#StareaEducației (INTERVIU) 32 de licee vor pilota planuri-cadru alternative din toamnă. Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației: ” Nu vorbim despre o cosmetizare a unor planuri care există, ci despre o schimbare de fond. Profesorii devin stăpânii propriei discipline. Elevii pot alege ceea ce consideră util pentru dezvoltarea lor personală și profesională.”

Publicat de andreeadaraban, 4 mai 2026, 09:30 / actualizat: 6 mai 2026, 6:51

 Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației, invitat în emisiunea Starea Educației, realizată de Andreea Daraban, a declarat că noile planuri nu reprezintă o îmbunătățire a celor existente, ci o transformare profundă a modului în care este gândit procesul educațional. ”Nu vorbim despre o cosmetizare, ci despre o abordare complet diferită”, a explicat acesta. Elementul central al reformei este reducerea ponderii disciplinelor obligatorii și extinderea semnificativă a curriculumului ales de elevi din oferta școlii. Astfel, elevii vor avea acces la o gamă mult mai largă de discipline, inclusiv unele inovatoare și interdisciplinare, precum „design de produs” sau „design de magazine”. În plus, noile planuri includ perioade de practică și voluntariat, chiar și în liceele teoretice, pentru a facilita contactul direct cu piața muncii.

Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației, a declarat că unul dintre principalele obiective ale reformei este creșterea motivației elevilor. Aceștia își vor putea construi propriul parcurs educațional, alegând discipline relevante pentru interesele și planurile lor de viitor. ”Elevii nu mai învață doar pentru note sau pentru că o materie este impusă în orar. Ei aleg ceea ce consideră util pentru dezvoltarea lor personală și profesională”, a subliniat Szekely. Totuși, sistemul păstrează un nucleu comun obligatoriu, resepctiv aproximativ 1800 de ore, care asigură competențele necesare pentru promovarea examenului de Bacalaureat și permite transferul între licee.

Schimbările îi vizează și pe profesori, care vor trebui să-și regândească metodele de predare și conținuturile cursurilor, a mai spus Radu Szekely. Deși acest proces presupune un efort suplimentar inițial, avantajele pe termen lung sunt semnificative. Profesorii vor avea libertatea de a crea discipline opționale, de a inova și de a-și adapta predarea la nevoile reale ale elevilor. În unele cazuri, norma didactică ar putea fi alcătuită integral din astfel de cursuri opționale. ”Profesorii devin stăpânii propriei discipline. Nu mai sunt limitați de o programă, ci pot construi cursuri atractive, relevante și adaptate elevilor”, a explicat consilierul.

Noile planuri-cadru aduc și un nivel crescut de autonomie pentru unitățile de învățământ, atât în organizarea curriculară, cât și în gestionarea resursei umane. Școlile vor putea să-și definească propria identitate educațională și să atragă elevi prin oferte unice. Această schimbare ar putea genera un nou tip de competiție între licee, bazată nu doar pe rezultatele la Bacalaureat, ci și pe atractivitatea programelor oferite.”Școala devine managerul propriului succes”, a adăugat Szekely.

Liceele care nu au avut resursele necesare pentru a dezvolta propriile planuri pot adopta unul dintre cele deja aprobate. Ministerul încurajează colaborarea între școli, inclusiv prin parteneriate și mentorat.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Avem până în prezent 32 de licee curajoase, care au ales să piloteze planuri cadru alternative. Din Moldova, mai exact din județul Iași,  sunt 3 unități de învățământ și aș vrea să le menționez. Este vorba despre Liceul Teoretic ”Ion Neculce” din Iași, Liceul ”Eviss” din localitatea Valea Adâncă, unitate privată, precum și Colegiul Tehnic de Căi Ferate ”Unirea” din Pașcani. Mai fac precizarea că planul cadru este documentul care stabilește materiile care se studiază și numărul de ore alocat fiecărei discipline pe săptămână. Domnule  Radu Szekely, practic, ce aduc în plus aceste planuri cadru alternative pentru liceele care au optat să le piloteze?

Radu Szekely: Să știți că nu aduc neapărat ceva în plus, ci aduc ceva nou. Nu vorbim despre o cosmetizare a unor planuri cadru care există, ci despre o schimbare de fond. Liceele care și-au propus aceste planuri cadru alternative și pe care ministerul le-a aprobat, vin cu o soluție diferită pentru elevi. Nu este ceva îmbunătățit, ci este ceva complet nou, este o abordare diferită. Trunchiul comun, adică acele discipline obligatorii sunt mult mai clar definite și mult mai puține ca și procent din numărul total de ore, astfel încât curriculum la decizia elevului din oferta școlii nu mai este curriculum la decizia școlii, ci devine curriculum la decizia elevului din oferta școlii. Școala oferă un număr foarte mare de ore, din care elevii pot să aleagă minimum de care ei au nevoie pentru a absolvi liceul și a-și dezvolta competențele sau în cazul Colegiului Tehnic ”Unirea” să obțină calificarea profesională necesară. Oferă elevilor o plajă mult mai mare de ore din care aceștia să-și aleagă, dar dincolo de ore este vorba și de discipline. Aceste licee au inovat din perspectiva transdisciplinarității, a interdisciplinarității, avem discipline noi și avem abordări complet noi în ceea ce privește predarea sau dezvoltarea unor competențe, care până acum se făceau într-o singură disciplină, pe o singură arie curriculară poate. Acum ele devin transversale. Am văzut oferte de cursuri de genul ”Design de magazine” sau ”Design de produs” în cadrul ariei curriculare Arte. Deci, cumva au avut curajul să depășească limitele astea clasice, în care noi compartimentalizăm foarte mult disciplinele și să arătăm elevilor, să arătăm viitorilor absolvenți, viitorilor adulți, că nu trăim în compartimente, că nu învățăm și trăim în compartimente, ci totul se leagă și se leagă și de alte discipline, dar și de viața reală. Un alt element important, pe care l-am văzut în toate planurile cadru, este că au introdus perioade de voluntariat, perioade de practică, chiar și la liceele teoretice, astfel încât elevii să cunoască piața muncii în care vor intra la scurt timp după ce termină aceste cursuri.

Andreea Daraban: Pentru a clarifica foarte bine aceste aspecte, trebuie să subliniem că există un număr de ore obligatorii, reglementate la nivel național, pe care le urmează acești copii înscriși în liceele care pilotează planurile cadre alternative, dincolo de cele opționale.

Radu Szekely: Da, este vorba despre acel trunchi comun, care trebuie să aibă în jur de 1800 de ore.  Ordinul de ministru vorbește despre minimum 1800 de ore, care acoperă toate disciplinele obligatorii și toate competențele necesare pentru obținerea examenului de Bacalaureat, cu excepția probei de specialitate. Tot ce se face în sistemul de învățământ din România pentru ca un elev să-și poată lua Bacalaureatul și să se asigure și transferul spre alte licee, în cazul în care elevul nu vrea să mai continue studiile acolo sau din motive diferite ajunge în situația de a se transfera la alt liceu, acest lucru este posibil, pentru că ei fac acel minim obligatoriu care este pentru toată lumea în trunchiul comun.

Andreea Daraban: Planurile cadre alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene, evaluări naționale, Bacalaureat și așa mai departe.

Radu Szekely:  Corect, ei își vor dezvolta aceste competențe în trunchiul comun, dar pot construi mult mai mult pe ele și le pot dezvolta mult mai aprofundat decât ceea ce se face în trunchiul comun, prin propria alegere.  Dacă sunt interesați de anumite discipline, de anumite arii curriculare, de anumite competențe.

Andreea Daraban: Care sunt beneficiile concrete pentru elevii care vor învăța după noile planuri cadru alternative?

Radu Szekely: În primul rând ar trebui să le crească motivația. Vor veni la școală cu un alt interes, pentru că vor învăța lucruri pe care le aleg ei. Adică, din larga plajă pe care o vor avea la dispoziție, vor alege lucruri relevante pentru viitorul lor profesional, pentru interesul lor și nu pentru o notă. Adică nu mai trebuie să facă ceva doar pentru că este în orar. Ei pot să spună, în loc de asta eu vreau să fac alt curs și pot să aleagă din cadrul liceului alte cursuri care sunt deschise tuturor prin această ofertă a școlii. Din punctul de vedere al elevului este mult mai motivant acum să-și construiască propriul parcurs educațional pe durata liceului și să facă exact acele lucruri, care pe lângă faptul că îi  asigură bacalaureatul sau calificarea profesională, îi asigură și dezvoltarea personală în funcție de interes și în funcție de talentele pe care le are.

Andreea Daraban: Care sunt avantajele profesorilor din unitățile care pilotează noile planuri cadru?

Radu Szekely:  Un prim aspect, pe care vreau să-l menționez, e că va fi un pic mai multă muncă la început, va fi un dezavantaj perceput, poate, ca atare, pentru că vor trebui să-și regândească cursurile și să și le planifice altfel decât până acum. Dar, pe de altă parte, profesorii ies din rutina predării aceleiași materii decenii la rând și primesc libertatea să inoveze, adică să creeze opționale și materii noi, moduri noi de predare, să-și formeze norma didactică din cursuri moderne, să facă ceea ce ei știu cel mai bine, cum pot mai bine și cum cred că este cel mai bine pentru elevii din fața lor. Nu mai răspund doar unei programe decise altundeva, nu mai lucrează cu programa, ci au posibilitatea să lucreze cu elevul și să răspundă la nevoile elevului. Și cred că asta ar trebui, în mare parte, să redea acea demnitate profesorului, care devine stăpânul propriei discipline, stăpânul propriei ore și face exact cum crede și ce crede mai bine.

Andreea Daraban:  Citeam că există posibilitatea ca profesorii să aibă norme formate integral din ore CDEOȘ, care înseamnă aceste noi discipline opționale. Așadar, ar putea deveni aceste ore din CDEOȘ baza activității didactice?

Radu Szekely:  Da, este posibil acest lucru, pentru că, pe de o parte, dispărând curriculumul de specialitate, a fost și o chestiune tehnică, pur birocratică să ne asigurăm că se încadrează în lege profesorii care nu vor mai avea curriculumul de specialitate și nu rămân fără norme. Deci această asigurare am dat-o tuturor, că nu se va pune problema să nu-și facă normele, pentru că pot să le facă exclusiv din ore la decizie elevului din oferta școlii. Cu cât vin cu oferte mai interesante, pe care elevii le aleg, sperăm noi să fie coadă la înscriere. Deci, temerea aceasta că unii profesori nu-și vor face norma pentru că elevii nu aleg orele lor nu este justificată. Pentru că dacă profesorul face ore interesante și oferă niște cursuri care sunt de interes pentru elevi, exact cum dorește să le facă, pentru că aici a fost secretul acestui ordin nou de ministru: profesorii devin responsabili de orele lor, sunt liberi să le programeze, să le planifice așa cum cred mai bine, deci nu văd un motiv pentru care elevii să nu se înscrie peste numărul maxim permis la aceste cursuri. Este o schimbare dincolo de pilotarea unor planuri cadru și unor discipline. Este și o pilotare a modului de angajare a resursei umane în aceste școli, sau de încadrare a lor, că nu este vorba neapărat de angajare, ci de încadrarea lor pe ore.

Andreea Daraban: Așadar, vorbim de o autonomie a școlilor în privința arhitecturii curriculare, odată cu implementarea acestor noi planuri cadru alternative, dar și de o autonomie în organizarea resursei umane.

Radu Szekely:  Da, așa este. Și cred că pentru prima dată, s-a mai pilotat autonomie financiară la un moment dat și autonomia angajării atunci când se făceau titularizări la nivelul școlii, dar acum este o autonomie reală, într-un sens mai larg. Adică școala devine managerul propriului său succes. Se poate profila, poate deveni unică în oferta sa. Vor fi cursuri poate de un interes extraordinar la nivel local sau la nivel regional, care sunt oferite doar de acea școală, pentru că este singura care a identificat resursa umană pentru a oferi, de exemplu, un curs de operator de drone subacvatice. Și nu mai este doar despre a produce elite sau despre a răspunde unor cerințe birocratice, ci despre a răspunde nevoii locale de a folosi, la un potențial maxim, resursa umană pe care o ai în școală. Cu siguranță, va permite un alt tip de competiție. Nu va mai fi doar procentul la Bacalaureat, ci va fi cu ce anume ii atragem pe copii să vină la noi și cum îi reținem în școală cu cursuri interesante.

Andreea Daraban:  Haideți să venim cu niște exemple concrete. Citeam de curând că elevii care intră în clasa a IX-a, în anul școlar următor, la Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr” din București, de exemplu, nu vor avea specializare în primii  doi ani, iar alegerea profilului se va face abia din clasa a  XI-a, pe baza unui portofoliu, recomandări de la profesori de specialitate și a unei testări. Ce alte modele mai sunt propuse? Mai sunt și altele, în total fiind aprobate 77 aprobate.

Radu Szekely:  Da, sunt 77, unele mai curajoase și mai inovative decât altele. Acesta, într-adevăr, este un model care permite elevului, după ce a terminat clasa  aVIII-a, să aibă o perioadă de reflecție, să vadă, într-adevăr, după ce a făcut tot timpul același lucru, 8-9 ani de zile, să își dea seama, deja în liceul în care este, ce ar vrea să studieze în ultimii 2 ani și pe ce să se specializeze. Dar aici vorbim de un liceu teoretic, un colegiu de elită, unde, evident, este un model care, probabil, va funcționa, dar poate să nu funcționeze peste tot. Și atunci, într-adevăr, avem alte modele inovative. În general, pe filiera teoretică, inovarea a venit din modul în care se organizează clasele superioare, a XI-a și a XII-a, unde numărul de opționale crește foarte mult, astfel încât să se poată specializa în vederea studiilor superioare. La liceele tehnologice, în schimb, avem un alt tip de inovație și se introduce mult tehnologia 4.0. Vorbeam exact cu doamna directoare de la Colegiul Tehnoclogic ”Unirea” din Pașcani, care îmi spunea că, probabil, în doi ani de zile vor ajunge să discute pe tehnologia 6.0. Astfel că, în calificarea profesională au dat atât de multă libertate în cursurile la decizia elevului din oferta școlii, astfel încât să le poată adapta de la un an la altul. Adică să răspundă mult mai rapid nevoilor pieței și evoluției tehnologiei, decât ar putea să o facă  ministerul la nivel de sistem, unde schimbarea este mult mai greu de implementat. Liceele tehnologice devin mult mai agile pentru că și-au lăsat libertatea de a-și schimba cursurile de la un an la altul. Ei au pus doar numărul de ore și competențele care trebuie dezvoltate. Este o abordare foarte nouă, care cu siguranță va avea succes. Un copil care intră la liceu în 2026 și unul care intră în 2029, la acest liceu, probabil, va studia lucruri diferite pentru aceeași calificare, dezvoltându-și aceleași competențe, dar luând în considerare tehnologia, care în cei trei ani cu siguranță va fi evoluat.

Andreea Daraban: Înscrierile sunt deschise, pînă la 31 mai, și pentru alte licee care doresc să piloteze. Există însă o condiție. Acestea trebuie să adopte unul dintre planurile cadru deja aprobate, fără a propune variante noi, așa precizează ordinul de ministru. De ce s-a mers pe această variantă?

Radu Szekely:  În primul rând, pentru elaborarea unui plan cadru nou, alternativ, ar avea nevoie de mult mai mult timp. Cu aceste licee am lucrat din toamnă practic până în martie, aprilie. Deci este o perioadă foarte lungă și în afară de aceasta există o plajă foarte mare de oferte. Acum sunt cele 77 de planuri cadru alternative, sunt unele care acoperă, de exemplu, un domeniu de formare de bază și toate calificările profesionale din acel domeniu de bază, deci pot să aleagă de acolo. S-a considerat în comisie că multe dintre ele sunt extrem de flexibile și permit adaptarea la nivelul unității de învățământ.   Ce ne dorim, prin această extindere a perioadei, este să începem deja procesul de scalare, pentru că dorința inițială a fost să pilotăm la nivelul a 100 de licee din România, doar că procesul de elaborare a unui plan cadru este dificil, presupune timp, resursă umană, puțină experiență în design curricular și nu toată lumea a avut curajul să facă lucrul acesta. Și atunci, le dăm, de fapt, posibilitatea să învețe împreună cu colegii lor și aș încuraja liceele care doresc acest lucru să contacteze unul dintre liceele care au un plan cadru alternativ aprobat și să lucreze împreună. Pentru că există un alt ordin de ministru care permite parteneriatul și mentoratul între unități de învățământ și acest lucru va face, de fapt  ca liceele noi, care aplică acum, să înțeleagă mai bine, mai profund, ceea ce au vrut să facă. Pentru că dacă ne uităm pur și simplu la un plan cadru publicat în Monitorul Oficial nu înțelegem poate ce este în spate. Am încercat să dăm cât mai multă flexibilitate și liceelor care nu au avut poate resursa umană și timpul să facă acum un plan cadru propriu.

Varianta audio a interviului:

#StareaEducației (INTERVIU) Radu Szekely, consilier onorific al Ministrului Educației: ”Sistemul de învățământ din România nu este pregătit să piloteze planurile cadru alternative pentru liceu. Nu este pregătit pentru că este un sistem foarte centralizat. De zeci de ani a funcționat fără a da profesorilor sau unităților de învățământ un grad minim de autonomie în decizie, la orice nivel.”  

Publicat de andreeadaraban, 17 noiembrie 2025, 13:55 / actualizat: 18 noiembrie 2025, 10:58

Andreea Daraban: Ce presupune pilotarea planurilor cadru pentru liceu? De anul viitor vor intra în vigoare, în mod obligatoriu, noile planuri cadru despre care au avut loc dezbateri intense. Ceea ce propune spre pilotare ministerul este însă diferit.

Radu Szekely: Da, într-adevăr, momentul a fost poate cel mai bine ales. A fost momentul oportun, pentru că din anul școlar următor intră în vigoare noile planuri cadru, care au fost dezbătute foarte mult timp și vizavi de care mulți au exprimat nemulțumiri, respectiv că sunt, în continuare, foarte rigide și nu permit suficientă libertate de a dezvolta în funcție de resursele umane, de resursele locale și de interesele și nevoile comunității locale programa și curriculumul școlar. Și atunci am profitat, dacă vreți, de acest moment și în paralel cu planurile cadru standard, ministerul dă posibilitatea liceelor curajoase, care vor să-și stabilească propriile planuri cadru, să facă acest lucru într-un mod legal, adică să vină cu o propunere care este a lor. Ministerul a stabilit prin Ordinul de ministru 4444 un plan cadru foarte general, care poate fi pilotat. În ideea în care se dă un număr minim de ore care fac parte din trunchiul comun, care trebuie să fie acoperite și asigurate de liceul respectiv, asta reprezintă aproximativ 40% din bugetul total de ore pe care îl au la dispoziție elevii pe durata parcursului liceal. Restul de 60% sunt la dispoziție a liceului. Profesorii, directorul, împreună cu elevii, împreună cu agenții economici, împreună cu ONG-uri pot să stabilească ce programe educaționale doresc în aceste 60% din ore, pe principiul subsidiarității. Adică, noi trebuie să dezvoltăm anumite competențe, care sunt prevăzute în lege, dar cum o facem rămâne de acum înainte la latitudinea acestor licee și trebuie să vină cu niște propuneri  foarte concrete. De exemplu, pe lângă orele obligatorii din trunchiul comun, să spunem la matematică, biologie, chimie, fizică, pe restul de 60% din orele care sunt pe bugetul total se pot face programe transdisciplinare, se pot face proiecte, se poate face învățare la locul de muncă, de exemplu, dacă vorbim de liceele tehnologice sau în alte spații decât în școală. Pot să vină cu orice tipuri de activități de învățare, coordonate, care să dezvolte acele competențe, fără să mai fie limitați de programa sau de planul cadru standard, care spune că trebuie să aibă, de exemplu, două ore de matematică pe săptămână.

Andreea Daraban: Va putea fi totuși acoperită programa, având în vedere că există un buget de ore pentru trunchiul comun mai redus? La final, toți elevii de liceu vor da același bacalaureat.

Radu Szekely: Corect. Bacalaureatul se dă în mare parte pe trunchiul comun. Programa de bacalaureat se va defini în funcție de trunchiul comun. În ordinul de ministru de pilotare este prevăzută obligativitatea de a asigura competențele necesare pentru examenul de bacalaureat. Cei care propun proiecte de pilotare trebuie să se asigure că aceste competențe sunt dezvoltate. Însă, eu sunt convins că niciun liceu nu va veni cu propuneri de plan cadru în care să nu acopere ceea ce este necesar pentru bacalaureat. Noi ne așteptăm, dimpotrivă, să se acopere asta și mult mai mult, pentru că se poate face într-un mod mai flexibil și mai interesant. Să nu uităm că, în felul acesta, dacă un elev decide că dorește să dea bacalaureatul la chimie, să spunem, sau la o limbă străină, poate pe parcursul anilor să aleagă mult mai multe ore din acea arie curriculară, astfel încât să-și dezvolte competențele necesare și pentru bacalaureat, dar și pentru că îl interesează subiectul respectiv sau disciplina respectivă.

Andreea Daraban: Asta dacă va găsi un opțional în oferta școlii.

 Radu Szekely: Nu mai vorbim de opționale aici, pentru că curriculumul la decizie a elevului din oferta școlii trebuie să acopere toate aceste discipline.Adică școala trebuie să ofere pe toate ariile curriculare. Nu poate decide că nu acoperă aria curriculară științe, de exemplu. Doar că bugetul de ore îi permite să organizeze în ce discipline dorește sau în ce tipuri de cursuri dorește această disciplină, dacă vreți, acest subiect, această arie curriculară, fără să mai fie limitat. Aici intervine inovarea, momentul, dacă vreți, de schimbare de paradigmă. Li se spune profesorilor ce anume trebuie să acopere, dar cum o fac este decizia lor. Important este să atingă acele obiective de învățare care sunt prevăzute la nivel de liceu. Nu este o libertate absolută, în sensul în care o anumită școală poate să acopere anumite competențe și o alta decide să nu o facă. Această a doua decizie nu există. Pot decide doar cum fac acest lucru, dacă predau, de exemplu, chimia și fizică separat sau fac un subiect transdisciplinar, care se numește științe sau predau astronomie, de exemplu, și în cadrul unui an de astronomie să acopere și geografie și fizică și chimie și așa mai departe. Aici este inovarea. Deci, să nu ne temem că elevii nu vor avea acces la programe care le dezvoltă competențele necesare. Vor avea acces la programe diferențiate care tind spre aceleași competențe.

Andreea Daraban:  În ce mod această pilotare va influența direct viața elevilor? Reflectă ceea ce a spus domnul ministru, Daniel David, că avem nevoie ”să intrăm în logica școlii pentru copii”?

Radu Szekely:  Da. A fost punctul de plecare. Inițial, legea și planurile cadru standard prevedeau un număr mult mai mare de ore la decizia elevului din oferta școlii, lucru care nu a fost posibil în urma recalibrării planului cadru standard. După consultările publice, s-a revenit la o formă destul de rigidă, care era centrată pe ofertă, mai degrabă decât pe cerere. Și atunci discuțiile în jurul planului cadru alternativ au fost să mergem înspre elevi. Ce-i interesează pe elevi? Sunt totuși destul de maturi la liceu, deja știu ce-i interesează, ce vor să studieze, știu cum pot să studieze, ce le place să studieze sau cum le place să studieze. Și atunci va fi o oarecare negociere peste tot între ceea ce oferă școala și ceea ce își doresc elevii. O temere foarte mare a fost că dacă elevii nu sunt interesați de un anumit curs, pe care îl oferă școala. Aici, din nou, intervine schimbarea de paradigmă. Dacă nu sunt interesați de acest curs, trebuie să vedem de ce nu sunt interesați și cum îl schimbăm astfel încât să-i facem interesați sau să răspundem la interesul lor, cu ceea ce trebuie noi să oferim. Deci este o școală pentru copii, în sensul în care dacă ne gândim că din cele minimum 4.000 de ore pe care un elev trebuie să le parcurgă în cei 4 ani de liceu, 2.200 sunt la decizia elevului din oferta școală. Adică ei aleg din aceste 2.200 de ore. Oferta școlii, evident, nu va exploda din primul an. Aici să nu ne facem iluzii că deja din toamna anului viitor vom avea extrem de multe cursuri în plus în școli, din care elevii pot să alege. Va dura puțin pentru că și pe profesori va fi o presiune destul de mare să dezvolte oferta curriculară. Nu avem experiența ofertei curriculare la nivel local, încă, în România. Cursurile opționale erau de foarte multe ori, sau sunt, în contiuare, foarte limitate, la aceeași arie curriculară sau suplimentar la ceea ce facem la clasă. Va fi nevoie de o inovare profundă în ceea ce oferă școlile. Și poate că un lucru care trebuie menționat acum, apropo de inovare, este că orarul nu mai trebuie făcut pe clasă. Orarul se face pe cursuri, iar la un anumit curs se pot înscrie elevi din clase diferite, care doresc să studieze acel subiect.

Andreea Daraban: Vor fi afectate normele profesorilor? Când se vor aplica astfel de planuri inovative, vor fi unii profesori care ar putea rămâne pe dinafară?

Radu Szekely:  Nu, nu este vorba despre asta. Dinmpotrivă, va fi greu, cred, pentru directori, în primii ani, să asigure tot necesarul de resurse umane pentru a diversifica atât de mult oferta, încât elevii chiar să aibă de unde alege. Să nu uităm că,  momentan, normarea s-a făcut pe minimul necesar în majoritatea liceelor, minimul necesar pentru a acoperi programa. Adică ceea ce are școala de oferit, nu ceea ce primim din programă, nu ceea ce își dorește elevul. Acum, pentru a permite, într-adevăr, o alegere din partea elevilor, să poată opta, trebuie să aibă, în loc de două ore de chimie pe săptămână, cât era în program, trebuie să aibă, probabil, undeva șase sau măcar patru, ca să pot să spun că alege nu programul acesta de chimie, ci pe celălalt. Deci va crește necesarul de ore în licee. Din nou, având în vedere că este treptat, se intră cu un an, deci cu clasa a IX-a, anul viitor, și pe urmă crește. Va trebui să identificăm, la nivelul fiecărui liceu, în parte, ce resurse umane suplimentare sunt necesare în sens de, fie norme, fie resurse umane în afara normelor, pe care le au în momentul de față, adică să angajeze oameni, să aducă oameni noi, colaboratori din alte domenii. Dar asta, evident, este și o problemă bugetară, la care nu aș putea să răspund cât de urgent se va rezolva, însă nu este vorba de asta. S-ar putea să existe profesori care sunt, nu știu, mai populari, mai căutați, mai doriți de către elevi în unele licee și alții mai puțin populari. Nu cred că se va ajunge vreodată la situația în care să nu există cerere pentru cursurile unui profesor. Și acolo unde nu există, este datoria directorului și a conducerii școlii să sprijine acel profesor în a-și actualiza modul de lucru, în a-și îmbunătății competențele și oferta de cursuri, astfel încât să atragă elevii înspre programele pe care le oferă. Cumva și temerea aceasta, pe care am mai auzit-o, că nu vor fi ore suficiente, reprezintă o întelgere greșită a realității, pentru că numărul de ore pe care le oferă liceul trebuie să crească, astfel încât elevii chiar să aibă de unde alege, altfel n-am rezolvat nimic.

Andreea Daraban: Liceele care se înscriu în acest proiect vor pilota timp de 5 ani și abia atunci vom putea vedea rezultatele. Care sunt indicatorii prin care se va măsura succesul acestei pilotări?

Radu Szekely:  Nu ne dorim ca după 5 ani acest program să înceteze, dimpotrivă, peste 5 ani ar trebui cumva calibrat, deși nu cred că vom aștepta 5 ani. Pe măsură ce descoperim cum funcționează, vor exista calibrări anuale ale programului, însă ideea este ca pe parcursul celor 5 ani să identificăm ce funcționează, ce nu funcționează, să facem un program, dacă vreți, generalizat, de adoptare a unor planuri cadru alternative, în care liceele să aibă un grad mult mai mare de autonomie, fără să mai treacă printr-un proces atât de strict de evaluare ex-ante, inițială, a proiectului de pilotare și așa mai departe, adică să poată decide la nivel local. Ideea acestui program strategic, de-aia se numește strategic, este să ajungem la momentul în care liceele chiar au autonomie în a-și decide programa școlară, cu condiția asigurării trunchiului comun și a competențelor minimale prevăzute în lege. Însă, ca să ne convingem că lucrul ăsta funcționează, trebuie să trecem printr-o perioadă de pilotare, în care vom evalua cu cât crește oferta școlii, adică dacă este reală creșterea ofertei și elevii chiar au de unde alege, cât de mult crește, de fapt, curriculumul la deciziei elevului din oferta școlii, ăsta este unul din criteriile importante de evaluare. Diversificarea ofertei, adică nu oferim de patru ori același curs, ci să vedem că există o diferență între cursurile care se oferă și de unde elevii aleg, cât de diferit se profilează liceele, astfel încât să existe o diferență între ele și o competiție sănătoasă între ele și gradurile de satisfacție ale elevilor. Vor fi niște evaluări făcute de Institutul de Științe ale Educației, care deocamdată sunt în pregătire, în discuție, cu un grup de control, evident, din liceele care nu pilotează, să vedem dacă există o îmbunătățire a competențelor mai rapide sau o formare mai eficientă în aceste licee, deci vor fi niște indicatori care sunt evaluați.

Andreea Daraban: Din experiența dumneavoastră, cât de pregătit este sistemul nostru educațional pentru o reformă bazată pe inovație și flexibilitate?

Radu Szekely:  Nu este foarte pregătit. Dacă era foarte pregătit, cred că nu mai aveam nevoie de pilotarea aceasta. Rolul pilotării este să-l pregătească, să vedem unde sunt punctele slabe și unde trebuie să intervenim. Nu este pregătit pentru că este un sistem foarte centralizat. De zeci de ani a funcționat centralizat, fără a da profesorilor sau unităților de învățământ un grad minim de autonomie în decizie, la orice nivel, de la finanțare la angajarea personalului, la organizarea orarului, la curriculum. Abia în ultimii ani, am început să permitem o anumită flexibilitate pe care multe școli nu au știut cum să o folosească. Aș vrea să dau ca exemplu Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, așa scurt, ca o idee care a fost construită pe principiul descentralizării.  Adică, se dă o sumă de bani unităților de învățământ, care erau într-o situație dezavantajată, pentru a încerca să rezolve problema, să caute soluții și să rezolve problema abandonului școlar. Temerea a fost atât de mare,  încât după un an de zile s-a intervenit în program și au început să apară directive, cu ghilimele de rigoare, de la centru cu ce trebuie să facă școlile pentru că nu aveau experiența asumării unor măsuri. Întrebau mereu, pot face asta? Pot face asta? Și când faci asta cu 2500 de școli, câte erau în program, este extrem de complicat. Și atunci s-a revenit la o formulă centralizată. Ca să nu ajungem în aceeași situație, vom începe pilotarea planurilor cadru cu un număr mic de licee în primul an și pe urmă numărul va tot crește, pe măsură ce se construiește capacitatea. Acum, sistemul nu este pregătit. Și nu din cauza oamenilor din sistem, ci din cauza faptului că nu a existat, de-a lungul timpului, niciun pic de libertate și de autonomie pe care sistemul să le exerseze. Acum încercăm să dăm această libertate și sunt convins că în 5 ani  va exista suficientă capacitate de autoadministrare în sistemul de învățământ.

Varianta audio a inetrviului: