Ilie Bolojan urmează să preia interimatul la Ministerul Educaţiei
13 ianuarie 2026, 17:47
Interimatul ar urma să fie preluat de prim-ministru, reiese dintr-un comunicat transmis de Guvern.
‘Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintelui României, Nicuşor Dan, propunerea de revocare din funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării a domnului Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei, şi preluarea interimatului de către prim-ministrul României’, informează sursa citată.
#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Publicat de andreeadaraban,
12 ianuarie 2026, 12:46 / actualizat: 14 ianuarie 2026, 10:18
Nu doar cadrele didactice au fost afectate de măsurile de austeritate, ci și elevii și studenții. A fost redus drastic bugetul pentru bursele elevilor, au fost eliminate bursele pentru olimpici și a fost plafonat fondul alocat burselor universitare. Daniel David, ministru al educației și cercetării din decembrie 2024 până în decembrie 2025, a declarat că măsurile implementate nu sunt de reformă, ci de criză și austeritate, necesare pentru a asigura funcționarea sistemului și plata salariilor și burselor până la finalul anului.
Pe fondul acestor tensiuni și critici, Daniel David și-a depus demisia în decembrie 2025, subliniind că nu urmărea o carieră politică, ci o contribuție în vremuri de criză.
Sub mandatul ministrului Daniel David au fost generate o serie de schimbări ce au vizat atât organizarea învățământului liceal cât și conținutul predat elevilor începând cu clasa a IX-a.
„Educația a fost din nou prima sacrificată”
Invitat la început de 2026 la Starea Educației, profesorul de istorie Marcel Bartic, realizator de emisiuni la Europa FM, a descris mandatul lui Daniel David ca fiind „un an extrem de dificil”, marcat de măsuri de austeritate aplicate rapid și fără o comunicare reală cu cei afectați. Deși admite că situația economică a României impunea restricții bugetare, Marcel Bartic a subliniat că nemulțumirea majoră a profesorilor a venit din faptul că educația a fost din nou prima vizată. ”Ce a trezit însă nemulțumiri atât de mari din partea profesorilor a ținut mai întâi de faptul că măsurile de austeritate au început, și din nefericire nu văd să se fie extins la alte categorii socioprofesionale sau la alte domenii de activitate, au început cu noi. Știți de ce? Pentru că, în general, sistemul de învățământ e ala săracul care duce. Și duce, lasă că de la profesori și de la copii mai luăm. Ăștia și așa sunt aia care nu prea se revoltă foarte tare, nu sunt foarte vocali, nici nu contează foarte mult în ecuația electorală, în ecuația politică, ” a explicat profesorul Bartic.
Printre cele mai criticate decizii s-au numărat mărirea normei didactice fără studii de impact, comasarea școlilor și creșterea numărului de elevi în clasă. Aceste măsuri au dus la pierderea catedrelor pentru mii de profesori suplinitori, inclusiv cadre bine pregătite, care nu au avut șansa titularizării din lipsa posturilor disponibile. Consecințele s-au resimțit direct în școli, unde elevii și părinții s-au trezit fără profesorii cu care construiseră relații educaționale solide.
Un alt punct sensibil evidențiat de Marcel Bartic este lipsa unei comunicări oneste și coerente din partea autorităților. Profesorii, părinții și elevii nu au primit o perspectivă clară asupra duratei sacrificiilor sau asupra beneficiilor viitoare. ”Dacă ni s-ar fi spus clar că toată societatea strânge cureaua și că există un orizont de revenire, reacțiile ar fi fost cu totul altele”, a afirmat Marcel Bartic. În schimb, educația a rămas, în opinia sa, „Cenușăreasa bugetului”, domeniul sacrificat fără a primi măcar recunoașterea importanței sale strategice.
Reformă sau doar supraviețuire?
Deși mandatul lui Daniel David nu a fost definit exclusiv de austeritate, încercările de reformă curriculară – mai ales la nivel liceal – au rămas incomplete. Profesorul Marcel Bartic consideră că fostul ministru, provenit din mediul universitar, nu a avut o imagine suficient de clară asupra complexității învățământului preuniversitar, acolo unde se află cele mai mari probleme: abandonul școlar, inechitățile dintre urban și rural și calitatea actului educațional.
Totuși, Bartic subliniază că nevoia de reformă este reală și nu poate fi negată. Rezultatele slabe la testările internaționale, nivelul ridicat de analfabetism funcțional și polarizarea tot mai accentuată din societate sunt semnale de alarmă care își au rădăcina, în mare parte, în modul în care a funcționat școala românească în ultimele decenii. ”Nu contest că fostul ministru a avut toate bunele intenții. Pe de altă parte vine din zona sistemului universitar de învățământ, fără o imagine foarte clară cu ce presupune preuniversitarul. Și o mai spun încă o dată, zona preuniversitarului este cea mai mare provocare pentru orice ministru va veni la educație, pentru că acolo sunt problemele cele mai mari. De bine de rău, universitățile mai au un pic de autonomie, să zicem că își mai pot gestiona lucrurile cu ceva mai multă libertate decât o putem face noi în preuniversitar. Aici sunt problemele cele mai mari, aici ai mai bine de de două milioane și jumătate de elevi cu părinții lor, vreo 250.000 de profesori, aici apar cele mai mari dificultăți, ” a mai susținut Marcel Bartic.
Ce ar trebui să urmeze?
La început de 2026, Ministerul Educației se află încă fără un titular, iar acest vid de leadership ridică semne serioase de întrebare. În opinia lui Marcel Bartic, viitorul ministru ar trebui să aibă o carieră profesională solidă, experiență reală în preuniversitar și o credibilitate care să-i permită să reprezinte educația la masa deciziilor guvernamentale.
Printre urgențele imediate se numără finalizarea programelor școlare pentru liceu, clarificarea concursurilor pentru directori și inspectori, stabilirea unor standarde unitare de evaluare și continuarea planurilor-cadru alternative pentru liceu. La fel de importantă este depolitizarea reală a sistemului și recâștigarea încrederii profesorilor, elevilor și părinților, a mai spus profesorul Marcel Bartic. ”Mi-aș dori foarte tare ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale. Atenție, aici nu e vorba doar de bani. E vorba de atitudinea față de educație, de atenția pe care o acordă. Uitați-vă, a început școala în 2026 și noi nu avem ministrul al educației, ceea ce nu e în regulă. Vrem să vedem că educația chiar devine un domeniu esențial și știți de ce? Miza este una uriașă, uriașă. Nu e vorba doar de faptul că termină copiii și trebuie să dea niște evaluări naționale, niște examene naționale, un bacalaurat. E vorba de generațiile pe care le pregătim pentru viitor. Dacă ne uităm în prezent, s-ar putea să nu ne placă foarte tare ce a reușit să facă școala românească în ultimii 20-30 de ani. Avem în rândul adulților un procent de mai bine de 40% analfabetism funcțional. Adulți care nu înțeleg ideea principală dintr-un text scris. Avem grupări extremiste, o tendință de radicalizare a opiniilor în spațiul public, care cumva ne place sau nu ne place, e o tendință care și are originea tot în felul în care am făcut sau n-am făcut noi școală în ultimele decenii. Și atunci, noul ministru ar trebui să-și asume să readucă sistemul nostru de învățământ și ideea de educație, să o readucă acolo unde trebuie să fie cu adevărat, respectiv prioritatea națională, nu o simplă lozincă rostită la festivitățile de început de an școlar sau la sfârșit sau când mai avem olimpici în aeroport,” a conchis Marcel Bartic.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a demisionat din funcţie
Publicat de Gabriela Rotaru,
22 decembrie 2025, 22:19 / actualizat: 23 decembrie 2025, 5:29
‘Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitaţia de a deveni ministru al Educaţiei şi Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deşi demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, aşa cum a fost şi colaborarea noastră. A fost o onoare să servesc ţara noastră din această poziţie ca specialist/tehnocrat susţinut de PNL, dar neafiliat politic, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 şi 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025 – şi le mulţumesc preşedintelui Nicuşor Dan şi premierului Ilie Bolojan pentru suportul constant. Pentru mine amândoi sunt oameni cinstiţi şi dedicaţi binelui ţării, astfel că mă bucur că am avut ocazia să lucrăm împreună‘, a scris Daniel David, pe blogul său.
Potrivit acestuia, motivaţia retragerii sale prin demisie este ‘simplă şi nu trebuie construite motivaţii ascunse’ în jurul ei.
‘Niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcţia de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 şi în 23 iunie 2025), pentru a ajuta ţara şi sistemul nostru de educaţie-cercetare în situaţiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta decizia mea de retragere este definitivă! Criza politică s-a încheiat şi eram pregătit în iunie 2025 să revin la Cluj-Napoca. Dar angajamentul coaliţiei pentru Raportul QX şi nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când ţara era la risc de incapacitate de plată, cu impact negativ şi asupra sistemului nostru de educaţie-cercetare – m-au determinat să mă angajez temporar, aşa cum i-am spus de atunci premierului, pentru un al doilea mandat‘, a susţinut ministrul demisionar.
Daniel David a subliniat că ‘cinstit este ca bugetul pe anul 2026 să fie făcut de ministrul care îl va administra’, aşa cum a convenit cu premierul de când a acceptat cel de-al doilea mandat.
Ministrul demisionar al Educaţiei a menţionat că alegerea lui este ‘acum’ cea profesională.
‘Nu am avut şansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale. Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aş fi acceptat poziţia de ministru‘, a punctat el.
Daniel David a mărturisit că s-ar fi bucurat să lase ‘Pactul pentru Deceniul Educaţiei – Cercetării (2026 – 2036)’ asumat prin semnătură, dar ‘precipitarea’ ultimelor săptămâni nu a creat contextul adecvat.
‘Reamintesc însă liderilor partidelor pro-occidentale că, la întâlnirea coaliţiei, l-au asumat cu toţii în principiu, urmând să fie operate doar unele ajustări de formulare, şi mizez pe cuvântul angajat acolo, dincolo de semnătura formală’, a subliniat ministrul demisionar al Educaţiei.
David a mulţumit tuturor pentru implicare şi suport.
‘Le mulţumesc mai ales echipei din cabinet şi colegilor din minister cu care am lucrat direct, care au dus greul alături de mine, şi echipei de la UBB, care mi-a ţinut locul un an, când mintea mea era dedicată sistemului naţional de educaţie-cercetare şi ţării. Am dus împreună greul şi criticile, deci şi reuşitele sunt ale tuturor. Dar le mulţumesc şi oamenilor din UBB, minister şi din sistemul de educaţie-cercetare cu care nu am interacţionat direct, dar care şi-au făcut onest şi adesea tăcut datoria, astfel încât lucrurile să funcţioneze‘, a scris Daniel David.
Ministrul demisionar a mai spus că o vreme va evita să se pronunţe asupra educaţiei-cercetării, pentru a ‘nu-i încurca’ pe cei care vor veni după el şi pentru a nu-i pune în situaţii ‘incomode’ şi, uneori, ‘poate nedrepte’. (Agerpres/ FOTO edu.ro)
La începutul lunii septembrie vor fi organizate mai multe mitinguri în Piaţa Victoriei, care vor culmina pe 8 septembrie cu un marş de protest pe traseul Piaţa Victoriei-Palatul Cotroceni.
Potrivit federaţiilor sindicale în ultimele decenii norma didactică de predare a fost constantă şi a ajuns să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar munca profesorilor nu se limitează doar la orele de predare.
În următorii cinci ani zeci de mii de cadre didactice vor ajunge la vârsta pensionării, iar profesorii suplinitori calificaţi ar fi urmat să umple acest gol.
Însă, o dată eliminaţi anul acesta din sistem, aceştia vor migra spre alte domenii şi nu vor mai reveni în învăţământ, mai susţin sindicaliştii din învăţământ. (Rador/ FOTO Diana Surdu/ RRA)
‘În mod normal, la nivel de gimnaziu n-ar trebui să fie teme adunate de la toate disciplinele care să ducă la un timp mai lung de două ore pe zi. Din păcate, se întâmplă acest lucru, să aibă copiii teme care durează mai mult de două ore. (…) Cine ar trebui să facă coordonarea? Ar trebui să o facă, probabil, dirigintele, care ar trebui să fie atent la aceste lucruri. Ministerul a reglementat: la nivel de primar – o oră, la nivel de gimnaziu – două ore, la nivel de liceu – două ore’, a spus Daniel David într-o conferinţă de presă desfăşurată la Guvern.
În opinia sa, controlul legat de implementarea acestei reglementări ar trebui să fie făcut la nivelul şcolilor, iar părinţii ar putea să semnaleze dirigintelui dacă acest lucru nu se respectă.
‘Controlul efectiv legat de implementare ar trebui să fie făcut la nivelul şcolilor. Şi de ce nu să se implice şi părinţi, care pot semnala o astfel de probleme dirigintelui, care ar putea să ia măsuri prin discuţii şi coordonări cu profesorii care au ore, astfel încât să se pună de acord cu volumul temelor’, a explicat ministrul. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
‘De acum încolo, toate diplomele şi toate certificările care sunt date în ţară în urma unor procese educaţionale – educaţie formală, educaţie nonformală, educaţie informală sau alte procese de formare profesională – toate diplomele vor avea pe ele trecut nivelul de calificare. Automat avem trecut nivelul de calificare unul dintre cele opt. Sunt opt niveluri de calificare. În momentul când ai trecut pe diplomă nivelul de calificare, când ai mers cu diploma respectivă în orice ţară din Uniunea Europeană, nu te mai pune nimeni să demonstrezi nivelul de calificare cu alte hârtii şi cu alte dovezi, ci se vede exact pe diplomă şi asta înseamnă că accesul la piaţa muncii este mult mai simplu’, a explicat David într-o conferinţă de presă, la Guvern.
Ministrul a argumentat că acest demers va ajuta românii care vor dori să lucreze în ţările europene să se poată integra mult mai simplu pe piaţa muncii, scăpând de un proces birocratic de certificare şi confirmări ale unor studii făcute în ţară. (Agerpres/ FOTO edu.ro)
Elevii trebuie evaluaţi pentru toate competenţele cheie şi nu doar la două discipline cum este în prezent, consideră Daniel David, care doreşte implementarea cât mai rapidă a unui proiect pilot în acest sens, agreat de toţi cei implicaţi în domeniul educaţiei.
Reporterul RRA, Felicia Mocanu, are detalii:
Reporter:După finalizarea gimnaziului, elevii trebuie să deţină mai multe competenţe de care să se folosească pe parcursul vieţii, consideră Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie.
Marius Nistor:Trebuie să plecăm de la faptul că ministrul a avut curajul să aibă o astfel de abordare privind evaluarea naţională, pe care o consider nerelevantă în momentul de faţă, atâta vreme că sunt două testări doar la două discipline. Domnia sa doreşte o testare, o evaluare mai amplă, ţinând cont că, până la urmă, fiecare absolvent trebuie să aibă cel puţin cinci competenţe fundamentale şi, bineînţeles, până la sfârşitul liceului, cele opt competenţe cheie Asta nu înseamnă că nivelul de cunoştinţe pe care el trebuie să-l asimileze trebuie să fie la un nivel foarte ridicat. Nu trebuie să fie niciun stres suplimentar pentru elevi. Deci dacă vorbim de gimnaziu, pe clasa a VIII-a nu mă mai interesează decât Limba şi literatura română şi Matematica. Restul devin discipline de mâna a doua. Ori ca să fiu un cetăţean complet, ca să am şanse de reuşită în viaţă, nu este suficient să învăţ doar la câteva discipline. până la urmă, am nevoie şi de puţină geografie, şi de puţină istorie, şi de puţină cultură muzicală. Ar trebui să am şi nişte cunoştinţe elementare de desen.
Reporter:Liderul federaţiei a mai adăugat că, în perioada următoare, va avea mai multe discuţii cu ministrul educaţiei, Daniel David, pentru a se pune de acord alături şi de alţi specialişti în educaţie asupra felului în care se va desfăşura evaluarea naţională.
Daniel David a prezentat ‘Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)’.
‘Dacă ai dat concurs pe o perioadă determinată (…), de la un an la altul, tu poţi să-ţi menţii poziţia respectivă, cât este activă poziţia în unitatea şcolară, pe baza evaluării, pe care ţi-o face cine?! Unitatea şcolară. Şi o să gândim o metodologie-cadru, astfel încât evaluarea să nu fie numai făcută de profesori, să fie o evaluare complexă, în care să fie şi feedback-ul părinţilor, colegilor, de ce nu feedback-ul elevilor. Şi atunci, un om care ocupă o astfel de poziţie rămâne încă un an, dar pe baza evaluării pe care o face unitatea şcolară. Şi foarte important: dacă poziţia respectivă devine viabilă pentru ce numim astăzi titularizare, adică patru ani, să spunem, sau cinci ani, în zona de învăţământ primar, se transformă (…) într-o poziţie pe nedeterminat. Cred că este un lucru corect. Vedeţi, transformarea din determinat pe nedeterminat se face pe baza unei valori de calitate şi pe care o face cine?! Tocmai unitatea şcolară unde tu lucrezi şi care ştiu că, dacă nu eşti bun, nu are sens să-ţi dea de la an la an prelungire, pentru că la un moment dat se vor trezi cu tine pe perioadă nedeterminată acolo. Şi cred că este un mecanism elegant şi cinstit pentru oamenii care vor să intre în sistemul preuniversitar’, a declarat ministrul la prezentarea raportului.
Potrivit acestuia, locurile care nu sunt acoperite de către cei care au titlu de licenţiat în sistem evident că se scot la concurs în regim de suplinire pentru cei care la acel examen de licenţiere au luat între 5 şi 6,99.
‘Şi, dacă nici aşa nu se ocupă, cum se întâmplă şi acum, se scot de către unitatea şcolară în regim de plată cu ora şi printr-o metodologie pe care o să o stabilim tot la nivel de minister, să asigurăm nişte standarde minimale şi acolo. Cred că este o situaţie elegantă, ţinând cont de faptul că avem nevoie de oameni în sistem (…), prin faptul că vrem să valorizăm oamenii buni care obţin note mari şi acum la examenul de titularizare sau la examenul de licenţiere, şi prin faptul că ducem decizia în final spre unitatea şcolară care îţi dă postul pe determinat sau pe nedeterminat’, a explicat Daniel David.
El nu exclude ca orele cu plată să nu mai fie bugetate.
‘Sigur că ce este important, cum se întâmplă şi acum, vom spune foarte clar şcolilor: ‘să scoţi toate posturile, nu le ţii pentru plata cu ora, că dacă apar, după ce ne-ai spus că ai anunţat toate posturile, nu le mai bugetăm’. Deci, e un lucru foarte important prin care cumva ne asigurăm că unităţile şcolare vor anunţa toate posturile disponibile. Este un sistem pe care îl gândim, astea sunt principiile, detalierea şi implementarea operaţională o să o discutăm, inclusiv cu sindicatele, cu colegii din sistem şi cu alţi specialişti interesaţi, dar pornind de la aceste principii care eu cred că rezolvă problemele pe care le avem în acest moment în sistem’, a transmis ministrul Educaţiei. (AGERPRES/FOTO gov.ro)
Daniel David: Salariul de bază trebuie să aibă standarde minimale, pe care trebuie să le îndeplineşti dacă este să iei salariul complet aşa cum apare pe grilă, iar, pornind de la salariul pe care îl ai pe grilă, în funcţie de indicatori de performanţă, şi cred că ar trebui să fie două tipuri de indicatori de performanţă, indicatori care ţin, de exemplu, de aspecte de a fi incluziv, de a lucra dificile, în mediile rurale, de exemplu, zone defavorizate, sau indicatori care ţin de performanţă, succesul la, nu ştiu, bacalaureat, la examenul naţional, la olimpiade, profesorii să poată să aibă venituri diferenţiate pornind de la salariul de bază. Dar cred, în acelaşi timp, că toţi va trebui să ne hotărâm dacă dorim să dăm un alt rol profesorului în societate şi, dacă ne hotărâm, salariul trebuie regândit. Debutantul, aşa cum au propus sindicate, aici sunt de acord cu sindicatele, ar trebui să pornească la nivel de profesor deburant de la nivelul salariului mediu pe economie, şi discutăm de acolo celelalte modificări, în funcţie de vechime şi de grade didactice.
Ministrul Educaţiei a explicat noua programă pentru elevii de liceu
26 februarie 2025, 14:04 / actualizat: 26 februarie 2025, 18:08
El a fost prezent astăzi, la Senat, la dezbaterea Ora Guvernului, la solicitarea partidului AUR, care a criticat eliminarea orelor de istorie şi geografie din trunchiul comun la clasele a XI-a şi a XII-a.
Reforma propusă de minister aduce reducerea importanţei disciplinelor care reprezintă esenţa educaţiei, consideră senatorul AUR Cristina Dumitrescu. Aceasta a arătat că educaţia nu poate fi sacrificată de dragul unor experimente şi sublinia că viitorul ţării depinde de o şcoală puternică.
Cristina Dumitrescu: Decizia de a elimina orele de istorie şi geografie din trunchiul comun la clasele a XI-a şi a XII-a, pentru elevii de la uman, real şi tehnologic nu este doar o schimbare administrativă. Este un derapaj periculos, un atac direct asupra principiilor şi valorilor care ar trebui să stea la temelia învăţământului românesc.
Răspunzând acestor critici, ministrul Educaţiei, Daniel David, menţiona că, din contră, elementele de cultură naţională vor reveni în şcoală după 20 de ani, pentru că Istoria şi Geografia României şi gramatica limbii române nu există la nivel de liceu în acest moment.
Daniel David: Modelul pe care noi îl avem în liceu este un model care de 20 de ani nu produce rezultate bune. Nivelul de analfabetism funcţional este prea mare, intră copiii creativi, inteligenţi şi ies oameni cu un nivel prea mare de analfabetism funcţional. După 20 de ani, prin această reformă o să avem din nou Istoria românilor, Geografia românilor, gramatica limbii române şi religia a rămas în trunchiul comun.
Pe de altă parte, ministrul Educaţiei, Daniel David, arăta că există discuţii cu Ministerul de Interne pentru acţiuni mult mai ferme în cazul consumului de droguri în preajma şcolilor, iar profesorii şi părinţii fac cursuri pentru a detecta în rândul elevilor primele semne de consum de droguri.
La discuții era așteptat și ministrul Educației, Daniel David. Acesta nu mai ajunge astăzi la Iași.
El a declarat, pentru postul nostru de radio, că a fost convocat la o ședință la Guvern, pe chestiuni ce țin de PNRR. La Iași vor fi însă prezenți reprezentanți ai Ministrului Educației.
Noile planuri cadru se află în dezbatere publică până pe 6 martie, timp în care pot fi trimise propuneri şi observaţii pe marginea documentelor.
Scrisoare deschisă a cercetătorilor Academiei Române Iași către ministrul Educației Daniel David
16 ianuarie 2025, 17:58
Cercetătorii de la Iași ai Academiei Române îi solicită, într-o scrisoare deschisă, ministrului Educației aplicarea legii care prevede de un an și jumătate că salariile de bază ale cercetătorilor științifici trebuie să se stabilească prin corelare cu salariile de bază pentru funcțiile echivalente din învățământul superior.
Cercetătorii se referă la aplicarea legii nr. 183 din 10 iunie 2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare.
Ei fac apel la „calitatea dublă” a ministrului Daniel David – cea „de membru al Guvernului și membru corespondent al Academiei Române“ – pentru a-i solicita ca cercetarea științifică să aibă „parte de același regim legislativ şi de aceeaşi susţinere ca educația”.
Reprezentanții Academiei Române filiala Iași acuză că „cercetarea fundamentală este Cenușăreasa sistemului de salarizare românesc”.
Ei spun că în OUG 128/2023, care a acordat măriri salariale și alte facilități substanțiale învățământului și altor sectoare de activitate bugetară, a fost omisă total cercetarea,
„Astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de educație științifică și de cultivarea spiritului critic, fără de care educația civică nici nu mai funcționează. Când capitalul uman nu mai prezintă interes pentru guvernanți, consecințele dezastruoase sunt inevitabile”, se mai arată în scrisoarea deschisă adresată ministrului Educației și Cercetării.
