui, derivată prin greacă dintr-un cuvânt aramaic pentru festivalul evreiesc de Paște…

[10] Sau „kistka”…

[11] Exemple (ale celui mai vechi stil): în Bulgaria sunt, adesea, roșii, iar altă culoare, cum ar fi galbenul, apare cu rol de  linii… Decorarea ucraineană a ouălor, numită pysanky, trebuie luată în considerație din vremurile precreștine – pe baza desenelor și a credințelor; ouăle din Ucraina și din regiunea înconjurătoare, cu multe straturi de culori, se numără printre cele mai elaborate modele capabile să păstreze ceara; designul asemănător dantelei și hașurile încrucișate, realizate cu cel mai bun stilou, sunt similare cu modelele europene obținute prin zgâriere. „Proiecte” asemănătoare se găsesc pe ouăle folosite de cei care sărbătoresc Paștele și cei care serbează Anul Nou, astfel încât par să se fi influențat reciproc; influențele ucrainene s-au răspândit, de asemenea, în Eurasia și în America; tradiția ouălor Paștelui ucrainean păstrează o parte din simbolismul cultural și din „puterea” ouălor decorate, numitorul comun în Eurasia (se găsește și astăzi, în unele locuri)…

[12] În China, ouăle roșii sunt oferite, ca daruri, mirelui și miresei; totodată, pot reprezenta cadoul pentru un băiat nou născut. Oul simbolizează fertilitatea și sănătatea, astfel încât trebuie să „asigure” fertilitatea cuplului căsătorit și să protejeze nou-născutul, să-i aducă noroc. Asemenea idei despre proprietățile magice ale ouălor decorate sunt răspândite în întreaga Eurasie…

[13] Câteva tehnici par a fi populare și în zilele noastre. Oul înfășurat cu mătase într-o soluție de apă și oțet este folosit pentru a transfera „modelul” de la mătase la ou; iată o metodă pe care mulți oameni ar putea să o încerce cu succes; vechile cravate reprezintă o sursă (la îndemână) de resturi de mătase. Sculptarea ouălor mai rezistente, cum ar fi ouăle de gâscă, ouăle de struț și ouăle emu, tehnică …

[14] Oul decorat, devenit un simbol al Învierii, aduce mesajul său de reînnoire…

[15]

• grafica în tehnica batik-ului (alb-negru);
• ceara colorată în relief;
• dantelării – vechile cusături românești transpuse pe ou;
• tehnica lucrărilor de antichitate, lucrări de autor de o mare complexitate în care interferează arta maură (marocană) și arta huțulă;
• vechi cusături huțule transpuse pe ou folosind ceară de albine și pigmenți naturali;
• diversificarea cromaticii;
• lucrări abstracte, moderne (pe un ou se pot observa frânturi din zeci de exponate);
• cubism în 3D/nu reprezintă distrugerea realismului, pune sub semnul îndoielii doar realismul iluzoriu, care reproduce ceea ce vedem;
• motive de pe covoare, scoarțe (covor cu urzeală de lână sau bumbac și băteală din lână), lăicere (covor țărănesc de lână care se așterne pe jos sau cu care se împodobesc, la țară, lavițele și pereții), macaturi (cuvertură de lână, de bumbac etc. /cu desene/; scoarță sau covor care se pune pe pereți), transpuse pe ouă;
• motive de pe ștergare;
• motive de pe lasetă (cordon îngust, drept sau rotund, utilizat la confecționarea unor dantele/obiect de decorație interioară lucrat cu acest cordon);
• *motive croșetate;
• motive transpuse pe ouă inspirate din sculptură;
• motive zoomorfe

Prima, tehnica batik-ului, este cea tradițională – de la care a pornit Lucia Condrea pe drumul său și a perfecționat-o… Celelalte 14 modalități de lucru îi aparțin, având tot tehnica batik-ului ca „obârșie”, dar ouăle tradiționale apar, mai mult, ca argumente în demonstraţii privind trăsăturile noi…

[16]  Exponatele (peste 11.000) sunt așezate în peste 100 vitrine; ele corespund celor trei secțiuni: lucrări-unicat ale Luciei Condrea (cele mai numeroase), colecția de ouă încondeiate vechi (adunate din satele locuite de huțuli – Moldovița, Ciumârna, Breaza, Izvoarele Sucevei, Ulma, Brodina, Moldova Sulița) și colecția internațională (colecție primită din partea unor creatori aparținând celor aproape 60 de țări – recunoscute în lume datorită tradiției păstrate în respectivul domeniu al artei)…

În general, ornamentica – fundament al „bijuteriilor ovoidale” – este variată, cuprinde o gamă de elemente reprezentative, simboluri geometrice, antropomorfe, religioase, modele din natură/vegetale și animale; se operează cu simboluri, cu obiecte casnice și unelte de câmp, cu modele de țesături populare…

[17] În „Tehnica închistririi” (cu ceară), pregătirea oului este suprapusă, perfect, tehnicii încondeierii (cu vopsele). Decorarea cu vopsele se face cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic”; oul alb, golit de conținut, se decorează cu ceară pe spațiile care urmează să rămână albe; se scufundă în vopsea galbenă, se scoate, se usucă și se aplică ceara pe spațiile care vor rămâne, în final, galbene; oul se scufundă în vopsea roșie; procedeul se repetă în funcție de numărul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise către cele mai intense; către sfârșit, oul se acoperă cu un strat de nitrolac, care dăruiește strălucire oului și protejează decorațiunile… Înainte de a începe modelul închistrit, se trasează, mai întâi, brâul; pentru acest stil de lucru, cele mai potrivite sunt ouăle de găină, de raţă şi de gâscă, cele de struţ și de prepeliţă nefiind recomandate pentru închistrit…

Invitaţie la vernisaj, artistul plastic Dana Ungureanu la Radio Iaşi. Bună Dimineaţa cu Adina Şuhan (18.04.2019)

Publicat de Andreea Drilea, 18 aprilie 2019, 16:30

Astăzi, 18 aprilie 2019 – la ora 17.00, la Galeria Cercului Militar, o expoziție cu cele mai frumoase lucrări , pictate de micuții artiști ai Cercurilor Pictură/pictură pe sticlă – prof. Dana Ungureanu şi Pictură/Desen – prof. Marina Antohi, micuții grădiniței EuroKid – prof. Pamela Darie.

Echipa de organizare: prof. Pamela Darie, prof. Radu Bujanita, prof. Paul Şerban, prof. Oana Gociman, prof. Raluca Zaharia, Bogdan Iordache, dir.prof. Gelu Adrian Dobranici şi nu în ultimul rând părinţilor!!!

Profesorul Dana Ungureanu, prezentă în studiourile Radio România Iaşi, a povestit despre munca din spatele expoziţiei, în matinal cu Adina Şuhan.

(Radio Iaşi/Adina Şuhan/Andreea Drîlea/FOTO radioiasi.ro)

Zâmbete de copii la Radio Iaşi

Publicat de Andreea Drilea, 18 aprilie 2019, 15:33 / actualizat: 18 aprilie 2019, 20:45

Radio Iaşi este săptămâna aceasta tărâmul copiilor. În cadrul programului „Şcoala Altfel” elevii încearcă să descopere din secretele radioului şi ale profesiei de jurnalist radio.

„Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul preşcolarilor şi elevilor, iar fiecare unitate de învăţământ poate alege perioada în care se desfăşoară precum şi activităţile specifice.

Curioşi din fire şi foarte atenţi, elevii clasei I A, de la Şcoala „Ştefan Bârsănescu” din Iaşi, coordonaţi de doamna învăţătoare Corina Dina, au testat microfoanele şi au făcut cunoştinţă cu oamenii de radio.

(Radio Iaşi/Andreea Daraban/FOTO radioiasi.ro)

GALERIE FOTO  aici.

Şcoala Altfel la Radio Iaşi

Publicat de Andreea Drilea, 18 aprilie 2019, 15:11 / actualizat: 19 aprilie 2019, 16:05

[su_s

pacer]

Cromatică și estetică în pictura naivă – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 18.04.2019)

Publicat de Lucian Bălănuţă, 18 aprilie 2019, 14:07

Vernisajul expoziției a avut loc – la 5 aprilie – în incinta Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.

Manifestarea a fost organizată de către reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași în parteneriat cu cei ai Muzeului Etnografic al Moldovei.

Radio Iași – partener media al evenimentului.

Manifestarea reunește lucrări semnate de 20 de creatori, nume consacrate în domeniul picturii naive din România: Nicolae Pătru, Argeș; Ioan Măric, Catinca Popescu, Constantina Voicu, Salomia Andronic, Bacău; Mihai Dascălu, Bihor; Camelia Constantin, Doina Hlinka, Gustav Hlinka, Vasile Popovici, județul Caraș-Severin; Mircea Cojocaru, Anton Palade, Galați; Gheorghe Boancă, Calistrat Robu, Gheorghe Ciobanu, Lucica Ciobanu, Genoveva Popa, Iași; Florin Bejenari, Suceava; Paula Iacob, Costică Onuță din județul Vaslui.

Lucrările expuse vor sta pe simezele din Sălile Muzeului Etnografic al Moldovei până la 12 mai 2019.

A prezentat domnul profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru.

Domnia Sa ne-a conturat o imagine a începuturilor artei naive în țara noastră, dar și în lume, punctând șansa pe care au avut-o unii artiști naivi în ceea ce privește consacrarea pe acest exuberant tărâm.

Domnul profesor Ion H. Ciubotaru – la vernisaj – ne-a povestit despre prima expoziție de artă naivă din România, manifestare care a avut loc la Pitești, în urmă cu 50 de ani, amintind și ce artiști naivi s-au manifestat, cu talent și dăruire, în primii ani ai acestui fenomen.

Drumul picturii naive a început la Pitești, acum 50 de ani, călătoria fiind unică, dar și apreciată de mari valori ale neamului, afirmându-se acum nume în arta naivă, care au constituit baza acestui fenomen.

• 

  

  

  
  

  

  
  

Dacă aveți ocazia, iubiți auditori, nu ezitați să mergeți la această expoziție care pune în valoare lumea satului tradițional privită prin ochi de artist, cu puteri tămăduitoare asupra sufletului, reamintindu-ne mereu că originile noastre, credința și iubirea s-au format în centrul satului, ca un centrum mundi, unde omul tradițional învață să trăiască frumos și-n armonie.

Despre esența lucrărilor acestor artiști ne vorbește, în ediția de astăzi a emisiunii noastre, domnul profesor Ion H. Ciubotaru punând accent pe trăsăturile esențiale care trebuie să nuanțeaze frumusețea unui tablou, lăudând, dar în același timp avertizând asupra unor contraste întâlnite în lucrările lor.

          An de an, la această manifestare, reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași acordă câteva premii simbolice pentru lucrările expuse pe simezele Saloanelor Moldovei.

          Unul dintre premii este oferit de către reprezentanții centrului, în memoria celei care a fost Aurora Năforniță, un nume în ceea ce privește arta naivă din Moldova, premiu care, la ediția de anul acesta, a revenit pictoriței naive Lucica Ciobanu din Bălțați, Iași, pentru lucrarea – De sărbători.

Lucrarea surprinde viața satului, în plină sărbătoare, unde toate drumurile duc la biserica din sat; de la cei mici până la adulți și vârstnici, care serbează cum se cuvine Învierea Domnului. Într-un cadru aparte este surprins și cimitirul, lumea celor adormiți care au o importanță covârșitoare în lumea satului, înainte de a duce sfânta lumină acasă, oamenii trec pe la cei răposați pentru a le vesti că, aici, pe pământ – Hristos a Înviat!!!

Din mijlocul comunității nu lipsește familia preotului, îmbrăcată în straie de sărbătoare, unde, altături de enoriași, se îmbarcă pe arca salvării credinței, care va conduce direct spre Dumnezeu.

Tabloul este viu, imaginile vorbesc de la sine, iar culorile îl armonizează și totul prinde viață.

Satul tradițional de altădată este surprins într-un mod autentic de către Lucica Ciobanu… să-i dea Dumnzeu sănătate, inspirație, mâini dibace pentru a surprinde în tonuri picturale lumea satului nostru.

Faptul că viața la sat este diferită de cea a orășenilor o reprezintă detaliile semnificative din tablou: drumul neșerpuit arată faptul că oamenii, cu toate că au probleme, trec cu ușurință peste evenimentele neplăcute din viața lor, cele două, trei cărări ducând în inima bisericii.

• 

  

  

  
  

La ediția de anul acesta a Expoziției Naționale de Artă Naivă Saloanele Moldovei, un alt premiu a fost acordat – din partea reprezentanților Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași – pictoriței Paula Iacob din Vaslui, pentru lucrarea Baba Dochia, lucrare despre care, în cele ce urmează, chiar autoarea ne oferă detalii.

• 

  

  

  
  

  

  
  

La eveniment ne-am întâlnit și cu pictorița naivă Constantina Voicu, originară din Vâlcele, Buzău, astăzi viețuitor al Bacăului.

Doamna Constantina Voicu, medic stomatolog de profesie, la ediția de anul acesta a Saloanelor Moldovei a obținut un important premiu – pentru lucrarea Gospodari acasă, lucrare despre care, în emisiunea de astăzi, ne vorbește – amintindu-ne și despre copilăria Domniei Sale, alături de frați, părinți, cei mai minunați oameni de pe pământ.

          Doamna Voicu ne conturează povestea vieții Domniei Sale în sincronie cu arta naivă, aceasta din urmă fiind ca o terapie sufletească.

          Tabloul Domniei sale – care a fost premiat – prezintă bucuria omului care este cu adevărat fericit, aflându-se acasă, locul unde toate energiile se adună creând iubirea, frumosul, credința, dragostea, dorul.

          În acest univers sacru omul este aproape de Dumnzeu, lucrând pământul pentru a asigura traiul de zi cu zi.

          În acest univers animalul este ajutorul omului, fiind evidențiate animalele sacre, caii, simbolul puterii și al vredniciei.

          Apa, esența vieții, hrană și tămăduire, izvorul nesecat, conturează viața, dar și moartea; cumpăna fântânii reprezintă antitetic viața și moartea, trecutul și viitorul, trecerea vieții materiale.

• 

  

  

  
  

  

  
  

Care dintre dumneavoastră dorește să treacă pragul Muzeului Etnografic al Moldovei … în sălile căruia sunt expuse lucrările, o pot face până la 12 mai a.c..

În speranța că doriți să-i cunoașteți pe interlocutorii noștri, cu sufletul deschis spre Radio Iași, vă invit ca, diseară, să fiți alături de noi, începând cu ora 21 și 3 minute.

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Caravana Gaudeamus Radio România la Cluj-Napoca

Publicat de Andreea Drilea, 18 aprilie 2019, 13:58

Programul de vizitare este: miercuri – sâmbătă între orele 10:00 şi 20:00 şi duminică între orele 10:00 şi 16:00; accesul este liber. Deschiderea oficială a ediţiei a avut loc miercuri, 17 aprilie.

Preşedintele de onoare al ediţiei este prof. univ. dr. Gabriela Lungu, traducătoare, eseistă, doctor în filologie şi cadru universitar la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Gaudeamus Cluj-Napoca 2019, repere statistice:

– peste 80 de expozanţi reuniţi în 70 de standuri, reprezentând principalele categorii active pe piaţa de carte şi educaţie din România;

– edituri, agenţii de difuzare de carte, muzică şi produse multimedia, instituţii de învăţământ, edituri străine reprezentate de către distribuitori de carte. Datorită participării tuturor editurilor de top din România şi a celor mai importanţi distribuitori naţionali de carte străină, târgul reuneşte o ofertă reprezentativă pentru piaţa de carte din România;

– o suprafaţă de aproape 800 mp de standuri, cea mai mare înregistrată la un eveniment cu acest profil organizat în afara Bucureştiului;

– peste 80 de evenimente adresate unui public variat ca domenii de interes şi vârstă, dintre care menţionăm doar câteva, lăsând vizitatorilor plăcerea de a-şi face propriile descoperiri, la faţa locului.

Faza locală a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, organizată de Radio România Cluj, va avea loc vineri, 19 aprilie, la ora 16:00. (Premiile vor fi oferite de compania Maurer Imobiliare Cluj şi Restaurant Shanghai).

Invitaţi de nota 10: Olimpicii României, proiect prin care postul public de radio promovează şi recompensează performanţele obţinute pe plan internaţional de către reprezentanţii la vârf ai învăţământului românesc. Sâmbătă, 20 aprilie, la ora 13:30, sunteţi aşteptaţi să îi cunoaşteţi pe invitaţii de nota 10 la Gaudeamus Cluj-Napoca 2019, elevi premiaţi la olimpiade internaţionale la diferite discipline: Balazs Hanna Imola (Liceul Teoretic Apaczai Csere Janos, Cluj-Napoca), Durugy Attila (Liceul Teoretic Josika Miklos, Turda) şi Fazakas Borbala (Liceul Teoretic Bathory Istvan). Premiile vor fi oferite de Lions Club Genesis Cluj-Napoca, Maurer Imobiliare şi Restaurant Shanghai.

Lansarea, de către Editura Şcoala Ardeleană, a volumului Românii. Eseuri dinspre Unire, semnat Ioan Aurel Pop, urmată de o sesiune de autografe – duminică, 21 aprilie, 10:30 – 11:45. Prezintă: Irina Petraş, Ioan Bolovan, Vasile Sebastian Dâncu şi Vasile Puşcaş.

Proiectele Gaudeamus din cadrul acestei ediţii a Caravanei Gaudeamus:

– Cărţile se întorc acasă, campanie care are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care, la finalul evenimentului, este oferit unei biblioteci publice. Cărţile donate cu acest prilej vor ajunge, cu sprijinul Bibliotecii Judeţene Octavian Goga, la Biblioteca Comunală Iclod şi în minibibliotecile pe care această instituţie le gestionează împreună cu parteneri locali (şcoli, clinici de pediatrie etc.).

– Tombola Gaudeamus, cu numeroase premii: echipamente şi accesorii multimedia oferite de InfoTouch Systems, vouchere pentru produse Emex şi vouchere pentru cadouri personalizate CEWE. Tombola se derulează pe baza buletinelor de vot al publicului, iar tragerea la sorţi a câştigătorilor va avea loc zilnic, în 17 – 20 aprilie.

Premiile Târgului Gaudeamus Cluj-Napoca 2019 vor fi decernate duminică, 21 aprilie, începând cu ora 13:00, astfel:

– Trofeele Gaudeamus (acordate editurilor – locurile 1, 2 şi 3) şi Cea mai râvnită carte a târgului, decernate prin Votul Publicului exprimat prin completarea unor chestionare distribuite în rândul vizitatorilor pe întreg parcursul evenimentului.

– Trofeele Presei – decernate jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio, TV şi online, tot prin Votul Publicului.

– Premiul Educaţia – decernat unei instituţii de învăţământ în semn de apreciere a modului de promovare a ofertei sale educaţionale la Caravana Gaudeamus Radio România, ediţia Cluj-Napoca.

– Premiul Miss Lectura, acordat celei mai frumoase vizitatoare de către CEWE şi Restaurant Shanghai.

– Premiile Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, oferite de Radio România, Restaurant Shanghai şi Maurer Imobiliare.

Târgul Gaudeamus Cluj-Napoca este una dintre cele mai vechi şi de impact componente ale Programului Lectura, proiect de anvergură naţională iniţiat şi derulat de Radio România cu scopul declarat de a susţine cultura scrisă din ţara noastră prin evenimente de tip expoziţional, dedicate cărţii şi ofertei educaţionale. Palmaresul cumulat al programului, în intervalul 1994 – aprilie 2019, însumează 111 evenimente organizate sub brandul Gaudeamus Radio România, peste 3.000.000 de vizitatori şi peste 13.500 de manifestări culturale, cu profil preponderent literar.

Eveniment organizat de Radio România, cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Sponsori: LIONS Club Genesis Cluj-Napoca, Clima Service SRL, Emex, CEWE, Maurer Imobiliare Cluj, InfoTouch Systems, Restaurant Shanghai şi Spring Harghita Parteneri media: Agenţia de presă RADOR şi Cluj.com.

Detalii privind Târgul Gaudeamus Radio România, ediţia Cluj-Napoca 2019, pe www.gaudeamus.ro sau la Secretariatul Gaudeamus. Persoană de contact: Connie Chifor (0745.109.649, e-mail connie@gaudeamus.ro).

IAŞI: Mijloace de transport pentru credincioșii catolici, în noaptea de Înviere

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 aprilie 2019, 12:00 / actualizat: 24 aprilie 2019, 15:16

Așadar, în noaptea de 20 spre 21 aprilie 2019, va fi prelungit timpul de circulație al unora dintre mijloacele de transport de pe următoarele trasee:

TRAMVAI
– traseul 6: Dacia – Gara – Billa – Piaţa Unirii – Târgu Cucu – 2 unități;
– traseul 9: Copou – Universitate – Piața Unirii – Târgu Cucu – Podu Roș – Tehnopolis – 2 unități.

AUTOBUZ
– traseul 28: Triumf – Târgu Cucu – Podu Roș – Piața Alexandru cel Bun – Dacia – 2 unități;
– traseul 20: Tatarasi Sud – Târgu Cucu – Păcurari – 2 unități.

Plecările de la capetele de linie vor fi din 30 în 30 minute.

Pentru aceste trasee, ultima plecare pe fiecare traseu va fi la ora 02:00. (Andreea Drîlea/ Comunicat Compania de Transport Public Iaşi/ FOTO radioiasi.ro)

O tonă de carne expirată sau fără acte, confiscată de autorităţi în judeţul Vaslui

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 aprilie 2019, 10:04 / actualizat: 18 aprilie 2019, 11:05

Inspectorii atenţionează populaţia să verifice termenul de garanţie şi aspectul produsului şi să cumpere doar din locuri autorizate.

Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice împreună cu inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare din Vaslui au realizat o serie amplă de controale la agenţi economici din Vaslui, Bârlad şi Huşi, în vederea prevenirii şi descoperirii faptelor ilicite ce se comit în domeniul comerţului cu produse agroalimentare. Urmare a contravenţiilor constatate au fost aplicate sancţiuni în valoare de 30.000 de lei.

De asemenea, au fost confiscate peste 1.000 de kilograme de produse din carne care nu respectau normele sanitar-veterinare în vigoare, fie că a fost vorba despre produse depozitate în condiţii improprii sau produse fără documente strict necesare comercializării sau chiar produse expirate, întreaga cantitate de 1.000 de kilograme de produse din carne a fost confiscată.

Inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare recomandă populaţiei ca în această perioadă cu un consum ridicat de alimente şi alte produse specifice sărbătorilor pascale să cumpere doar din spaţii autorizate şi să ţină seama de detaliile privind calitatea mărfii. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

18-04-2019 10-18