Directorul AIEA, Rafael Grossi, a declarat vineri în Consiliul de Securitate al ONU că Israelul a lovit centre nucleare ale Iranului de la Isfahan şi Fordo precum şi principala uzină de îmbogăţire a uraniului de la Natanz. (Rador/ FOTO captură youtube)
Este vorba despre ţările care vor să participe sau să sprijine logistic, ca România, o posibilă forţă de menţinere a păcii în Ucraina, după încheierea războiului declanşat de Rusia şi în contextul suspendării ajutorului militar american pentru Kiev.
De la Paris are detalii Daniela Coman: Calea către pace nu poate trece prin abandonarea sau capitularea Ucrainei, nu poate fi încheiată cu orice preţ şi în niciun caz sub dictatul Rusiei, a afirmat în repetate rânduri preşedintele Franţei. El a amintit experienţa din 2014, când Rusia a anexat provincia ucraineană Crimeea, iar occidentalii s-au mulţumit cu o încetare a focului pe baze fragile.
Emmanuel Macron: Astăzi nu mai putem crede Rusia pe cuvânt. Ucraina are dreptul la pace şi securitate pentru ea însăşi, iar acest lucru este şi în interesul nostru şi al securităţii continentului european. O pace care să-i garanteze Ucrainei că nu va mai fi invadată din nou de Rusia trebuie pregătită. Acest lucru va implica cu siguranţă sprijinirea armatei ucrainene pe termen lung şi, poate, desfăşurarea de forţe europene care nu vor pleca astăzi şi nici nu se vor angaja în lupte pe linia frontului, ci vor merge în Ucraina ca să garanteze respectarea deplină a păcii.
Toate ţările au fost invitate în strânsă coordonare cu Comandamentul Militar al NATO, care va fi asociat acestui demers. Chiar dacă România nu s-a angajat deocamdată să trimită militari în viitoarea forţă europeană de menţinere a păcii, ţara noastră ar urma să fie reprezentată la întâlnirea de la Paris de şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad. (Rador/ FOTO defense.ro)
Reuniune de urgenţă pe probleme de securitate europeană, organizată de preşedintele francez, Emmanuel Macron
17 februarie 2025, 19:06
Liderii principalelor puteri din Uniunea Europeană precum Germania sau Italia, dar şi din Marea Britanie, vor încercă să găsească un răspuns comun la negocierile de pace americano-ruse privind încheierea războiului din Ucraina, anunţate să înceapă, mâine, pe teren neutru, în Arabia Saudită.
De la Paris, corespondenta RRA, Daniela Coman: Va avea Uniunea Europeană vreun rol în procesul de pace de pe propriul continent? Au încă europenii forţa să se ţină de promisiunile făcute Ucrainei că o vor ajuta atâta timp cât va fi nevoie? Ce se va întâmpla cu ţările europene în următorii ani, dacă Statele Unite se retrag din apărarea comună din cadrul NATO? Ce evoluţie pentru relaţiile americano – europene? Sunt doar câteva întrebări la care această reuniune ar urma să răspundă. Înainte ca întâlnirea să înceapă, preşedintele Emmanuel Macron a vorbit la telefon cu omologul său american, Donald Trump, însă nu au fost comunicate detalii asupra conţinutului. „Securitatea europeană se află la răscruce”, a scris preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe reţeaua de socializare X în momentul sosirii la Paris. Opt ţări sunt reprezentate, şapte din Uniunea Europeană, plus Marea Britanie, alături de preşedinta Comisiei, preşedintele Consiliului European şi Secretarul General al NATO. O formulă restrânsă dacă ar fi să ne raportăm la numărul total de 27 al statelor membre ale Uniunii Europene. Cu siguranţă se va discuta despre trimiterea de trupe europene de menţinere a păcii în Ucraina, după ce mai multe ţări au anunţat că sunt pregătite să o facă. Între acestea, Marea Britanie şi Suedia sunt printre cele care în urmă cu exact un an la summitul privind situaţia din Ucraina, organizat tot la Paris, reacţionau cu vehementă reticenţă la afirmaţia preşedintelui Emmanuel Macron, care nu excludea ca, citez: „într-o dinamică viitoare, ar putea fi nevoie să trimitem în mod oficial şi asumat trupe la sol”.
Discuţia liderilor europeni privind Ucraina are ca obiectiv analiza situaţiei din teren şi a celor mai adecvate modalităţi de îndeplinire a angajamentelor de sprijin faţă de poporul ucrainean şi de continuare a eforturilor necesare pentru respingerea invaziei ruse şi de a asigura prevalarea dreptului internaţional. Această reuniune va fi şi un bun prilej de a exprima, la nivel european, un mesaj unitar de sprijin pentru Ucraina şi pentru implementarea unei păci juste, cuprinzătoare şi de durată, precizează sursa citată.
Preşedintele Iohannis va evidenţia necesitatea continuării unei abordări strategice, multidimensionale şi coerente pentru susţinerea Ucrainei.
Referitor la rolul UE în lume, este vizată o discuţie strategică şi cuprinzătoare asupra căii de urmat în ceea ce priveşte angajarea la nivel global şi priorităţile într-un context multipolar şi marcat de tensiuni geopolitice.
Tema migraţiei va fi abordată din perspectiva evaluării progreselor înregistrate în implementarea legislaţiei UE în materie, cu accent pe dimensiunea externă, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, lupta împotriva instrumentalizării şi a traficului cu migranţi.
În ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu, se va analiza situaţia din teren, inclusiv modalităţile prin care UE poate contribui la eforturile în direcţia dezescaladării conflictului. Va fi abordată, totodată, situaţia din Siria.
Preşedintele va informa membrii Consiliului European şi cu privire la situaţia din România ca urmare a interferenţelor străine în procesul electoral.
‘Voi sublinia că acest lucru nu este o ameninţare doar la adresa României, ci la adresa democraţiilor şi a valorilor europene, la modul cel mai general. Toate, repet, toate ţările sunt expuse acestui risc. Este evident, şi voi spune acest lucru şi în reuniune, că este necesară o coordonare eficientă la nivelul întregii Uniuni pe tema combaterii ingerinţelor străine şi a atacurilor hibride din partea Rusiei. Pentru a ne apăra şi pentru a preveni aceste ingerinţe trebuie să adaptăm şi să dezvoltăm de urgenţă instrumente şi mecanisme, nu putem să rămânem doar la nivelul ‘hai să discutăm cum să rezolvăm’, trebuie mers mult mai departe. Trebuie găsite instrumente concrete, proceduri corecte, mecanismele necesare pentru a ne putea apăra în faţa acestor atacuri’, a spus preşedintele Klaus Iohannis, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles. (Agerpres/ FOTO gov.ro)