#StareaEducației (INTERVIU) Planuri cadru alternative la Colegiul Tehnic ”Unirea” Pașcani din acest an școlar. Daniela Orășanu, directorul instituției: Va fi mai multă autonomie și învățare aplicată. La cele două clase pilot, orele vor avea 75 de minute, iar anul școlar va fi împărțit în trei module de câte zece săptămâni. Pentru cele două clase au existat aproximativ doi candidați pe loc.

Publicat de andreeadaraban, 31 august 2026, 12:52 / actualizat: 3 septembrie 2026, 21:43

La „Unirea” vor funcționa două clase pilot, una la profilul Economic și una la profilul tehnic – Mecatronică. Interesul elevilor a fost ridicat, după cum a declarat directorul Daniela Orășanu, invitată în emisiunea Starea Educației. Ea spune că pentru cele două clase au existat aproximativ doi candidați pe loc. Selecția s-a făcut pe baza opțiunii elevilor și părinților, dar și a rezultatelor școlare: „Au fost luate în calcul mediile de admitere, dar și mediile din gimnaziu, pentru anumite discipline, nu neapărat doar pentru Română și Matematică”.

Una dintre principalele noutăți este libertatea elevilor de a alege discipline opționale în funcție de interesele și aspirațiile lor profesionale. Oferta liceului cuprinde aproape 90 de astfel de programe, de la inteligență artificială și economie digitală până la robotică, mentenanță drone sau grafică digital. „De asta avem atât de multe opționale. […] Ne propunem chiar din prima să răspundem tuturor intereselor acestor elevi”, explică Daniela Orășanu.

Printre disciplinele propuse se numără „Economia digitală și societatea viitorului”, „Simularea afacerilor cu inteligența artificială”, „Fundamentele AI”, „BattleBots – introducere în RoboSport”, „Introducere în lumea dronelor” sau „Geometria aplicată în design 3D și robotică”. Pentru componenta de inteligență artificială, liceul a încheiat și un parteneriat cu UiPath.

Predarea va pune accent pe probleme concrete, proiecte și întrebări care îi provoacă pe elevi să găsească soluții. „Venim cu partea teoretică după ce ne luăm o problemă din viața reală, din realitatea imediată a elevului”, spune directoarea.

La clasele pilot, orele vor avea 75 de minute, iar anul școlar va fi împărțit în trei module de câte zece săptămâni. Într-un modul, elevii pot studia intensiv un număr limitat de discipline, pe care le finalizează și le evaluează înainte de trecerea la următorul modul. În opinia directoarei, organizarea reduce presiunea unui orar încărcat: „Copilul nu se pregătește într-o săptămână la 16-20 discipline. […] E o învățare intensivă și aplicată, pe o perioadă delimitată”.

Evaluarea va fi bazată, în principal,pe proiecte și portofolii, inclusiv proiecte transdisciplinare. Elevii vor lucra în echipă la probleme inspirate din realitate și vor construi un portofoliu pe durata celor patru ani de liceu. Testele standardizate nu dispar, dar vor avea o pondere mai redusă. Un alt element important este proiectul CAPSTONE, la care elevii vor începe să lucreze încă din clasa a IX-a și care ar urma să reunească mai multe competențe dobândite pe parcursul liceului.

Clasele pilot vor beneficia și de parteneriate cu patru operatori economici din zona economiei digitale. Calificările rămân, deocamdată, cele existente în nomenclator, respective tehnician în activități economice, și tehnician în mecatronică, însă conducerea liceului consideră că acestea ar trebui adaptate în viitor la transformările economiei. „Ceea ce contează cel mai mult la acești copii sunt competențele pe care le dobândesc”, subliniază Daniela Orășanu.

Admiterea la liceu, o discuție care trebuie regândită

 Un alt subiect important abordat în interviu este admiterea la liceu. Directoarea Colegiului „Unirea” consideră că actuala Evaluare Națională, bazată în principal pe Română și Matematică, nu reflectă întotdeauna aptitudinile elevilor. „Evaluarea Națională nu este ceea ce trebuie”, afirmă ea, susținând că un astfel de examen îi determină pe elevi să se pregătească aproape exclusiv pentru cele două discipline.

Daniela Orășanu pledează pentru o selecție care să țină cont de parcursul elevului, de interesele sale și de motivație. Un posibil instrument ar fi un portofoliu construit începând din clasa a V-a, completat eventual de un interviu și o probă de competențe. „Eu văd această admitere la liceu ca pe un parcurs. Vreau să văd rezultatele copilului timp de 4 ani”, explică directoarea.

În perspectiva unui nou concurs pentru ocuparea funcțiilor de director, Daniela Orășanu consideră că un manager de școală trebuie să fie, în același timp, manager, lider educațional și un bun factor de decizie. Un director de școală lucrează sub presiune constantă, ia decizii în fiecare zi, care afectează o comunitate destul de mare de elevi, de familii”, spune aceasta, enumerând printre calitățile esențiale echilibrul emoțional, reziliența și capacitatea de a lua decizii sub stres.

Deși mărturisește că și-ar fi dorit să revină la catedră pentru a lucra direct cu elevii claselor pilot, Daniela Orășanu spune că va participa la viitorul concurs pentru funcția de director. Va fi, însă, potrivit declarației sale, ultimul mandat. „Noi cerem de la directori să fie profesioniști, să fie directori buni, cu toate calitățile, dar noi îi pregătim pentru asta. Învățăm să fim directori după concurs”, conchide directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Din acesta în școlar vor fi două clase pilot la Colegiul ”Unirea” din Pașcani. Înțeleg că ați definitivat vara aceasta tot ceea ce ține de disciplinele care vor fi studiate, dar și de felul în care vor arăta orele la aceste clase pilot. Ce profil au aceste clase și ce aduce nouă această pilotare?

Daniela Orășanu: A trecut partea de înscriere a copiilor la cele două clase pilot și putem să spunem, cu multă bucurie, că a fost un interes deosebit pentru cele două clase. Una este de la profilul Economic și una de la profilul tehnic – Mecatronică. La profilul Economic, noi am avut șase clase, în total, pe școală, din care una singură pilot și toate clasele au avut același cod la înscriere, astfel încât ei nu au putut să aleagă din repartizarea computerizată clasa pilot, ci asta s-a făcut conform unei proceduri la înscrierea elevilor, la depunerea dosarelor în clasa a IX-a, când au venit cu părinții în școală. Și atunci s-au făcut cererile pentru clasa pilot și putem să spunem că a fost o cerere și un interes extraordinar, astfel încât, pentru cele două clase, au fost doi elevi pe loc.

Andreea Daraban: Cum i-ați selectat pe acești elevi să facă parte din cele două clase pilot după ce și-au exprimat opțiunea?

Daniela Orășanu:  În primul rând, a fost cererea părinților și a elevilor, apoi în baza acestor cereri au fost luate în calcul mediile de admitere, dar și mediile din gimnaziu, pentru anumite discipline, nu neapărat doar pentru Română și Matematică.

Andreea Daraban: Aceste proceduri le-ați stabilit la nivelul școlii?

Daniela Orășanu:  Din cursul anului școlar, în luna mai, prin Consiliul de Administrație și Consiliul Profesoral, a fost dezbătută și aprobată această procedură. Pentru absolut toți elevii de clasa a IX-a, noul an școlar aduce foarte multe noutăți: noi planuri cadru, un nou format pentru examenul de Bacalaureat pe care îl vor da în 2030 și mai ales partea asta de curriculum la decizia școlii, care este foarte, foarte importantă. Pentru cele două clase pilot, copiii își vor alege opționalul pe care și-l doresc, din oferta noastră care este foarte bogată. Copiii și vor alege aceste opționale în funcție de interesele lor profesionale, rezolvând o aplicație, e un test psihometric, prin care ne propunem să descoperim interesul profesional al elevilor, să vedem cât sunt aplecați mai mult pe antreprenoriat, cât pe partea de tehnic, astfel încât,  pentru o grupă minimă de opt, așa cum ne permit metodologia și legea, putem organiza mai multe opționale la o clasă și putem să facem mai multe grupe, să răspundem cumva tuturor intereselor acestor elevi. De asta avem atât de multe opționale.

Andreea Daraban: Nu mergeți pe principiul majoritatea decide?

Daniela Orășanu:  Nu, sub nicio formă, nu, pentru că de asta se numește Curriculum la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ). Și atunci, trebuie să respectăm tocmai acest interes al elevilor, pentru că avem o metodologie generoasă care ne ajută în acest sens, pentru că ne spune că putem să facem grupe de minimum opt elevi și atunci chiar putem să organizăm lucrul acesta și e păcat să nu o facem. Și o facem în funcție de interesele lor, pentru că ei pot să spună că mi-aș dori acest opțional, de exemplu ”Fizică experimentală”, dar cumva poate că nu este înclinat chiar pentru acest domeniu sau pentru ”Business in E-sport”, să spunem. Dau două mici exemple. De asta avem nevoie de o analiză mult mai riguroasă. Dar ne propunem chiar din prima săptămână să ne întâlnim cu părinții acestor elevi, de la cele două clase,  și să le explicăm încă o dată ce presupune acest parcurs de la aceste clase pilot. Noi am pregătit deja conținuturile. E mult spus că am făcut manualele, pentru că nu avem manuale. Știm foarte bine că un elev de clasa a IX-a nu va avea în prima zi de școală un manual. Dar noi am pregătit niște proiecte de manual, să spunem așa, pentru cele două clase, conținuturile pentru toate disciplinele pe care le au. Dar mai mult de atât, am pregătit ghidurile, pentru că echipa care se ocupă de aceste clase pilot, este o echipă întreagă, formată din șapte colegi, a realizat ghiduri și a pregătit toate proiectele didactice pentru toate lecțiile care vor avea loc la toate disciplinele din primul modul, de 10 săptămâni. Pentru că, așa cum ați menționat, orele la acești elevi vor fi sesiuni de 75 de minute. În discuțiile pe care le-am avut cu părinții și elevii la înscriere, ne-am dat seama că orarul lor, la 75 de minute, este diferit de al celorlați elevi care este de 50 de minute. Și ei au spus că ceea ce nu le place la acest format este că nu se întâlnesc cu toți elevii din școală și și-ar dori o pauză în care să fie cu toții, împreună. Școala noastră are peste 1000 de elevi. Și atunci am regândit orarul, nu mai începem la ora 8, o să începem la ora 8 fără un sfert. Am construit o pauză mare pentru absolut toți elevii din școală, ca ei să fie cu toții împreună. Reglăm din mers, asta vreau să subliniez, că îi ascultăm pe elevi, ascultăm părinții și reglăm din mers, astfel încât să fie cât mai confortabil și de interes pentru parcursul lor. Pregătim și un ghid pentru bobocul de clasa a IX-a, pentru că sunt atât de multe schimbări. Și atunci trebuie să cunoască cumva, să fie în cunoștință de cauză și să știe ceea ce îl așteaptă timp de patru ani.

Andreea Daraban: Ne puteți da exemple de discipline pe care le vor studia elevii la cele două clase pilot? De exemplu, la profilul Economic, ce vor studia cei de la clasa pilot în plus sau diferit față de cei de la o clasă care are un parcurs tradițional?

Daniela Orășanu: De exemplu, avem un opțional, care e un opțional de tip integrat, ”Economia digitală și societatea viitorului” sau ”Managementul proiectelor de voluntariat”, ”Simularea afacerilor digitale în industria 4.0 prin Minecraft”, ”Simularea afacerilor cu inteligența artificială”, ”Fundamentele AI”. În legătură cu ”Fundamentele AI”, vreau să menționez că în această vacanță am încheiat un contract cu UiPath, care au un curs de inteligență artificială și lucrăm împreună cu specialișteli de la UiPath pentru a aduce elevilor de la cele două clase pilot elemente de inteligență artificială. Alte opționale: ”Bazele activității economice și comerțului pentru industria 4.0”, ”Înființarea firmei pentru industria 4.0”, ”Asigurarea calității pentru industria 4.0”. La clasa de ethnic avem ”BattleBots- introducere în RoboSport”, apoi ”Competențe de grafică digitală și CAD”, ”Fundamente IT și sisteme de operare”, ”Introducere în lumea dronelor – design, pilotare și întreținere nivel 1”, ”Geometria aplicată în design 3D și robotică”, „Comunicare digitală și storytelling„ și pot continua. Demersul predării, educația la cele două clase se face foarte diferit. O facem în acea paradigmă ERR. Este o formă de pedagogie care se bazează foarte mult pe partea asta de întrebări și de aplicații din lumea reală. Venim cu partea teoretică după ce ne luăm o problemă din viața reală, din realitatea imediată a elevului, pe care el o cunoaște deja și după aceea construim partea teoretică, fundamentele teoretice și evident tot ceea ce are nevoie copilul pentru învățare. Și se bazează foarte mult pe filozofia asta a întrebărilor, a întrebărilor puternice, nu a întrebărilor simple. Sunt profesori la noi în  școală, peste 10, care au făcut cursuri în acest sens, în această pedagogie pe care o vom aplica la cele două clase.

Andreea Daraban: Orele vor fi de 75 de minute și programul este organizat pe module. Ne puteți detalia cum se va derula practic activitatea?

Daniela Orășanu: Orarul este deja din luna iunie afișat pe site-ul școlii, astfel încât toți cei interesați de aceste clase pilot să poată să vadă exact orarul pentru tot anul școlar, împărțit în trei module, a câte 10 săptămâni. Asta înseamnă 30 de săptămâni, așa cum este planul cadru de teorie, pentru că încă 6 săptămâni sunt pentru instruire practică la liceul tehnologic. Un modul de 10 săptămâni, care cuprinde cam 5-6 discipline pe care le epuizează, parcurg toată programa. Adică vor face toată programa de limba română, să spunem, în modulul 1. Altă clasă va face limba română în modulul 2. Altă clasă va face matematica în modulul 3. Adică nu e pe tot parcursul anului școlar, ci toate orele din planul cadru se vor face timp de 10 săptămâni, în numărul de ore alocat din planul cadru aprobat de către Ministerul Educației.

Andreea Daraban: Care sunt beneficiile organizării activității în acest fel?

Daniela Orășanu: Copilul nu se pregătește într-o săptămână la 16-20 discipline. Într-o zi poate să aibă o singură disciplină. Astăzi face toată ziua limba română, mâine face doar matematică, mâine face fizică, apoi engleză și așa mai departe.  Și o face mult mai concentrat. Ne-am dorit cu toții, cumva, să nu mă avem atât de încărcată programa elevilor. Ne plângem de foarte mult timp pentru că sunt foarte multe discipline și programe extrem de încărcate. Prin organizarea pe aceste module, a câte trei module, 10 săptămâni, se parcurge toată programa, se termină cu evaluare și se trece la o altă disciplină, la un alt modul. Copilul înțelege mult mai bine, e mult mai intensiv, e o învățare intensivă și aplicată, pe o perioadă delimitată, nu întinsă pe tot anul, amestecată cu Săptămâna altfel, cu Săptămâna verde…

Andreea Daraban: Și evaluarea cum va fi făcută?

Daniela Orășanu: Evaluarea o facem preponderent prin proiecte și un portofoliu pe care elevul îl va construi începând din prima zi de școală până în anul IV de liceu. Lucrăm la asta, la o bază de date de tipuri de probleme din realitate la care ei vor lucra în echipă, transdisciplinar, folosind cunoștințele și învățarea din mai multe discipline. Nu va fi un proiect la limba română sau un proiect la matematică. De fapt vor fi proiecte transdisciplinare și vor folosi aceste cunoștințe, abilități, valori pe care le au ei, pentru că grila de evaluare e destul de complexă pentru un proiect. Pe langă acest tip de evaluare, vom avea teste standardizate, dar cu o popondere mult mai mică. Pe noi ne interesează mai mult cum învață copilul, nu ce știe el în fiecare etapă, să punem un flash în fiecare etapă. Folosim un soft pentru care plătim licență,  care acordă feedback în învățare.  Nu-i dă elevului rezultatul imediat, ci îi dă un feedback, are o sarcină pe care el o poate dezvolta și o duce până la capăt cu un feedback permanent, asigurat de inteligență artificială, de fapt. Repet, e un soft educațional, vine din Statele Unite, dar are varianta și pentru România. Avem două laboratoare special doar pentru cele două clase pilot, unde vor intra și profesorul de română și cel de fundamente IT sau cel de sport, dacă va avea nevoie la E-business, la E-gaming.

Andreea Daraban: Spuneam la început că acești copii, care intră în clasa a IX-a, vor da un alt fel de Bacalaureat. Această nouă organizare a activității, pe care o propuneți dumneavoastră, îi va ajuta să aibă rezultate mai bune?

Daniela Orășanu: Cu siguranță. Mai ales că în anul IV, în ultimul an de liceu, ei vor lucra doar la disciplinele de examen, pentru că vor avea același examen. Ei nu vor avea un Bacalaureat diferit. Vor avea același tip de examen. Și în clasa a XII-a vor avea doar acele discipline care sunt de examen, plus discipline de specialitate și vor avea ore alocate special pentru un proiect, proiectul CAPSTONE, pe care noi îl aducem ca noutate în învățământul tehnologic din România. Este acel proiect la care încep să lucreze din clasa a a IX-a. Un proiect mult mai complex, e un mix de competențe pe care elevul trebuie să-l dovedească lucrând la aceste proiecte. Deci în clasa a XII-a se vor pregăti, de fapt, doar pentru cele două mari examene naționale, respectiv Bacalaureat și examenul de competențe profesionale, prin acel proiect CAPSTONE.

Andreea Daraban: La finalul liceului, elevii vor obține și niște calificări. Ce calificări vor avea elevii de la cele două clase pilot ale Colegiului Tehnic ”Unirea”?

Daniela Orășanu: Calificările sunt cele clasice. Poate că până în 2030, când copiii aceștia vor ajunge la finalul liceului, se va actualiza și lista specializărilor. Nomeclatorul specializărilor să fie adus, cumva, în realitatea economiei digitale, pe care o avem astăzi. Până atunci avem aceleași specializări pe care le are orice clasă standard. La clasa de la profilul Economic este tehnician în activități economice, dar este clar pregătit pentru activitățile dintr-o economie digitală. De fapt, ceea ce contează cel mai mult la acești copii sunt competențele pe care le dobândesc.  Iar cei de la profilul Tehnic sunt tehnicieni în mecatronică, dar, la fel, tot pentru partea asta de economie digitală.

Andreea Daraban: Ei vor face și practică…

Daniela Orășanu:  Sigur. Noi avem parteneriate special pentru aceste două clase pilot, cu patru operatori economici care sunt pe piața economiei digitale.

Andreea Daraban: Spuneați că ați realizat selecția pentru aceste clase la nivelul școlii, în urma unor reguli stabilite de Consiliul de Administrație al unității de învățământ. Iată, posibilitatea organizării unui examen suplimentar de admitere la liceu a adus, din nou, în discuție modalitatea de selecție a elevilor. Credeți că ar fi necesară schimbarea admitării pentru liceele tehnologice sau examenul de Evaluare Națională este o modalitate bună de selecție?

Daniela Orășanu: Eu am spus de mai mult timp, iată că acest subiect a dominat spațiul public în ultima perioadă, dar eu spun de foarte mult timp că Evaluarea Națională nu este ceea ce trebuie pentru acești elevi. Pentru că s-au specializat foarte mult în gimnaziu doar pentru examenul de Evaluare Națională, doar pe română și matematică și am să spun franc:  copiii nu mai știu fizică, nu mai știu chimie, nu mai știu biologie, nu mai știu geografie, nu mai știu istorie Bine, evident că nu toți, dar, în general,  acesta este trendul. Încep să se pregătească din clasa a VII-a și se orientează strict pentru acest examen de Evaluare Națională. Și mai mult de atât, așa cum am discutat și cu alți colegi din alte licee din țară și din București, chiar elevul care intră la liceu cu 10, cu 9,90, copii care intră cu medii foarte mari și nu stăpânesc foarte bine conținuturile, chestiuni elementare, uneori atât la limba română cât și la matematică, din cauza standardizării atât de puternice, atât de accentuate a examenului de Evaluare Națională, cum de altfel se întâmplă și la Bacalaureat. Și nu e vina elevului în niciun moment. Copiii sunt absolut extraordinari, însă standardizarea asta a examenelor naționale nu face bine pregătirii elevilor și ar trebui să luăm măsuri în sensul acesta.  Cum ar trebui să arate examenul la liceul tehnologic? Pentru că eu din zona aceasta vin.  Metodologia care a apărut acum pentru al doilea examen, un posibil concurs separat, să știți că pe noi ne avantaja, mă refer la liceele tehnologice. Noi, liceele tehnologice, nu eram puse în același coș cu liceele teoretice, unde să fie un examen la alte discipline. La liceul tehnologic, articolul 40 din metodologie spunea foarte frumos că  liceele tehnologice nu trebuie să susțină, de fapt, un examen la încă o disciplină, ci pot să se organizeze, dacă doresc,  pentru un examen de competențe, care poate fi sub orice formă.  Poate fi și un interviu, poate fi și un portofoliu, poate fi sub orice formă, dar ceea ce ne complica puțin situația aici era, de fapt, că nu liceul putea să ceară acest concurs, ci doar operatorii economici. În urbanul mare, în locurile unde într-adevăr industria, să spunem, este puternică, există operatori economici care pot să ceară lucrul acesta, în schimb, în urbanul mic, unde suntem noi, nu avem atât de mulți operatori economici care să vină și să ceară o selecție și să organizeze, să se implice, într-o selecție riguroasă pentru un anumit număr de locuri de la liceu. De altfel, la noi nici nu sunt foarte multe școli care să fie cu învățământ dual în urbanul mic, este și asta o altă discuție. Și atunci, acesta era lucrul care ar trebui, cumva, reglat.

Andreea Daraban: Dar, dacă s-ar face această selecție la nivelul școlii, ați fi de acord?

Daniela Orășanu: Da, împreună cu partenerul economic. Nu trebuie eliminat partenerul economic, dar, așa cum arăta metodologia, era strict opțiunea partenerului economic Eu nu spun că trebuie scos cu totul acest examen de Evaluare Națională, mă refer la acel examen de română și matematică. El trebuie reorganizat și aici e o altă discuție la nivel național.  Eu mă refer, acum, la cel de-al doilea concurs de admitere la liceu.  Și vorbesc, strict, despre un liceu tehnologic. Acest examen poate fi organizat, așa cum, repet, apărea în articolul 40 la metodologie, sub formă de portofoliu. Eu văd această admitere la liceu ca pe un parcurs. Vreau să văd rezultatele copilului timp de 4 ani. Acest examen nu poate fi organizat în 2027, în 2028 sau în 2029.  Trebuie să fie organizat pentru elevii care intră în clasa a V-a în această toamnă. Iar, când vor fi ei în clasa VIII-a, în 2030, să le vedem parcursul timp de 4 ani. Să lucreze la acest portofoliu, să nu fie făcut în două sau trei luni. Nu trebuie să fie un dosar de hârtii. Trebuie să vedem exact ce înclinații are copilul, ce își dorește el să facă, dacă participă la anumite concursuri. Și nu trebuie neapărat rezultate, ci să-i vedem dorința, motivația pe care o are, implicarea în activități extrașcolare, ce tipuri de activități extrașcolare își alege acel copil. Să-i vedem un profil, iar apoi poate să vină la un interviu la școală, dar nu la un interviu în care să-l eliminăm, ci un interviu răsturnat, să spunem așa, unde să-l ajutăm pe copil să-și găsească, cumva, tot prin aceste aplicații psihometrice, să-l ajutăm să-și descopere inclinațiile, talentul. Pentru că, decât un examen slab organizat, cu exigențe slabe, dar cu note immense, cu note foarte mari, la un liceu nepotrivit, timp de patru ani pentru un copil e mai toxic decât un concurs din acesta cu un interviu. Și da, se mai poate organiza o probă de competențe.

Andreea Daraban: Ați trecut Colegiul  ”Unirea” printr-un proces amplu de transformare. Se apropie concursul pentru directorii de școli. Aceștia vor susține concursuri pentru ocuparea posturilor. Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, să fii un director de școală bun în ziua de astăzi? Care sunt calitățile? Trebuie să fie lider educațional, un bun manager?

Daniela Orășanu: Toate! Funcția asta de director e atât de neatractivă în spațiul publice atât de blamată. De exemplu, eu la nivelul județului Iași, la niciun concurs nu am auzit niciun scandal, nu am auzit nicio nemulțumire, dar înțeleg că în țară sunt foarte nemulțumiți oamenii și mereu se spune că funcția de director este foarte politizată. Eu în județul Iași nu o văd așa. Și nu mă refer la Pașcani, la mine la școală, ci nu o văd în județul Iași, dar probabil că în țară este. Cele patru probe, care sunt la acest concurs, urmăresc, de fapt, toate aceste calități pe care ar trebui să le aibă un director bun. Un director de școală lucrează sub presiune constantă, ia decizii în fiecare zi, care afectează o comunitate destul de mare de elevi, de familii. Iar echilibrul emoțional, capacitatea de decizie sub stres, reziliența, acestea nu sunt niște calități opționale pentru un director bun. Sunt condiții de bază ale funcției. A doua probă este o probă de cunoștințe de management educațional. E o probă foarte exigentă și trebuie să fie exigentă și e susținută pe baza unei bibliografii oficiale. Iar a treia probă, proba planului managerial, mi se pare cea mai importantă. Acest plan managerial nu poate fi construit decât dintr-o diagnoză a unei comunități școlare concrete. A patra probă, care este interviul, da, poate fi subiectiv. Depinde de calitatea membrilor din comisie și depinde fiecare la ce comisie ajungem. Pentru că nu avem niște evaluatori profesioniști pentru asta. Și poate că acolo gradul de subiectivitate este mult mai mare. Sunt patru probe destul de complexe.

 Andreea Daraban: Vă înscrieți la acest concurs? Veți continua în direcția aceasta sau vă întoarceți la catedră?

Daniela Orășanu: Dacă ar fi fost după dorințele mele și după sufletul meu, m-aș fi întors la catedră, să predau la clasele pilot. Dar, așcolegii mei mi-au spus:”Nu poți să faci lucrul ăsta pentru că suntem împreună în tot acest demers și e un început. Abia când vom așeza lucrurile foarte bine, atunci poți să pleci din funcția de director.|” Și atunci, da, voi merge la concurs. Va fi ultimul meu mandat. Noi cerem de la directori să fie profesioniști, să fie directori buni, cu toate calitățile, dar noi îi pregătim pentru asta. Învățăm să fim directori după concurs.

Varianta audio a interviului:

Varianta în format video a interviului:

„StareaEducației” cu Andreea Daraban – „Să creștem generații sănătoase”

(AUDIO) Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Iași va testa, din această toamnă, planuri-cadru alternative pentru elevii care intră în clasa a IX-a la profilul Științe sociale

Publicat de Andreea Drilea, 29 mai 2026, 09:45

Elevii care vor intra în clasa a IX-a, la profilul Științe sociale, vor avea parte de un program modern, bazat pe cursuri interdisciplinare, practică și metode interactive de învățare.

Printre noutăți se numără cursuri precum „Managementul timpului și al obiectivelor personale” sau „Start-up în școală”, dedicate dezvoltării practice și antreprenoriatului social.

Elevii vor învăța să aplice noțiuni de psihologie, matematică, statistică și economie în situații concrete de viață. Oferta educațională va include 30 de discipline opționale, acestea urmând să reprezinte aproximativ 60% din activitatea școlară, după cum a declarat, în emisiunea Starea Educației, Marilena Bîrsan, directorul Liceului Teoretic „Ion Neculce” din Iași: ”De exemplu, avem un opțional gândit de profesorul de matematic, de cel de educație fizică și de biologie, care s-ar intitula ”Matematica performanței și  a mișcării” și este gândit să fie derulat de-a lungul celor patru ani de liceu. La clasa a IX-a ar fi ”Matematica mișcării și a măsurării”, în care elevii învață să facă corelarea între, să spunem, conceptele matematice care să fie aplicate în contexte sportive și nu numai în contextele sportive, și raportate la sănătate, interpretarea graficelor, utilizarea proporțiilor și a formulelor, reprezentarea geometrică prin desen tehnic, analiza și optimizarea performanței sportive prin modelare matematică.”

De asemenea, elevii vor participa la stagii de practică și internship, atât în școală, cât și în instituții partenere, precum birouri de avocatură sau centre de asistență socială.

(Radio Iaşi/Andreea Daraban/FOTO Facebook)

#StareaEducației (INTERVIU) Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Iași pilotează din toamnă noile planuri-cadru alternative pentru clasa a IX-a. Marilena Bârsan, directorul instituției: „Cel mai greu este să ieși din confortul minții tale. Avem tendința să lucrăm nișat, doar din perspectiva disciplinei pe care o predăm. Pentru elevi, alegerea unui profil nu înseamnă o sentință pe viață.”  

Publicat de andreeadaraban, 29 mai 2026, 09:01 / actualizat: 29 mai 2026, 16:53

Directorul instituției, Marilena Bârsan, a declarat în emisiunea Starea Educației,  realizată de Andreea Daraban, că ideea înscrierii în program a pornit din dorința profesorilor de a crea o legătură mai clară între teorie și practică. „Ne-am gândit în primul rând la ceea ce putem face noi, ca și cadre didactice, pentru a deschide anumite porți copiilor. Am dorit foarte mult să putem face corelare între teorie și practică”, a explicat aceasta.

Din toamnă, liceul va avea o clasă pilot de profil Științe sociale, însă abordarea va depăși granițele clasice ale disciplinelor umaniste. „Am gândit discipline care să lărgească orizontul copiilor, nu numai din punctul de vedere al disciplinelor sociale. Ne dorim o abordare transversală, care să îmbine disciplinele sociale cu cele realiste”, a precizat directorul liceului.

Printre noile module propuse se numără „Managementul timpului și al obiectivelor personale” sau „Start-up în școală”, un curs de antreprenoriat social aplicat. Elevii vor învăța noțiuni de psihologie, statistică, management și economie în contexte concrete de viață.

Oferta educațională include nu mai puțin de 30 de opționale pentru clasa a IX-a, iar ponderea acestora va reprezenta aproximativ 60% din totalul activităților școlare. Un exemplu de opțional interdisciplinar este „Matematica performanței și a mișcării”, realizată de profesori de matematică, biologie și educație fizică. „Elevii învață să facă corelarea între conceptele matematice și contexte sportive, sănătate, interpretarea graficelor sau analiza performanței prin modelare matematică”, a explicat Marilena Bârsan.

Un element important al proiectului îl reprezintă introducerea stagiilor de practică și internship. În clasele a IX-a și a X-a, activitățile vor avea loc în interiorul școlii, iar în ultimii doi ani de liceu elevii vor putea merge în instituții partenere. „Elevii pot merge și face practică în birouri de avocatură, în domeniul asistenței sociale, psihologiei sau în alte instituții relevante pentru profilul Științe sociale”, a spus directorul. La finalul liceului, elevii vor realiza și un proiect de absolvire cu caracter transdisciplinar, asemănător celor din învățământul vocațional și tehnologic. Conducerea liceului își dorește ca acest proiect să poată fi recunoscut ulterior și în procesul de admitere la facultate.

Noile planuri-cadru propun și metode moderne de predare. O parte dintre activități se vor desfășura prin sistem „blended learning”, combinând orele clasice cu activități asincron. „Elevii vor folosi o platformă educațională, iar o parte din evaluare va ține cont și de modul în care lucrează în echipă, de implicare și de timpul petrecut pe sarcină”, a explicat directorul.

Profesorii lucrează deja de mai multe luni la conținuturile noilor opționale și participă constant la întâlniri pedagogice pentru a adapta metodele de predare.  Implementarea proiectului nu este lipsită de provocări. Potrivit directorului, cea mai mare dificultate este schimbarea de mentalitate. „Cel mai greu este să ieși din confortul minții tale. Este foarte greu să fii out of the box. Avem tendința să lucrăm nișat, doar din perspectiva disciplinei pe care o predăm”, spune Marilena Bârsan. Aceasta consideră că școala trebuie să îi ajute pe elevi să înțeleagă conexiunile dintre domenii și să le ofere libertatea de a-și descoperi propriul drum. „Alegerea unui profil nu înseamnă o sentință pe viață. Poate însemna deschiderea unor porți pe care uneori nu le vedem”, a mai spus directorul Liceului „Ion Neculce” din Iași.

 Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Mai întâi, aș vrea să ne spuneți de ce ați inclus liceul în acest program pilot?

Marilena Bârsan: Noi, când am plecat în acest demers, ne-am gândit în primul rând la ceea ce putem face noi, ca și cadre didactice, pentru a deschide anumite porți copiilor, în sensul în care am dorit foarte mult să putem face corelare între teorie și practică, iar acesta a fost, practic, mobilul care ne-a împins spre acest demers.

Andreea Daraban: Practic, împreună cu echipa liceului ați creat aceste planuri cadru de la zero, ați conceput disciplinele opționale, ați prezentat proiectul Ministerului Educației și ați fost admiși în acest program. Cât timp ați lucrat la aceste planuri cadru alternative?

Marilena Bârsan:  Încă mai lucrăm. Deci, la planurile cadru efective, raportat la numărul de ore, am lucrat în jur de două luni jumătate, dar, efectiv, la conținutul a ceea ce ar trebui să fie în cadrul disciplinelor opționale și a modulelor transcurriculare, încă se mai lucrează în acest moment. Noi avem întâlniri săptămânale în echipa pedagogică, în care discutăm și așezăm, să spunem, lucrurile, în așa fel încât, atunci când vom veni în fața elevilor, să putem să furnizăm o educație de calitate.

Andreea Daraban: Câte clase veți avea din anul școlar următor care vor pilota planurile cadru alternative?

Marilena Bârsan:  Vom avea o singură clasă pilotă. Profilul este uman, Științe sociale.

Andreea Daraban: Ce se va schimba, concret, pentru elevii care intră în clasa a IX-a la Liceul ”Ion Neculce” la acest profil?

Marilena Bârsan:  Deși este profil Științe sociale, noi am gândit ceea ce vom furniza pentru următorii ani, patru ani, adică cât va fi un ciclu de școlaritate. Discipline care să lărgească orizontul copiilor, nu numai din punctul de vedere al disciplinelor sociale, sau, dacă vreți, să fie o abordare transversală, atât a disciplinelor sociale, dar care să fie îmbinate și cu disciplinele realiste. În acest sens, cel puțin legat de anumite abordări, ne-am gândit să facem la nivelul profilului,  de exemplu, module de tipul ”Managementul timpului și a obiectivelor personale”, în care să fie, în egală măsură, elemente care să țină și de psihologie și de psihoeducație implicit, care să țină și de matematică, să țină și de statistică, să țină și de management. Ne-am gândit și la abordări de tipul ”Start-up în școală”, care să fie un antreprenoriat social aplicat, pentru ca, la sfârșitul celor patru clase, elevii să înțeleagă ce înseamnă, de exemplu, o întreprindere socială și modul în care aceasta poate să reflecte comunitatea în care lucrează, în care funcționează.

Andreea Daraban: Ce alte opționale veți mai pune în oferta pe care o prezentați elevilor?

Marilena Bârsan:  Noi am gândit o ofertă de 30 de opționale pentru clasa a IX-a,  din care elevii vor alege. Ponderea opționalelor va fi, cel puțin, 60% raportat la ceea ce se va întâmpla pe parcursul unui an școlar. Trunchiul comun va fi 40%, diferența va fi completată de opționale. Abordările vor fi diverse, pentru că noi am gândit opționale la nivelul fiecărei arii curriculare, dar și între ariile curriculare. De exemplu, avem un opțional gândit de profesorul de matematic, de cel de educație fizică și de biologie, care s-ar intitula ”Matematica performanței și  a mișcării” și este gândit să fie derulat de-a lungul celor patru ani de liceu. La clasa a IX-a ar fi ”Matematica mișcării și a măsurării”, în care elevii învață să facă corelarea între, să spunem, conceptele matematice care să fie aplicate în contexte sportive și nu numai în contextele sportive, și raportate la sănătate, interpretarea graficelor, utilizarea proporțiilor și a formulelor, reprezentarea geometrică prin desen tehnic, analiza și optimizarea performanței sportive prin modelare matematică.

Andreea Daraban: Așadar, elevii care intră în clasa a IX-a la Liceul ”Ion Neculce” din Iași, la  profilul Științe sociale, vor face matematică toți cei patru ani?

Marilena Bârsan:  Vor face o matematică aplicată în contexte de viață, pentru că, în esență, noi de foarte multe ori folosim concepte pe care le învățăm în anumite contexte specifice, respectiv doar la anumite obiecte de studiu și nu întotdeauna suntem obișnuiți să facem corelarea între ceea ce învățăm la matematică, de exemplu, și modul în care putem calcula caloriile.

Andreea Daraban: Iată, la Științe sociale se va studia și matematică, dar bănuiesc că veți aprofunda și disciplinele de profil.

Marilena Bârsan:  Evident. Ne-am gândit, în cadrul acestei pilotări, să facem ceea ce se numește stagii de practică sau de internship. Am gândit pentru clasele a IX-a, a X-a stagii de practică interne, care să fie desfășurate efectiv în școală, în care elevul să fie cel care observă procesele, care implică, să spunem, disciplinele științelor sociale, în sensul în care un astfel de profil, la finalul absolvirii, oferă mai multe porți pentru o educație ulterioară. Deci, în clasele a IX-a și a X-a va fi o practică la nivelul școlii. Elevii vor fi angrenați în tot felul de activități care sunt susținute de acest profil, iar în clasele a XI-a și a XII-a, pe baza unor parteneriate și colaborări cu instituții, elevii vor merge și vor face practică în aceste contexte.

Andreea Daraban: Ne puteți da exemplu de instituții partenere?

Marilena Bârsan:  Sigur că da. Elevii pot merge și face practică pe filiera științelor juridice. Pot merge și face practică în birouri de avocatură, în birouri care să susțină și care să aibă în vedere aceste procese și activități juridice, dar nu doar la nivel juridic, ci tot ceea ce presupune asistență socială, psihologie, geografie, pentru că, în esență, profilul Științe sociale nu presupune neapărat urmarea unei căi spre științe sociale, ci eu cred că este un profil care poate deschide calea spre orice dorește tânărul să urmeze ulterior.

Andreea Daraban: Cât de multă libertate vor avea elevii în alegerea disciplinelor pe care doresc să le studieze?

 Marilena Bârsan: În esență, la finalul anului școlar, un elev de clasă a IX-a trebuie să aibă un număr de ore care este prestabilit. Evident că noi vom ține cont atunci când se va face orarul pentru clasa a IX-a de aceste opțiuni ale elevilor și cel mai probabil vom organiza grupe de studiu, în sensul în care, dacă sunt elevi care aleg anumite opționale și alți elevi care aleg alte opționale, evident că vom face o sumă și vom ajunge cumva în punctul în care elevii vor fi împărțiți pe grupe în așa fel încât masa critică să poată merge acolo unde a fost opțiunea principală.

Andreea Daraban: Cum vor influența aceste schimbări pregătirea pentru bacalaureat? Vor putea să aprofundeze disciplinele de Bacalaureat? Cum ați gândit?

Marilena Bârsan:  Legat de disciplinele de Bacalaureat, putem să vă spunem că pentru clasa a XII-a am gândit un program cumva adaptat acestei clase, în sensul în care, cel mai probabil, în prima parte a anului școlar vor fi aprofundate disciplinele din trunchiul comun și corelate cu anumite opționale care să susțină aceste discipline, iar în a doua parte a anului școlar, cel mai probabil, va fi pus focusul pe disciplinele de Bacalaureat, atât din punct de vedere al disciplinelor trunchiului comun, cât și al opționalelor. Am uitat să precizez că un alt element nou pe care îl aducem în această pilotare este un proiect de absolvire. De regulă, acest tip de proiecte sunt specifice liceelor vocaționale și tehnologice, dar având în vedere că noi am gândit acest parcurs pe care îl pilotăm și prin  prisma practicii, am ales acest lucru, adică elevul să absolve clasa a XII-a împreună cu acest proiect de absolvire, proiect care va fi transdisciplinar.

Andreea Daraban:  Adică ei vor obține la final un atestat?

Marilena Bârsan:  Da, și vom avea discuții în acest sens și cu universitatea, dacă poate fi recunoscut acest atestat în sensul în care, având o abordare transdisciplinară, care presupune în egală măsură și economie și psihologie și sociologie și nu doar atât, elevul să poată folosi acest atestat în admiterea ulterioară la facultate.

Andreea Daraban: Ce avantaje au elevii care vor studia într-un liceu pilot față de sistemul clasic?

 Marilena Bârsan: .În primul rând, cred că cel mai important avantaj este faptul că au posibilitatea de a alege ceea ce studiază, ceea ce nu este puțin lucru, și au posibilitatea de a experimenta modul în care înveți privind pluridisciplinar și din perspective multiple. De regulă, avem tendința să lucrăm nișat, să lucrăm din punctul de vedere al obiectelor pe care le predăm și chiar dacă facem trimiteri și avem elemente legate de faptul că realitatea este pluridisciplinară și pluridimensională, de cele mai multe ori cădem în acest apanaj al predării nișate.

Andreea Daraban: Sunt profesorii pregătiți pentru acest nou model educațional?

Marilena Bârsan: Noi am avut de-a lungul acestui an întâlniri aproape săptămânale în care am discutat despre modul în care putem concatena tot ceea ce am dorit să aducem în fața elevilor. Încă suntem în punctul în care discutăm aceste opționale, ele sunt hotărâte din punctul de vedere al abordărilor, dar încă se mai lucrează la conținut.

Andreea Daraban: Profesorul gândește conținutul și cum va lucra cu elevii?

Marilena Bârsan: Suntem conștienți că tot noi suntem cei care vom furniza și suportul teoretic, adică va fi un suport teoretic care va fi furnizat elevului și de la care se va pleca. Înseamnă mai mult decât două pagini.  Deși este suport teoretic, va fi bazat pe foarte multe aplicații practice. În esență, opționalele noastre sunt gândite, mare parte din ele, pe metoda învățării bazată pe fenomene. Ce înseamnă lucrul acesta? Înseamnă că, în general, modulele transcurriculare vor fi finalizate prin proiecte, vor fi abordate din punctul de vedere al anumitor concepte științifice, care vor fi privite transcurricular. Rezultatul final al parcurgerii unui modul transdisciplinar sau al unui opțional va fi de regulă un proiect.

Andreea Daraban: Evaluarea va fi diferită de cea clasică?

Marilena Bârsan:  În ceea ce privește evaluarea, noi am gândit-o din mai multe puncte de vedere. Am uitat să precizez că o altă formă de învățare pe care o vom practica în cadrul acestei pilotări este forma bazată pe ”blended learning”, în sensul în care la nivelul disciplinelor opționale, elevii vor folosi și o platformă educațională. Împreună cu ei vom folosi platforma educațională, în sensul în care o parte din ore va fi realizată față-înfață, iar un anumit procent va fi realizat asincron. Pe baza acestei platforme, elevii vor fi monitorizați și observați câte ore stau pe sarcină, modul în care lucrează în echipă, pentru că vor fi sarcini, evident, care vor viza munca colaborativă a elevilor. Și, repet, acest stil de învățare va fi aplicat mai ales la disciplinele opționale, iar o parte din notele pe care le vor primi elevii, vor avea în vedere și procente, care să vizeze munca în echipă, modul în care se integrează, cum înțeleg sarcinile și așa mai departe.

Andreea Daraban: Cu ce dificultăți v-ați confruntat și încă poate mai aveți provocări în implementarea acestor planuri cadru?

 Marilena Bârsan: Sincer? Cu mentalitatea. Pentru că este foarte greu să fii ”out of the box”, pentru că, de regulă, în capul nostru sunt trasate niște linii clare și atunci când vorbim despre profilul teoretic – Științe sociale, avem tendința să ne ducem pe niște căi care au fost deja bătătorite. În esență, eu cred că școala trebuie să vorbească despre faptul, repet, că realitatea este pluridisciplinară și că este o sumă unor perspective diferite, care în final vorbesc despre același lucru. Încă ne confruntăm la nivelul școlii noastre, vorbesc în acest moment despre schimbare de mentalitate, pentru că asta înseamnă să ieșim din confortul creat de predarea unei discipline singulare și să înțelegem că, de fapt, disciplina pe care o predăm noi este aceeași disciplină predată de un alt coleg, la un alt obiect de studiu, numai că din altă perspectivă.

Andreea Daraban: Este și un efort în plus din partea profesorului, nu? Numai să creezi acel conținut pe care trebuie să îl predai.

Marilena Bârsan: Da, așa este. Și este foarte important pentru noi să înțeleagă elevii noștri și părinții acestora că alegerea unui anumit profil nu înseamnă, de fapt, o sentință pe viață și că poate să-ți modeleze într-un mod definitoriu parcursul ulterior. Alegerea unui profil poate însemna deschiderea unor porți, pe care, uneori, nu le vedem sau suntem atenți în altă parte și este foarte importantă cunoașterea pe care o adună copilul în cei patru ani de liceu. Cel mai greu este să ieși din confortul minții tale. În esență, lucrurile nu sunt atât de dificile cât par, trebuie doar un pic de bunăvoință și un strop de asumare.

Varianta audio a interviului:

#StareaEducației (INTERVIU) Pilotarea planurilor cadru alternative pentru liceu. Daniela Orășanu, directorul Colegiului Tehnic ”Unirea” Pașcani: ”Dacă nu inovăm, riscăm un adevărat malpraxis educațional. Suntem datori să-i pregătim pe copii să folosească instrumentele generației lor, nu pe ale generației noastre.”

Publicat de andreeadaraban, 12 mai 2026, 11:46 / actualizat: 13 mai 2026, 12:17

Elevii care vor intra în clasa a IX-a la acest colegiu vor avea parte de un model educațional diferit de cel clasic: mai puține lecții bazate pe memorare și mai multe proiecte practice, tehnologii digitale, inteligență artificială, programare de drone și competențe pentru economia viitorului.

Directorul Colegiului ”Unirea”, Daniela Orășanu, a explicat, în emisiunea #Starea Educației, realizată de Andreea Daraban,  că decizia de a intra în programul pilot vine firesc după ani de investiții în infrastructură, digitalizare și modernizarea procesului educațional.

Colegiul va introduce două clase pilot unice la nivel național: o clasă din domeniul serviciilor, orientată spre economie digitală și o clasă de mecatronică, axată pe tehnologii digitale și internetul lucrurilor.  Deși elevii vor susține același examen de Bacalaureat ca toți ceilalți liceeni, modul în care vor învăța va fi complet diferit. ”Trunchiul comun rămâne identic, pentru că elevii trebuie să fie pregătiți pentru examenul național. Diferența apare în zona programelor opționale și a modului de predare”, a explicat Daniela Orășanu.

Astfel, școala introduce zeci de module și discipline noi care completează materiile clasice și le conectează la realitatea tehnologică actuală.

Elevii vor învăța să programeze drone, să construiască și să controleze roboți, să realizeze editare video, să creeze muzică folosind inteligența artificială și să automatizeze procese economice digitale.

Una dintre cele mai mari schimbări este modul de predare și evaluare. Lecțiile tradiționale vor fi înlocuite de proiecte interdisciplinare dezvoltate pe termen lung.

Fiecare elev va lucra încă din clasa a IX-a la un proiect personal de tip „capstone”, inspirat din modelul educațional din Singapore. Proiectul va fi dezvoltat pe parcursul celor patru ani de liceu și va reprezenta principala demonstrație a competențelor dobândite.

Evaluarea nu se va mai baza exclusiv pe lucrări scrise și note clasice, ci pe proiecte dezvoltate pe platforme digitale. ”Profesorul nu mai livrează doar cunoștințe. El devine arhitect și antrenor, construind situații reale de învățare”, spune Daniela Orășanu.

În cadrul claselor pilot, și organizarea școlii se schimbă. Orele vor avea 75 de minute, fără pauză, pentru a permite dezvoltarea proiectelor complexe. În plus, elevii nu vor mai studia zilnic câte șase-șapte discipline diferite. Materiile vor fi organizate în module de câte 10 săptămâni. Într-un modul, elevii vor studia maximum patru discipline, precum matematica, limba română și două materii de specialitate, după care vor trece la un alt set de discipline.

Pentru a putea intra în programul pilot, echipa colegiului a construit aproape 90 de programe opționale, adaptate profilului școlii și nevoilor actuale ale pieței muncii.

Planurile-cadru au fost create integral de echipa liceului, fără să fie copiate sau adaptate după alte modele existente. „Totul a fost construit de la zero, pe specificul școlii noastre”, a precizat directoarea instituției.

Munca pentru realizarea proiectului a început încă din luna octombrie și a implicat o echipă de șapte profesori care au lucrat intens timp de patru luni.

 Pentru implementarea noilor metode, colegiul a investit și în formarea profesorilor. În ultimii ani, majoritatea cadrelor didactice au participat la stagii de pregătire, internshipuri și schimburi de experiență în mai multe țări europene.

Deși Ministerul Educației și-a propus ca cel puțin 100 de licee să participe la pilotarea noilor planuri-cadru, doar 32 au aplicat.

În opinia directoarei colegiului din Pașcani, principala cauză este neîncrederea acumulată în urma numeroaselor reforme începute și abandonate de-a lungul timpului. ”Când se vorbește despre reformă în educație, apare deja un oftat prelung. Oamenii sunt obosiți de experimente”, afirmă aceasta.

Cu toate acestea, conducerea colegiului crede că lipsa inovației ar însemna „malpraxis educațional”.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Dorința de a intra în acest program de pilotare a planurilor cadru alternative nu este nouă, ci este urmare a unor inovații pe care deja le implementează Colegiul Tehnic ”Unirea” din Pașcani. Instituția a cunoscut o dezvoltare accelerată, atât în ceea ce privește infrastructura și digitalizarea, cât și în performanța academică a elevilor. Discutam anterior cu dumneavoastră, că dacă în urmă cu 10 ani elevii ocoleau această școală, în prezent adresabilitatea este ridicată, iar performanța academică a crescut considerabil. Așadar, intrarea în acest program pilot a fost una firească, nu, doamna director? Practic, cu ce vin aceste noi planuri cadru în întâmpinarea elevilor? Ce schimbări produc?

Daniela Orășanu: Colegiul ”Unirea” intră în primul program pilot de pilotare a noilor planuri cadru din România. Au mai fost, așa cum ați menționat și la nivel național, alte programe pilot, dar nu pe arhitectură curriculară și instituțională, ci mai mult pe organizarea orarului și altele. Este primul program de pilotare național, iar Colegiul ”Unirea” din Pașcani intră cu două clase pilot unice, așa cum sunt construite ele. Sunt două clase pe specializări diferite. Pe una, din zona serviciilor, pe care pregătește un elev tehnician în activități economice. Asta e specializarea din nomenclatorul clasic, dar el este pregătit pentru economie digitală, de fapt. Iar cealaltă clasă, de la profilul tehnic, specializarea mecatronică, elevul e pregătit, de fapt, pentru tehnologie digitală, pentru noile tehnologii digitale și internetul lucrurilor. Ce este diferit la aceste două clase față de clasele standard, așa cum le numim noi? Multe lucruri, dar o să încep de fapt cu ce este identic. Trunchiul comun, adică disciplinele de bază, care formează competențele de bază, de cultură generală, fundamentale, sunt  la fel ca la orice altă clasă. De ce? Pentru că din acestea se vor asigura subiectele pentru examenul național de Bacalaureat. Pentru că da, și acești elevi din clasele care fac parte din programul pilot vor da același tip de examen de Bacalaureat. Nu există nici o diferență aici. Și este adevărat, de fapt, așa cum am analizat programele de plan cadru standard, în clasele a IX-a și a X-a, este condensată materia care va fi cerută la examenul național de Bacalaureat și mai puțin în clasele a XI-a și a XII a. Ceea ce ne-a nemulțumit pe noi, în planul cadru a apărut în acest an, pentru că trebuie să spunem că din septembrie absolut toate clasele a IX-a trec pe un nou plan cadru, de exemplu, faptul că disciplinele teoretice nu au nici o oră de program opțional prevăzut în noul plan cadru. Și atunci, cu ce am venit noi în plus? Am venit cu foarte multe ore, module de pregătire, programe opționale din diferite domenii, care întăresc, cumva, foarte mult ceea ce se acumulează în disciplinele teoretice. O să dau un exemplu, la profilul tehnic, elevii învață să programeze drone și atunci lucrul ăsta îi ajută pe copii să înțeleagă fizica mult mai bine. Vor face, de exemplu, multe lucruri din inteligența artificială, dar la modul cum funcționează tocmai aceste modele de LLM, de Large Language Models, și atunci elevul va înțelege mai bine algoritmul din matematică și așa mai departe. Îl ajută, e complementar. Un alt lucru pe care îl aducem în plus față de ceea ce este în planul cadru standard este faptul că am mutat foarte multe ore ce țin de disciplinele teoretice, asta ne-a permis pilotarea, care sunt prevăzute în clasele a XI-a și a XII-a și le-am dus în clasele IX – X, astfel încât ponderea orelor din trunchiul comun  să fie mai mare la aceste clase pilot în a IX-a și a X-a,  și apoi se dezvoltă mai mult în clasele a XI și a XII-a partea de programe opționale.  Iar în clasa a XII-a, de fapt nu fac decât materii de Bacalaureat, la care se adaugă partea lor practică. La  aceste clase pilot nu mai vorbim de o lecție basic, cum zicem noi, respectiv  teorie, lecția clasică, vine profesorul, predă partea de cunoștințe, copilul îl ascultă, învață, redă și așa mai departe. Nu, toate lecțiile la aceste două clase pilot, pornesc de la project basic, în sensul că identificăm și la matematică, și la fizică, și la specialitate, și la religie, dacă vreți, la absolut orice disciplină, care este nevoia din societate, ce probleme găsim în societate în legătură cu ceea ce predăm noi. Și de acolo, începem să învățăm cu copiii, să dezvoltăm, să construim niște proiecte care pornesc din clasa a IX-a și se vor duce până în clasa a XII-a. Evaluarea va fi pe bază de proiecte, nu pe notarea clasică a lucrării și așa mai departe. Vorbim de proiecte pe platforme digitale.

Andreea Daraban: La finalul liceului, elevii de la instituția pe care o conduceți vor obține și niște calificări, pentru că vorbim despre un colegiu tehnic, ei vor da niște atestate și se vor specializa pe aceste domenii pe care urmează să le aleagă.

Daniela Orășanu: Da, aici este un alt punct de inovare, pe care l-am adus noi, pentru că există și astăzi calificările,  acele atestate profesionale cum le numim noi. Elevii dau examenul, iat atestatul, dar au devenit, cumva, un fel de forme fără fond, ceea ce există în prezent. Da, copiii aceștia construiesc niște proiecte în clasa a XII-a, nu dau un examen în sine, nivel 4 de exemplu, ci doar își prezintă acel atestat, care e foarte formal și primesc o diplomă de calificare, care nu e neapărat atât de prețuită în piață, pentru că în piață contează cel mai mult ceea ce știi, nu neapărat partea de hârtie. Am trecut cumva cu toții, în toată industria, în toate țările, la nivelul ăsta, contează ceea ce știi și nu diploma. Ei, ce facem noi diferit este că ne-am dus pe modelul Singapore, ceea ce se numește ”capstone”. La ei este de fapt și o echivalare a bacalaureatului tehnologic. Adică, elevii care termină un liceu tehnologic, o rută tehnologică, nu dau un Bacalaureat teoretic, ei dau acest proiect ”capstone”. Ce se întâmplă? Din clasa a IX-a, acești copii încearcă să-și construiască un proiect pe o temă care le place, în care se simt confortabil și doresc să o dezvolte foarte mult, timp de patru ani. Aici avem, de exemplu,  pe zona de Smart City, foarte multe proiecte opționale, programe opționale integrate.

Andreea Daraban: Practic, ați fost incluși în acest program al Ministerului, de pilotare a planurilor cadru alternative, datorită acestei palete foarte largi de discipline opționale pe care le puneți la dispoziție elevilor.

Daniela Orășanu: S-au construit aproape 90 de programe opționale, atât la discipline teoretice, cât și la discipline de specialitate. Asta nu înseamnă că toate aceste 90 de programe vor intra pe cele două clase, ci doar sunt alternative. Noi puteam să dezvoltăm, de exemplu, 100 de programe opționale pentru 10.000 de ore. Au fost școli, de exemplu, Colegiul ”Şaguna” din Brașov, care a dezvoltat programe opționale în acest cadru pilot pentru 10.000 de ore, pentru patru ani. Noi, pentru o anumită disciplină, am propus 3-4 opționale, pe un anumit nivel, respectiv a IX-a – a X-a și așa mai departe, și de aici o paletă foarte largă. De exemplu, am propus storytelling digital, antreprenoriat digitală, partea de e-business. Avem luptă cu roboți. Colegii mei de la informatică și de la tehnic  construiesc un robot împreună cu elevii și după aceea fac un fel de cursă, între acești roboți. Astfel,  învață să piloteze, să programeze drone și să asigure mentenanța. Nu neapărat construiesc drone, ci le repară, văd cum sunt făcute și le repară, asigură partea de mentenanță, dar au un opțional, prin clasa a XI-a și pentru o cursă de drone, învață cum să piloteze cât mai bine dronele. Apoi, există partea asta de tot ce îmbină cunoștințele din fizică, chimie, biologie, pe partea de sănătate, partea practică. La  aria curriculară Arte, de exemplu, învață să facă muzică cu inteligența artificială, au programe opționale pentru asta. Învață să facă editare video, ceea ce nu există în programa normală, editare video și apoi fac book-trailere pe cărți, unde construiesc soundtrack-ul, muzica de fundal. Evident că sunt foarte multe opționale  pe specialitate, pentru domeniul economic, de exemplu. Avem în zona asta de automatizare a fluxurilor dintr-o companie, acel RAP Cloud care este folosit acolo. Copiii fac facturi, învață să facă tot ce ține de partea de economie dintr-o companie doar digital. Pe noi ne-a interesat să construim un ecosistem clar pentru fiecare copil, unde să se regăsească el și să învețe în ansamblu, nu foarte tare nișat. Îi dăm niște competențe care să îl ajute pe el când termină clasa a XII-a. Pentru că datele statistice spun că aproximativ 70% din joburile care există astăzi, când vor termina ei liceul,  în 2030, nu vor mai fi. Și atunci nu poți să îl înveți strict ceva, o calificare, aceea de tehnician în activități economice, tehnician în mecatronică, cum apar acum în nomenclatorul clasic, ci de fapt trebuie să îl înveți niște noțiuni pentru economie digitală, pentru tehnologii digitale, internetul lucrurilor. Pentru că sunt patru tehnologii fundamentale care au schimbat arhitectura joburilor în piață, în toată lumea, și atunci noi la asta ne uităm. Există inteligența artificială, există partea de internetul lucrurilor, există partea asta de automatizare a fluxurilor economice dintr-o companie și atunci clar că toate programele noastre opționale sunt exact în zona aceasta.

Andreea Daraban: Aveți resursa umană necesară, care să fie pregătită pentru a preda noile discipline?

Daniela Orășanu: Din fericire, noi suntem norocoși,  pentru că avem un grup de profesori absolut excepționali, care da, se pregătesc, nu vin cu aceste noțiuni din facultate. Eu sunt profesor de contabilitate, nu predau contabilitatea pe care am terminat-o când am făcut facultatea. Am terminat contabilitatea acum 40 de ani. Avem foarte multe proiecte, noi suntem o școală care are foarte, foarte multe proiecte și o să spunem că în ultimii 10 ani, 80% din tot personalul, profesorii școlii, au mers în mobilități, internship-uri, în companii sau în job shadowing, în Europa. Săptămâna aceasta avem 3 colegi ingineri care sunt în Franța, în Angers și au avut o vizită într-o companie la Renault, au mers în lecții, în job shadowing, la un liceu tehnologic din Franța. Săptămâna viitoare pleacă doi colegi de-ai mei în Lituania, tot pe partea de inserție socială, să vedem cum păstrăm lucrurile astea când devine absolvent elevul și pleacă acolo, să învățăm de la nordici. Eu zic că fac o treabă foarte bună, cel puțin lituanienii, în partea asta de tehnologie digitală, prentru că tot timpul suntem de acolo, prin proiecte europene, plus cursuri paralele. În plus, organizăm în școală.  Anul trecut am început asta, am avut o serie de 7 ateliere în care am adus specialiști din companii și au ținut cursuri în școală, împreună cu profesorii și cu elevii noștri.

Andreea Daraban: Cum se schimbă rolul profesorului în acest nou context?

Daniela Orășanu: Foarte mult, foarte mult. E un arhitect, de fapt. E un antrenor. Profesorul astăzi construiește niște situații de învățare. Asta face. Nu livrează cunoștințe. Asta facem la cele două clase și asta noi facem la ”Unirea”.  Din păcate, nu am avut șansa să o facem în mod uniform, toți profesorii la toate clasele. Pentru aceste două clase pilot construim aceste situații de învățare, iar pentru asta am extins durata orei, de la 50 la 75 de minute, fără pauză, pentru că sunt proiecte mai largi. Mai mult de atât, toate disciplinele nu sunt puse într-un orar săptămânal, cum avem acum. Elevul nu are 6 discipline într-o zi. Ci le-am pus în 3 module. În primul modul de 10 săptămâni va face maximum 4 discipline: matematică, română și două discipline specialitate.  Urmează alt modul și așa mai departe. Termină programa de acolo, se mută pe alte discipline, astfel încât să le poată dezvolta foarte bine.

Andreea Daraban: De ce credeți că nu s-au înscris foarte multe licee pentru pilotarea acestor planuri cadru-alternative? Sunt 32 în toată țara. Ținta era de cel puțin 100.

Daniela Orășanu: Neîncrederea și cred că noi am obosit, ca și popor, probabil, de atâtea experimente. Și mai ales în sistemul de educație, când cineva vorbește de reformă, e un oftat prelung. Pentru că am tot avut tot felul de reforme și tot felul de inițiative. Și atunci oamenii au spus ok. Mai ales în aceste vremuri tulburi, când suntem toți cu centura pusă, când suntem un uragan, că sunt atâtea crize suprapuse prin care trecem și atunci mai vrem să mai și schimbăm un lucru. Ei, noi am pornit de la alt lucru. Și dacă nu începem, nu inovăm, cred că se întâmplă acel malpraxis educațional, de care eu tot vorbesc în general. Și suntem datori să îi învățăm pe copiii ăștia care vin în școală să fie pregătiți pentru atunci când termină ei, să știe să utilizeze instrumentele generației lor și nu instrumentele generației noastre.

Andreea Daraban: Și trebuie menționat faptul că liceul dumneavoastră a creat aceste planuri cadru. Nu le-a ajustat. Nu s-a copiat. E totul de la zero.

Daniela Orășanu: Nu e copiat, ajustat, adaptat după altceva. E totul de la zero, construit stric pe profilul școlii, pe ceea ce avem noi. De altfel, există legislație care dă posibilitatea ca alte licee să preia cumva aceste modele de  planuri cadru, sunt, în total, 77 de planuri cadru alternative create. Noi avem două planuri cadru pentru cele două clase.

Andreea Daraban: Așadar ele pot fi adaptate, adoptate de alte școli.

Daniela Orășanu: Pot fi luate. De ce nu au venit mai mulți? Motivul principal este neîncrederea. Dar eu cred că este și dificil să implementezi astfel de planuri. Noi am început să lucrăm din octombrie. Am fost o echipă de șapte oameni care am lucrat cel puțin patru luni de zile. Intens. Am ajustat foarte mult. Am avut noroc de comisia, grupul de lucru care a evaluat aceste proiecte, că au fost permanent alături de noi și ne-au consiliat foarte mult în zona asta. A fost o muncă paralelă cu tot ceea ce se întâmplă în programul obișnuit.

Varianta audio a interviului:

Varianta în format video:

„Starea educației” – Colegiul „Unirea” Pașcani, model de inovare în educația tehnologică

#StareaEducației (INTERVIU) 32 de licee vor pilota planuri-cadru alternative din toamnă. Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației: ” Nu vorbim despre o cosmetizare a unor planuri care există, ci despre o schimbare de fond. Profesorii devin stăpânii propriei discipline. Elevii pot alege ceea ce consideră util pentru dezvoltarea lor personală și profesională.”

Publicat de andreeadaraban, 4 mai 2026, 09:30 / actualizat: 6 mai 2026, 6:51

 Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației, invitat în emisiunea Starea Educației, realizată de Andreea Daraban, a declarat că noile planuri nu reprezintă o îmbunătățire a celor existente, ci o transformare profundă a modului în care este gândit procesul educațional. ”Nu vorbim despre o cosmetizare, ci despre o abordare complet diferită”, a explicat acesta. Elementul central al reformei este reducerea ponderii disciplinelor obligatorii și extinderea semnificativă a curriculumului ales de elevi din oferta școlii. Astfel, elevii vor avea acces la o gamă mult mai largă de discipline, inclusiv unele inovatoare și interdisciplinare, precum „design de produs” sau „design de magazine”. În plus, noile planuri includ perioade de practică și voluntariat, chiar și în liceele teoretice, pentru a facilita contactul direct cu piața muncii.

Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației, a declarat că unul dintre principalele obiective ale reformei este creșterea motivației elevilor. Aceștia își vor putea construi propriul parcurs educațional, alegând discipline relevante pentru interesele și planurile lor de viitor. ”Elevii nu mai învață doar pentru note sau pentru că o materie este impusă în orar. Ei aleg ceea ce consideră util pentru dezvoltarea lor personală și profesională”, a subliniat Szekely. Totuși, sistemul păstrează un nucleu comun obligatoriu, resepctiv aproximativ 1800 de ore, care asigură competențele necesare pentru promovarea examenului de Bacalaureat și permite transferul între licee.

Schimbările îi vizează și pe profesori, care vor trebui să-și regândească metodele de predare și conținuturile cursurilor, a mai spus Radu Szekely. Deși acest proces presupune un efort suplimentar inițial, avantajele pe termen lung sunt semnificative. Profesorii vor avea libertatea de a crea discipline opționale, de a inova și de a-și adapta predarea la nevoile reale ale elevilor. În unele cazuri, norma didactică ar putea fi alcătuită integral din astfel de cursuri opționale. ”Profesorii devin stăpânii propriei discipline. Nu mai sunt limitați de o programă, ci pot construi cursuri atractive, relevante și adaptate elevilor”, a explicat consilierul.

Noile planuri-cadru aduc și un nivel crescut de autonomie pentru unitățile de învățământ, atât în organizarea curriculară, cât și în gestionarea resursei umane. Școlile vor putea să-și definească propria identitate educațională și să atragă elevi prin oferte unice. Această schimbare ar putea genera un nou tip de competiție între licee, bazată nu doar pe rezultatele la Bacalaureat, ci și pe atractivitatea programelor oferite.”Școala devine managerul propriului succes”, a adăugat Szekely.

Liceele care nu au avut resursele necesare pentru a dezvolta propriile planuri pot adopta unul dintre cele deja aprobate. Ministerul încurajează colaborarea între școli, inclusiv prin parteneriate și mentorat.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Avem până în prezent 32 de licee curajoase, care au ales să piloteze planuri cadru alternative. Din Moldova, mai exact din județul Iași,  sunt 3 unități de învățământ și aș vrea să le menționez. Este vorba despre Liceul Teoretic ”Ion Neculce” din Iași, Liceul ”Eviss” din localitatea Valea Adâncă, unitate privată, precum și Colegiul Tehnic de Căi Ferate ”Unirea” din Pașcani. Mai fac precizarea că planul cadru este documentul care stabilește materiile care se studiază și numărul de ore alocat fiecărei discipline pe săptămână. Domnule  Radu Szekely, practic, ce aduc în plus aceste planuri cadru alternative pentru liceele care au optat să le piloteze?

Radu Szekely: Să știți că nu aduc neapărat ceva în plus, ci aduc ceva nou. Nu vorbim despre o cosmetizare a unor planuri cadru care există, ci despre o schimbare de fond. Liceele care și-au propus aceste planuri cadru alternative și pe care ministerul le-a aprobat, vin cu o soluție diferită pentru elevi. Nu este ceva îmbunătățit, ci este ceva complet nou, este o abordare diferită. Trunchiul comun, adică acele discipline obligatorii sunt mult mai clar definite și mult mai puține ca și procent din numărul total de ore, astfel încât curriculum la decizia elevului din oferta școlii nu mai este curriculum la decizia școlii, ci devine curriculum la decizia elevului din oferta școlii. Școala oferă un număr foarte mare de ore, din care elevii pot să aleagă minimum de care ei au nevoie pentru a absolvi liceul și a-și dezvolta competențele sau în cazul Colegiului Tehnic ”Unirea” să obțină calificarea profesională necesară. Oferă elevilor o plajă mult mai mare de ore din care aceștia să-și aleagă, dar dincolo de ore este vorba și de discipline. Aceste licee au inovat din perspectiva transdisciplinarității, a interdisciplinarității, avem discipline noi și avem abordări complet noi în ceea ce privește predarea sau dezvoltarea unor competențe, care până acum se făceau într-o singură disciplină, pe o singură arie curriculară poate. Acum ele devin transversale. Am văzut oferte de cursuri de genul ”Design de magazine” sau ”Design de produs” în cadrul ariei curriculare Arte. Deci, cumva au avut curajul să depășească limitele astea clasice, în care noi compartimentalizăm foarte mult disciplinele și să arătăm elevilor, să arătăm viitorilor absolvenți, viitorilor adulți, că nu trăim în compartimente, că nu învățăm și trăim în compartimente, ci totul se leagă și se leagă și de alte discipline, dar și de viața reală. Un alt element important, pe care l-am văzut în toate planurile cadru, este că au introdus perioade de voluntariat, perioade de practică, chiar și la liceele teoretice, astfel încât elevii să cunoască piața muncii în care vor intra la scurt timp după ce termină aceste cursuri.

Andreea Daraban: Pentru a clarifica foarte bine aceste aspecte, trebuie să subliniem că există un număr de ore obligatorii, reglementate la nivel național, pe care le urmează acești copii înscriși în liceele care pilotează planurile cadre alternative, dincolo de cele opționale.

Radu Szekely: Da, este vorba despre acel trunchi comun, care trebuie să aibă în jur de 1800 de ore.  Ordinul de ministru vorbește despre minimum 1800 de ore, care acoperă toate disciplinele obligatorii și toate competențele necesare pentru obținerea examenului de Bacalaureat, cu excepția probei de specialitate. Tot ce se face în sistemul de învățământ din România pentru ca un elev să-și poată lua Bacalaureatul și să se asigure și transferul spre alte licee, în cazul în care elevul nu vrea să mai continue studiile acolo sau din motive diferite ajunge în situația de a se transfera la alt liceu, acest lucru este posibil, pentru că ei fac acel minim obligatoriu care este pentru toată lumea în trunchiul comun.

Andreea Daraban: Planurile cadre alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene, evaluări naționale, Bacalaureat și așa mai departe.

Radu Szekely:  Corect, ei își vor dezvolta aceste competențe în trunchiul comun, dar pot construi mult mai mult pe ele și le pot dezvolta mult mai aprofundat decât ceea ce se face în trunchiul comun, prin propria alegere.  Dacă sunt interesați de anumite discipline, de anumite arii curriculare, de anumite competențe.

Andreea Daraban: Care sunt beneficiile concrete pentru elevii care vor învăța după noile planuri cadru alternative?

Radu Szekely: În primul rând ar trebui să le crească motivația. Vor veni la școală cu un alt interes, pentru că vor învăța lucruri pe care le aleg ei. Adică, din larga plajă pe care o vor avea la dispoziție, vor alege lucruri relevante pentru viitorul lor profesional, pentru interesul lor și nu pentru o notă. Adică nu mai trebuie să facă ceva doar pentru că este în orar. Ei pot să spună, în loc de asta eu vreau să fac alt curs și pot să aleagă din cadrul liceului alte cursuri care sunt deschise tuturor prin această ofertă a școlii. Din punctul de vedere al elevului este mult mai motivant acum să-și construiască propriul parcurs educațional pe durata liceului și să facă exact acele lucruri, care pe lângă faptul că îi  asigură bacalaureatul sau calificarea profesională, îi asigură și dezvoltarea personală în funcție de interes și în funcție de talentele pe care le are.

Andreea Daraban: Care sunt avantajele profesorilor din unitățile care pilotează noile planuri cadru?

Radu Szekely:  Un prim aspect, pe care vreau să-l menționez, e că va fi un pic mai multă muncă la început, va fi un dezavantaj perceput, poate, ca atare, pentru că vor trebui să-și regândească cursurile și să și le planifice altfel decât până acum. Dar, pe de altă parte, profesorii ies din rutina predării aceleiași materii decenii la rând și primesc libertatea să inoveze, adică să creeze opționale și materii noi, moduri noi de predare, să-și formeze norma didactică din cursuri moderne, să facă ceea ce ei știu cel mai bine, cum pot mai bine și cum cred că este cel mai bine pentru elevii din fața lor. Nu mai răspund doar unei programe decise altundeva, nu mai lucrează cu programa, ci au posibilitatea să lucreze cu elevul și să răspundă la nevoile elevului. Și cred că asta ar trebui, în mare parte, să redea acea demnitate profesorului, care devine stăpânul propriei discipline, stăpânul propriei ore și face exact cum crede și ce crede mai bine.

Andreea Daraban:  Citeam că există posibilitatea ca profesorii să aibă norme formate integral din ore CDEOȘ, care înseamnă aceste noi discipline opționale. Așadar, ar putea deveni aceste ore din CDEOȘ baza activității didactice?

Radu Szekely:  Da, este posibil acest lucru, pentru că, pe de o parte, dispărând curriculumul de specialitate, a fost și o chestiune tehnică, pur birocratică să ne asigurăm că se încadrează în lege profesorii care nu vor mai avea curriculumul de specialitate și nu rămân fără norme. Deci această asigurare am dat-o tuturor, că nu se va pune problema să nu-și facă normele, pentru că pot să le facă exclusiv din ore la decizie elevului din oferta școlii. Cu cât vin cu oferte mai interesante, pe care elevii le aleg, sperăm noi să fie coadă la înscriere. Deci, temerea aceasta că unii profesori nu-și vor face norma pentru că elevii nu aleg orele lor nu este justificată. Pentru că dacă profesorul face ore interesante și oferă niște cursuri care sunt de interes pentru elevi, exact cum dorește să le facă, pentru că aici a fost secretul acestui ordin nou de ministru: profesorii devin responsabili de orele lor, sunt liberi să le programeze, să le planifice așa cum cred mai bine, deci nu văd un motiv pentru care elevii să nu se înscrie peste numărul maxim permis la aceste cursuri. Este o schimbare dincolo de pilotarea unor planuri cadru și unor discipline. Este și o pilotare a modului de angajare a resursei umane în aceste școli, sau de încadrare a lor, că nu este vorba neapărat de angajare, ci de încadrarea lor pe ore.

Andreea Daraban: Așadar, vorbim de o autonomie a școlilor în privința arhitecturii curriculare, odată cu implementarea acestor noi planuri cadru alternative, dar și de o autonomie în organizarea resursei umane.

Radu Szekely:  Da, așa este. Și cred că pentru prima dată, s-a mai pilotat autonomie financiară la un moment dat și autonomia angajării atunci când se făceau titularizări la nivelul școlii, dar acum este o autonomie reală, într-un sens mai larg. Adică școala devine managerul propriului său succes. Se poate profila, poate deveni unică în oferta sa. Vor fi cursuri poate de un interes extraordinar la nivel local sau la nivel regional, care sunt oferite doar de acea școală, pentru că este singura care a identificat resursa umană pentru a oferi, de exemplu, un curs de operator de drone subacvatice. Și nu mai este doar despre a produce elite sau despre a răspunde unor cerințe birocratice, ci despre a răspunde nevoii locale de a folosi, la un potențial maxim, resursa umană pe care o ai în școală. Cu siguranță, va permite un alt tip de competiție. Nu va mai fi doar procentul la Bacalaureat, ci va fi cu ce anume ii atragem pe copii să vină la noi și cum îi reținem în școală cu cursuri interesante.

Andreea Daraban:  Haideți să venim cu niște exemple concrete. Citeam de curând că elevii care intră în clasa a IX-a, în anul școlar următor, la Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr” din București, de exemplu, nu vor avea specializare în primii  doi ani, iar alegerea profilului se va face abia din clasa a  XI-a, pe baza unui portofoliu, recomandări de la profesori de specialitate și a unei testări. Ce alte modele mai sunt propuse? Mai sunt și altele, în total fiind aprobate 77 aprobate.

Radu Szekely:  Da, sunt 77, unele mai curajoase și mai inovative decât altele. Acesta, într-adevăr, este un model care permite elevului, după ce a terminat clasa  aVIII-a, să aibă o perioadă de reflecție, să vadă, într-adevăr, după ce a făcut tot timpul același lucru, 8-9 ani de zile, să își dea seama, deja în liceul în care este, ce ar vrea să studieze în ultimii 2 ani și pe ce să se specializeze. Dar aici vorbim de un liceu teoretic, un colegiu de elită, unde, evident, este un model care, probabil, va funcționa, dar poate să nu funcționeze peste tot. Și atunci, într-adevăr, avem alte modele inovative. În general, pe filiera teoretică, inovarea a venit din modul în care se organizează clasele superioare, a XI-a și a XII-a, unde numărul de opționale crește foarte mult, astfel încât să se poată specializa în vederea studiilor superioare. La liceele tehnologice, în schimb, avem un alt tip de inovație și se introduce mult tehnologia 4.0. Vorbeam exact cu doamna directoare de la Colegiul Tehnoclogic ”Unirea” din Pașcani, care îmi spunea că, probabil, în doi ani de zile vor ajunge să discute pe tehnologia 6.0. Astfel că, în calificarea profesională au dat atât de multă libertate în cursurile la decizia elevului din oferta școlii, astfel încât să le poată adapta de la un an la altul. Adică să răspundă mult mai rapid nevoilor pieței și evoluției tehnologiei, decât ar putea să o facă  ministerul la nivel de sistem, unde schimbarea este mult mai greu de implementat. Liceele tehnologice devin mult mai agile pentru că și-au lăsat libertatea de a-și schimba cursurile de la un an la altul. Ei au pus doar numărul de ore și competențele care trebuie dezvoltate. Este o abordare foarte nouă, care cu siguranță va avea succes. Un copil care intră la liceu în 2026 și unul care intră în 2029, la acest liceu, probabil, va studia lucruri diferite pentru aceeași calificare, dezvoltându-și aceleași competențe, dar luând în considerare tehnologia, care în cei trei ani cu siguranță va fi evoluat.

Andreea Daraban: Înscrierile sunt deschise, pînă la 31 mai, și pentru alte licee care doresc să piloteze. Există însă o condiție. Acestea trebuie să adopte unul dintre planurile cadru deja aprobate, fără a propune variante noi, așa precizează ordinul de ministru. De ce s-a mers pe această variantă?

Radu Szekely:  În primul rând, pentru elaborarea unui plan cadru nou, alternativ, ar avea nevoie de mult mai mult timp. Cu aceste licee am lucrat din toamnă practic până în martie, aprilie. Deci este o perioadă foarte lungă și în afară de aceasta există o plajă foarte mare de oferte. Acum sunt cele 77 de planuri cadru alternative, sunt unele care acoperă, de exemplu, un domeniu de formare de bază și toate calificările profesionale din acel domeniu de bază, deci pot să aleagă de acolo. S-a considerat în comisie că multe dintre ele sunt extrem de flexibile și permit adaptarea la nivelul unității de învățământ.   Ce ne dorim, prin această extindere a perioadei, este să începem deja procesul de scalare, pentru că dorința inițială a fost să pilotăm la nivelul a 100 de licee din România, doar că procesul de elaborare a unui plan cadru este dificil, presupune timp, resursă umană, puțină experiență în design curricular și nu toată lumea a avut curajul să facă lucrul acesta. Și atunci, le dăm, de fapt, posibilitatea să învețe împreună cu colegii lor și aș încuraja liceele care doresc acest lucru să contacteze unul dintre liceele care au un plan cadru alternativ aprobat și să lucreze împreună. Pentru că există un alt ordin de ministru care permite parteneriatul și mentoratul între unități de învățământ și acest lucru va face, de fapt  ca liceele noi, care aplică acum, să înțeleagă mai bine, mai profund, ceea ce au vrut să facă. Pentru că dacă ne uităm pur și simplu la un plan cadru publicat în Monitorul Oficial nu înțelegem poate ce este în spate. Am încercat să dăm cât mai multă flexibilitate și liceelor care nu au avut poate resursa umană și timpul să facă acum un plan cadru propriu.

Varianta audio a interviului:

(AUDIO) Ministerul Educației aprobă planuri-cadru alternative pentru trei licee ieșene

Publicat de Andreea Drilea, 30 aprilie 2026, 11:32

Trei licee din județul Iași vor pilota, din anul școlar viitor, planuri-cadru alternative, alături de alte 29 de unități de învățământ din țară.

Este vorba despre Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Iași, Liceul „Eviss” din Valea Adâncă și Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani. În total, Ministerul Educației a aprobat 77 de modele de planuri-cadru, iar lista rămâne deschisă pentru înscrieri până la 31 mai.

Noile planuri cadru alternative propun o schimbare de fond în organizarea educației, punând accent pe flexibilitate și pe posibilitatea ca elevii să își aleagă disciplinele de studiu. Trunchiul comun de materii obligatorii rămâne, dar oferta școlii devine mult mai variată, a declarat, în emisiunea Starea Educației, Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației: ”Liceele care și-au propus  aceste planuri-cadru alternative și pe care Ministerul le-a aprobat vin cu o soluție diferită pentru elevi. Nu este ceva îmbunătățit ci este ceva complet nou. Trunchiul comun, adică acele discipline obligatorii,sunt mult mai clar definite și mult mai puține ca și procent din numărul total de ore. Școala oferă un număr foarte mare de ore, din care elevii pot să aleagă minimum de care ei au nevoie pentru a absolvi liceul și a-și dezvolta competențele sau în cazul Colegiului Tehnic Unirea să obțină calificarea profesională necesară. Dincolo de ore, este vorba și de discipline. Aceste licee au inovat din perspectiva transdisciplinarității, a interdisciplinarității. Avem discipline noi și avem abordări complet noi în ceea ce privește dezvoltarea unor competențe.”

Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației, susține că aceste schimbări urmăresc să răspundă mai bine nevoilor elevilor și ale comunității și să aducă mai multă relevanță în procesul de învățare.

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO Ministeurl Educației)