Aeronava militară Spartan cu care a călătorit preşedintele Nicuşor Dan la Paris nu a putut decola din cauza condiţiilor meteo
Publicat de Gabriela Rotaru,
8 ianuarie 2026, 17:00 / actualizat: 8 ianuarie 2026, 18:00
El a explicat că avionele comerciale sunt echipate cu sisteme suplimentare, care permit aterizarea în condiţii dificile.
Radu Miruţă:Condiţiile meteorologice de la Bucureşti, în momentul în care aeronava, marţi seara, ar fi trebuit să aterizeze, erau sub nivelul pentru care aparatul de zbor este dotat să aterizeze. Şi anume, dacă plafonul de nori este mai jos de 60 de metri şi dacă vizibilitatea este la sub 600 de metri, acest aparat de zbor nu poate ateriza, mai ales în condiţiile în care la bord este preşedintele României. De ce nu a plecat în a doua zi, imediat de dimineaţă: pentru că starea aeroportului nu a permis decolarea. Avionul a fost pregătit, avionul nu are absolut nicio problemă, însă ninsorile, cu nevoia de degivrare, cu capacitatea aeroportului de a degivra şi de a elibera pista de zăpadă, nu au permis rulajul pe pistă.
Ministrul Apărării consideră că România ar trebui să deţină un avion pentru deplasările Administraţiei Prezidenţiale şi a anunţat că va susţine în Guvern o analiză pentru achiziţionarea unei astfel de aeronave. Radu Miruţă a adăugat că Spartan dispune în prezent de comunicare criptată prin satelit doar pentru format text. El a precizat că la nivelul STS sunt propuneri pentru integrarea unui sistem de comunicaţii, inclusiv audio. (Rador/ FOTO agerpres.ro)
(INTERVIU) Bogdan Călinescu, directorul IREF Paris: „Impozitarea progresivă este foarte dăunătoare investitorilor!”
Foto: Interviu Bogdan Calinescu
Publicat de Lucian Bălănuţă,
5 iunie 2025, 11:49 / actualizat: 5 iunie 2025, 13:33
Lucian Bălănuță:Aș dori să vă întreb, pentru început, cum vedeți evoluția economică a României în ultimul deceniu? Este România mai capitalistă sau mai dependentă de stat?
Bogdan Călinescu: Eu aș spune că evoluția economică a României e foarte interesantă și pozitivă în în ultimii ani. Am și scris de altfel în Franța. Am dat exemplu României de mai multe ori. Dacă ne uităm simplu la cifre, totul este clar. PIB-ul României a crescut foarte mult în în ultimii ani. De altfel, este de cinci ori mai mare decât atunci când a intrat în Europa, PIB-ul pe cap de locuitor mă refer, ceea ce este enorm. În acest moment acest PIB îl depășește pe cel al Greciei, al Ungariei, se apropie de cel al Estoniei. Deci, România a făcut progrese absolut remarcabili în ultimii ani, însă în ceea ce privește partea capitalistă de stat, știți ca în ca poantele cu “o veste bună, o veste rea” – sunt și lucruri bune și lucruri rele. Au au fost făcute multe investiții publice care au costat foarte mulți bani. Esti corupție la nivel public, știți foarte bine acest lucru, însă au fost și investiții din partea societăților străine în România foarte mult în acești ultimi ani, deci care au contribuit de altfel la creșterea produsul intern brut. Deci sunt părți bune, dar și părți părți rele. Situația de astăzi este puțin dificilă.
Lucian Bălănuță: Într-adevăr și agenda publică la ora actuală este dominată de subiecte ce țin de fiscalitate, de motorul economic al României , îndeosebi legându-ne de faptul că avem un deficit bugetar îngrijorător. Inclusiv Comisia Europeană a transmis o serie de recomandări mai ferme în această privință. În opinia dumneavoastră, cum vedeți o rezolvare în acest sens? Pentru că există foarte multe aspecte ce țin de o eficientizare a cheltuielilor, o tăiere a cheltuielilor publice, dar în același timp și discuția legată de creșterea taxelor.
Bogdan Călinescu: Un lucru important, care e valabil altfel pentru toate țările membre Uniunii Europene, atunci când se intră într-o organizație economică trebuie respectate anumite reguli. România și alte țări nu le-au respectat. Vorbesc și de Franța, de altfel, iar la un moment dat este nevoie să se facă reforme, reforme dificile, dure. Este cazul României astăzi, care are un deficit public foarte ridicat, în jur de 9% din PIB, în Franța e de 5,8%, însă datoria publică în Franța este de cam de 118%, în România, la jumătate, de 54%, deci amândouă țările trebuie să taie din cheltuielile publice, trebuie să reducă numărul de funcționari, trebuie să facă economii pentru a respecta tocmai aceste aceste reguli. Să nu uităm că în cazul României sunt zeci de miliarde de euro care vor trebui, vor fi cheltuiți până în 2027. Cred că e vorba de 85-86 de miliarde de euro, ceea ce este foarte mult. Și Bruxelles ar putea pedepsi România pe bună dreptate, dacă nu se fac aceste a aceste reforme.
Lucian Bălănuță: Și în această chestiune, cum ar putea România să construiască un plan credibil într-un timp foarte scurt, dar și ținând cont și de presiunile sociale de la noi din țară?
Bogdan Călinescu: Presiuni sociale sunt peste tot. În Franța, sindicatele fac grevă de fiecare data când e vorba de o reformă, ies în stradă, blochează drumurile sau trenurile, circulația trenurilor. Însă oamenii politici nu trebuie să cedeze. România în acest moment are nevoie de o coaliție care să fie eficientă, să dea drumul la acțiuni, reforme importante, să fie curajoasă. Este nevoie de acest lucru în România. Dacă oamenii politici nu sunt conștienți și nu spun adevărul. La institutul meu insistăm asupra faptului că trebuie spus adevărul poporului. Nu e deloc populism acest lucru. Este vorba de de spus care este situația economică și ce trebuie făcut. Trebuie ca statul să facă, să sacrifice, să taie din cheltuielile publice și să intre pe calea pe calea reformelor importante, costisitoare și din perspectivă socială, așa cum cum bine ați subliniat.
Lucian Bălănuță: Însă, dacă ar fi să trasăm câteva priorități în această privință, pentru că și președintele României, la ora actuală, vorbește despre priorități și a desemnat deficitul bugetar ca fiind una dintre prioritățile în materie de combatere. În definitiv, care ar fi acestea, cum le vedeți dumneavoastră?
Bogdan Călinescu: Trebuie văzut exact unde sunt cheltuielile publici inutile, trebuie privatizat cât mai mult. Și când spune acest lucru nu e vorba doar de România, e vorba și despre Franța. Sunt țări care au nevoie de reforme radicale din acest punct de vedere. Deci trebuie văzut ce poate fi privatizat. Dar în ceea ce ce mă privește, trebuie văzut unde este risipă, dacă sunt administrații care nu folosesc la nimic. Trebuie sacrificii. Dacă nu, dacă nu se fac sacrificii, din când în când, reforma nu va putea fi făcută singură. Tendința politicienilor este să crească taxele, impozitele. La fel și în Franța. Chiar cei de dreaptă sau de stânga, nu contează. Preferă să facă asta decât să impună anumite reforme care sunt necesare. Dar asta nu folosește la nimic. Ați vorbit acum câteva minute despre situația fiscală. Dau ca un exemplu bun rata de impozitare unică care există în România și vrem să fie adoptată și în Franța. Din acest punct de vedere, este un lucru foarte bun pentru România. A contribuit la creșterea economică din ultimii ani. În Franța, impozitele pe venit se pot ridica până la 60-62%, ceea ce este absolut enorm. Plus că este o o incertitudine fiscală permanentă. Atunci când există o rată unică, știm exact cât vom plăti. Deci nu trebuie ca politicienii din România să schimbe acest lucru, trebuie să continue pe această cale.
Lucian Bălănuță: Haideți să deschidem dezbaterea aceasta, căci într-adevăr este un subiect fierbinte, acela al impozitării progresive versus cota unică. Noi am avut la începuturi o impozitare progresivă, dar asupra muncii, nu a capitalului sau a venitului global și avem o experiență de ceva timp cu această cotă unică, iar discuțiile la ora actuală, în formatul acesta al partidelor care ar putea forma o coaliție de guvernare se apleacă și asupra perspectivei de a introduce o impozitare progresivă, spunându-se de fapt că România a ajuns la un nivel economic ce ar permite un soi de solidaritate social, dacă ne referim la unul dintre partidele care militează pentru această cotă progresivă. Cum vedeți această noțiune într-un plan mai amplu?
Bogdan Călisescu: Sper să nu să nu fie schimbată situația de astăzi. E suficient să ne uităm la statistici, la evoluția României în ultimii ani, să vedem atunci de când a fost introdusă cota unică și până astăzi au crescut veniturile statului, adică creșterea economică, salariile au crescut enorm. Am discutat, am prieteni, am colegi, sunt foarte mulți care câștigă foarte bine astăzi în România, se poate trăi, se trăiește mult mai bine ca înainte. Am dat exemplu PIB-ul pe cap de locuitor, în putere de cumpărare. Sunt regiuni, dee exemplu, regiunea București-Ilfov este a 5-a regiune din Europa ca putere de cumpărare pe cap de locuitor, după Luxemburg, o regiune din Irlanda etc. Este absolut incredibil, deci dacă schimbăm ceva care merge, va fi mult mai mult, mai dificil. Impozitarea progresivă este foarte dăunătoare investitorilor, celor care câștigă din ce în ce mai mult, pentru că atunci când muncim mai mult, e normal să câștigăm și mai mult. Și am să vă dau un exemplu coconcret. La institutul pe care îl dirijez, cel de Cercetări Economice și Fiscale, am publicat un studiu statistic, acum câțiva ani, în care am arătat că dacă s-ar introduce o impozitare unică de 15% în Franța, statul ar câștiga. Veniturile statului ar fi mult mai mari decât în situația actuală, când sunt patru-cinci rate de impozitare. Deci cu cât impozite sunt mai mici, ca să rezumăm studiul, cu cât impozitul este mai mic, cu atât banii la buget intră mai mai mult, în cantitate mai mare. Deci sunt exemple clare , exemple economice, exemple din mai multe state, în care se vede clar că mai bine ca impozitul să fie mai mic.
Lucian Bălănuță: Mă gândesc și la compoziția politică la ora actuală, care a devenit și în România mai fragmentată decât de obicei. Partidele tradiționale au început să să piardă teren. S-a întâmplat și în Franța. Pe acest fond și ținând cont că unul dintre semnalele transmise în timpul alegerilor a fost legat și de inechitățile sociale, aici cum vedeți o soluționare a acestei problematici românești?
Bogdan Călinescu: Acest discurs este prezent în toate țările. Și în Franța, și în Statele Unite și trebuie văzut întâi, în timp, cum au evoluat lucrurile. Nu cred că există cineva astăzi în în România care să spună că suntem mai săraci ca acum 15-20 de ani. Ar fi o minciună gogonată pe care orice căutare pe Google a ar desființa-o imediat. Sunt oameni care s-au îmbogățit, sunt și mafioți și trebui să spunem lucrurilor pe nume. Sunt oameni care câștigă sume enorme, am văzut de altfel și pensii nesimțite și salarii nesimțite. La unii nu știm de unde provin aceste venituri, dar asta este alt lucru. Trebuie combătută corupția, bineînțeles, dacă nu, comparăm pe cineva care fură sau face business mafiot, care câștigă sume enome cu altcineva care câștigă mult mai puțin. Deci trebuie combătută această această inechitate datorată furtului. Însă peste tot sunt inegalități, dar inechitatea a scăzut, în general, pentru că a crescut salariul minim. A crescut și în România în ultimii ani. Este absolut evident și în Franța și în alte țări. Ceea ce este important este ca această creștere economică să fie mare. Asta contribuie la îmbogățirea tuturor cetățenilor. Asta nu înseamnă că nu vor fi și mâine și poimâine persoane care vor câștiga mai puțin decât alții. Și ceea ce este un lucru absolut normal, inevitabil într-o societate modernă, capitalistă, democratică. Numai în comunist spuneam că toți suntem egali, doar unii erau mai egali de cât ceilalți.
Lucian Bălănuță: Uitându-ne puțin și la tabloul acesta general, chiar cu o forțare a notei: 2024-2025 față de 2008, 2009, 2010, în perioada crizei financiare, crizei economice, unde ne aflăm? Există un pericol care să escaladeze în așa fel încât să ajungem într-un punct pe care l-am mai resimțit la un moment dat?
Bogdan Călinescu: Și în Franța și România este un risc. Într-adevăr, este un risc din cauza deficitului, a datoriei publice. În Franța sunt foarte mari probleme cu pensiile, natalitate a scăzut. Deci pensiile sunt plătite de cei care sunt în în câmpul muncii și nu sunt. Nu sunt fonduri de pensii în Franța. În România sunt, de exemplu, alt aspect pozitiv. Și sistemul se poate prăbuși, în sensul că nu vor mai fi bani pentru plătirea pensiilor în România. Riscul cel mai mare este ca politicienii să impună scăderea salariilor. Vorbesc de privat. Din sectorul privat dacă se impun mărirea impozitelor și mărirea taxelor, asta ar bloca, ar stopa net creșterea economică a României și ar avea repercusiuni. Și nu știm ce consecințe, economicie dezastruoase vor vor urma în contextul globalizării. Să nu uităm, economiile europene și celelalte din restul lumii interconectate. Când o economare începe să tușească și celelalte vor fi afectate și se vor îmbolnăvi. Deci, atenție la acest lucru.
Lucian Bălănuță: Dincolo de componenta strict tehnică, România înregistrează probleme semnificative și în ceea ce privește colectarea TVA-ului la ora actuală. Cum s-ar putea, în definitiv, corecta, pentru că problema trenează de foarte mult timp și este, să spunem așa, un capitol la care dacă am reuși să colectăm mult mai eficient TVA-ul, poate că și unele dintre problemele structurale ale României nu ar mai fi atât de pronunțate?
Bogdan Călinescu: Poate că rata TVA e prea mare. Atenție, eu sunt pentru impozite și taxe mici. cum le-am precizat de mai multe ori, însă sunt împotriva fraudei. Legea trebuie respectată, chiar dacă e proastă, deci fiecare trebuie să plătească. Însă trebuie să ne întrebăm de ce e fraudă frauda? Poate pentru că sigur sunt oameni care fură instinctive, aș putea spune așa. Însă frauda fiscală există și pentru că taxele și impozite sunt prea ridicate, sunt prea mari. Există în Franța discuții de ani de zile, sunt date exemple nenumărate despre oameni de afaceri, că s-au îmbogățit și care preferă să plece din Franța, să stabilească în Elveția, în Belgia sau în Statele Unite, tocmai pentru a nu plăti sume exorbitante, sume enorme Fiscului. Deci frauda trebuie combătută, însă cauzele, de asemenea. Dacă nu se colectează impozitele cum trebuie, înseamnă că sunt prea ridicate, sunt și ele prea ridicate. Este un infern fiscal. Faptul că cineva pleacă că plătește prea mari impozite, e de înțeles. Și să meargă în altă țară unde plătește mai puține impozite, e de înțeles. Deci mai bine să scădem impozitele și taxele ca să reușim să plătească mai mulți oameni. Asta am am observat-o și în Franța. Să vă dau un exemplu concret, 55% din francezi nu plătesc impozitul pe venit. Mai mult decât jumătate în populația, ceea ce este absolut inadmisibil. Dar dacă s-ar scădea impozitele, ratele de impozitari, mai mulți ar intra în categoroa celor care plătesc, deci bugetul statului crește, veniturile statului ar crește, deci este o modalitate foarte bună de a combate această fraudă care nu este fraudă, de fiecare data, este scăderea a impozitelor și taxelor.
Lucian Bălănuță: Și în final, vreau să fac apel și la preocupările dumneavoastră legate de politică de politici publice. Totodată, discuția aceasta despre combaterea evaziunii fiscale, despre perspectiva de a colecta venituri la stat într-un mod cât mai efficient a căpătat, în aceste zile, o altă componentă, și anume perspectiva de a introduce și serviciile de informații în lupta de a combate evaziunea fiscală, de a ridica noțiunea de evaziune fiscală la rang de strategie de apărare a țării. Cum vedeți acest aspect?
Bogdan Călinescu: Legea trebuie respectată, cum am precizat, însă atenție, atenție să nu fie poliție fiscală, să nu ajungem la abuzuri, să controlăm acolo unde nu trebuie frauda. Într-adevăr, frauda trebuie căutată, însă să ne ferim de abuz, pentru că ajungem la un stat dictatorial. Sunt pentru transparență, însă la transparență totală e și un un risc, un risc mare să intrăm într-un stat care controlează și vede absolut totul, ceea ce nu este bine. Statul trebuie să fie mic, eficient, să se ocupe de ceea ce trebuie, iar de restul, sectorul privat îl poate face foarte bine.
Interviul în variantă AUDIO:
BOGDAN CĂLINESCU s-a născut la Iași. În 1990 a plecat în Franța pentru studii și a absolvit Institutul de Științe Politice din Paris (Sciences Po).
A condus Institutul Francez de Politici Publice (IFRAP), unde a lansat revista Société Civile. În prezent, este director al Institutului de Cercetări Economice și Fiscale (IREF) din Paris. Este și fondatorul și președintele asociației Entrepreneur Junior.
Predă la Universitatea din Pontoise un seminar dedicat dezinformării economice și politice.
A publicat mai multe cărți de succes în Franța sub pseudonimul Nicolas Lecaussin. Printre cele mai cunoscute se numără: – Cet État qui tue la France (Plon, 2005) – L’absolutisme efficace (Plon, 2008) – Au secours ! Ils veulent la peau du capitalisme (First Editions, 2009) – À quoi servent les riches (Lattès, 2012)
Prezent la summitul de astăzi de la Paris, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susţinut şi el că ar fi periculoasă ridicarea sancţiunilor, întrucât Rusia nu doreşte niciun fel de pace.
Liderul ucrainean a insistat la reuniunea din capitala Franţei că ţara sa are nevoie de garanţii de securitate.
O misiune franco-britanică se va deplasa în Ucraina, în următoarele zile, pentru pregătiri privind formatul armatei ucrainene, precum şi o posibilă desfăşurare de forţe din ţările aliate, după un eventual acord de pace, a anunţat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care, împreună cu premierul britanic, Keir Starmer, conduce Coaliţia de voinţă pentru sprijinirea Ucrainei.
Corespondenta RRA, Daniela Coman, transmite de la Paris: Puterile europene sunt hotărâte să susţină pe termen lung armata ucraineană, care devine, într-un fel, prima linie de apărare a Europei, iar pentru aceasta trebuie să fie capabilă să prevină orice eventuală agresiune ulterioară a Rusiei pe continent. De asemenea, aliaţii Ucrainei au convenit în unanimitate ca sancţiunile politice şi economice împotriva Moscovei să fie menţinute, a precizat Emmanuel Macron. Reprezentată la reuniunea de la Paris de preşedintele interimar Ilie Bolojan, România s-a angajat să participe la grupul de lucru creat pentru supravegherea respectării recentului acord de încetare a focului în Marea Neagră.
Ilie Bolojan: Întrucât înţelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiţii importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că Portul Constanţa este cel mai important port la Marea Neagră. România va participa la acest grup de lucru şi prin infrastructura pe care o are – radare, drone, poliţia aeriană – , dar şi colaborarea cu Turcia şi Bulgaria pe partea de deminare.
România va sprijini şi ea în continuare Ucraina să se apere în faţa agresiunii ruse, aşa cum s-a stabilit la recentul Consiliu European, a adăugat preşedintele interimar, explicând că acest lucru reprezintă un interes strategic pentru ţara noastră, întrucât ucrainenii ţin pericolul la distanţă.
În schimb, niciun militar român nu va fi trimis pe teritoriul Ucrainei nici acum şi nici după încheierea păcii, o decizie luată la nivel politic, după consultarea partidelor reprezentate în Parlamentul de la Bucureşti, a reiterat Ilie Bolojan. (Rador/ FOTO EPA/Agerpres)
Din capitala franceză, corespondenta RRA, Daniela Coman, prefaţează reuniunea: Şeful statului francez va reafirma decizia Parisului de continuare şi consolidare a sprijinului militar şi financiar acordat Ucrainei ca prioritate absolută. Summitul pentru Pace şi Securitate în Ucraina, care va avea loc mâine la Paris, va reuni ţările dispuse să se angajeze pentru o încetare totală a focului şi care iau în calcul participarea la o desfăşurare de trupe europene de menţinere a păcii după încheierea conflictului, aşa cum au propus Franţa şi Marea Britanie. Preşedinţia franceză a informat că 31 de state au confirmat participarea, în principal membre ale Uniunii Europene, precum şi Marea Britanie, Canada şi Norvegia, membre ale NATO. România va fi reprezentată la această reuniune de preşedintele interimar, Ilie Bolojan. Franţa subliniază că toate demersurile ţărilor europene sunt realizate în coordonare cu Washingtonul. „Toate acestea se fac în deplină transparenţă cu partenerii noştri americani”, informează serviciul de comunicare al Palatului Elysée, subliniind că preşedintele Macron îi va prezenta omologului său american, Donald Trump, rezultatele summitului de mâine. După consultările cu Emmanuel Macron, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va răspunde în această seară întrebărilor jurnaliştilor de la patru televiziuni publice europene: France 2 din Franţa, BBC din Marea Britanie, ARD din Germania şi televiziunea publică din Estonia. (Rador/ FOTO Daniela Coman)
Este vorba despre ţările care vor să participe sau să sprijine logistic, ca România, o posibilă forţă de menţinere a păcii în Ucraina, după încheierea războiului declanşat de Rusia şi în contextul suspendării ajutorului militar american pentru Kiev.
De la Paris are detalii Daniela Coman: Calea către pace nu poate trece prin abandonarea sau capitularea Ucrainei, nu poate fi încheiată cu orice preţ şi în niciun caz sub dictatul Rusiei, a afirmat în repetate rânduri preşedintele Franţei. El a amintit experienţa din 2014, când Rusia a anexat provincia ucraineană Crimeea, iar occidentalii s-au mulţumit cu o încetare a focului pe baze fragile.
Emmanuel Macron: Astăzi nu mai putem crede Rusia pe cuvânt. Ucraina are dreptul la pace şi securitate pentru ea însăşi, iar acest lucru este şi în interesul nostru şi al securităţii continentului european. O pace care să-i garanteze Ucrainei că nu va mai fi invadată din nou de Rusia trebuie pregătită. Acest lucru va implica cu siguranţă sprijinirea armatei ucrainene pe termen lung şi, poate, desfăşurarea de forţe europene care nu vor pleca astăzi şi nici nu se vor angaja în lupte pe linia frontului, ci vor merge în Ucraina ca să garanteze respectarea deplină a păcii.
Toate ţările au fost invitate în strânsă coordonare cu Comandamentul Militar al NATO, care va fi asociat acestui demers. Chiar dacă România nu s-a angajat deocamdată să trimită militari în viitoarea forţă europeană de menţinere a păcii, ţara noastră ar urma să fie reprezentată la întâlnirea de la Paris de şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad. (Rador/ FOTO defense.ro)
Securitatea continentului este tema unei noi reuniuni organizate la Paris
19 februarie 2025, 19:06
Într-un interviu acordat marţi presei regionale franceze, Emmanuel Macron a vorbit despre activităţile ostile ale Kremlinului din ultima perioadă, precum şi despre ingerinţele în procesul electoral din România.
Securitatea continentului este în această seară tema unei noi reuniuni organizate la Paris, după cea de luni, în format restrâns. De această dată este prezentă şi România, prin preşedintele interimar, Ilie Bolojan.
Liderul francez s-a arătat foarte critic la adresa lui Vladimir Putin, enumerând activităţile Kremlinului din ultima perioadă, care au afectat interesele mai multor ţări din Uniunea Europeană: acţiunile sale la graniţa poloneză, atacuri cibernetice în toate ţările noastre, manipularea de informaţii sau procese electorale ca în România.
De asemenea, preşedintele francez a insistat pe ameninţările explicite ale lui Putin privind recurgerea la arme nucleare, cu încălcarea acordurilor internaţionale la care Rusia este parte.
Cu toate acestea, preşedintele Macron şi-a arătat disponibilitatea de a discuta cu omologul său rus despre încheierea conflictului şi revenirea păcii în Ucraina. Preocuparea noastră, a tuturor, este că doar o simplă încetare a focului în Ucraina nu ar rezolva conflictul. Trebuie ajuns la o pace deplină, cu garantarea condiţiilor de securitate, de stabilitate socială, economică şi politică în Ucraina, care să permită reinstalarea păcii pe termen lung, a explicat Emmanuel Macron.
Referindu-se la ce s-a întâmplat în conflictele declanşate de Rusia în fostele republici sovietice, el a subliniat că istoria recentă ne-a permis să constatăm că, ori de câte ori au făcut un acord de încetare a focului, acesta nu a fost niciodată respectat de Rusia.
Printre soluţiile ce ar putea fi propuse Ucrainei ca garanţii de securitate în cadrul unui eventual acord de pace cu Moscova ar fi trimiterea de experţi sau chiar de trupe de menţinere a păcii în afara zonelor de conflict, pentru a-i încuraja pe ucraineni. Preşedintele Macron a subliniat că aceasta este deocamdată o temă de gândire pentru europeni.
El a menţionat o altă posibilitate, şi anume o decizie în cadrul negocierilor pentru o operaţiune de menţinere a păcii sub mandat ONU, care să fie desfăşurată pe linia frontului.
(RADOR/FOTO – Administrația Prezidențială a României, presidency.ro)
Reuniune de urgenţă pe probleme de securitate europeană, organizată de preşedintele francez, Emmanuel Macron
17 februarie 2025, 19:06
Liderii principalelor puteri din Uniunea Europeană precum Germania sau Italia, dar şi din Marea Britanie, vor încercă să găsească un răspuns comun la negocierile de pace americano-ruse privind încheierea războiului din Ucraina, anunţate să înceapă, mâine, pe teren neutru, în Arabia Saudită.
De la Paris, corespondenta RRA, Daniela Coman: Va avea Uniunea Europeană vreun rol în procesul de pace de pe propriul continent? Au încă europenii forţa să se ţină de promisiunile făcute Ucrainei că o vor ajuta atâta timp cât va fi nevoie? Ce se va întâmpla cu ţările europene în următorii ani, dacă Statele Unite se retrag din apărarea comună din cadrul NATO? Ce evoluţie pentru relaţiile americano – europene? Sunt doar câteva întrebări la care această reuniune ar urma să răspundă. Înainte ca întâlnirea să înceapă, preşedintele Emmanuel Macron a vorbit la telefon cu omologul său american, Donald Trump, însă nu au fost comunicate detalii asupra conţinutului. „Securitatea europeană se află la răscruce”, a scris preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe reţeaua de socializare X în momentul sosirii la Paris. Opt ţări sunt reprezentate, şapte din Uniunea Europeană, plus Marea Britanie, alături de preşedinta Comisiei, preşedintele Consiliului European şi Secretarul General al NATO. O formulă restrânsă dacă ar fi să ne raportăm la numărul total de 27 al statelor membre ale Uniunii Europene. Cu siguranţă se va discuta despre trimiterea de trupe europene de menţinere a păcii în Ucraina, după ce mai multe ţări au anunţat că sunt pregătite să o facă. Între acestea, Marea Britanie şi Suedia sunt printre cele care în urmă cu exact un an la summitul privind situaţia din Ucraina, organizat tot la Paris, reacţionau cu vehementă reticenţă la afirmaţia preşedintelui Emmanuel Macron, care nu excludea ca, citez: „într-o dinamică viitoare, ar putea fi nevoie să trimitem în mod oficial şi asumat trupe la sol”.
Reuters notează că afirmaţia lui Rubio sugerează că întâlnirea dintre reprezentanţii Statelor Unite şi cei ai Rusiei, care va avea loc zilele următoare în Arabia Saudită, este doar una de tatonare, la care Washingtonul să vadă dacă Moscova este într-adevăr dispusă la negocieri.
Declaraţia lui Rubio o contrazice însă pe cea a emisarului special al preşedintelui Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, potrivit căruia europenii nu vor participa la tratative, iar Statele Unite vor juca rolul de intermediar între Rusia şi Ucraina.
Pe fondul acestor semnale contradictorii venite de la americani, liderii principalelor puteri europene se întâlnesc astăzi, la Paris, în regim de urgenţă, pentru a discuta despre securitatea europeană şi războiul din Ucraina, după cum transmite corespondenta RRA, Daniela Coman.
Reporter: Prim-miniştrii Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Poloniei, Spaniei, Olandei şi Danemarcei, preşedintele Consiliului European, preşedinta Comisiei Europene şi secretarul general al NATO vor participa la această întâlnire informală de la Paris, a anunţat preşedinţia franceză. Acelaşi comunicat precizează că discuţiile de azi ar putea fi ulterior extinse în alte formate, cu scopul de a reuni toţi partenerii interesaţi de pace şi securitate în Europa. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, vorbea aseară, într-un interviu la televiziunea LCI, de două chestiuni urgente care vor domina agenda europeană în perioada următoare.
Jean-Noël Barrot: Pe termen scurt, va trebui să ne asigurăm că pacea care va fi negociată şi găsită în Ucraina este de durată, iar apoi este aproape sigur că Statele Unite îşi vor revizui nivelul de angajament, inclusiv din punct de vedere geografic, în cadrul NATO. Toate acestea trebuie să producă inevitabil o adevărată trezire a noastră şi chiar un salt înainte pentru a ne însuşi ceea ce ne aparţine, adică, propriul nostru rol în securitatea continentului european.
Reporter: Reuniunea de urgenţă de la Paris are loc într-un moment deosebit de delicat al relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, după iniţiativele luate în ultimele zile de preşedintele american Donald Trump şi de echipa sa de a negocia pacea pe bătrânul continent direct cu Vladimir Putin, ţările europene şi Ucraina fiind excluse de la luarea deciziilor.
