(AUDIO) Iași: Două clase pilot unice în România, din toamnă, la Colegiul Tehnic „Unirea” Pașcani

Publicat de Andreea Drilea, 13 mai 2026, 09:34

Deși elevii vor susține același examen de Bacalaureat, ca toți ceilalți liceeni, modul în care vor învăța va fi complet diferit, iar școala va introduce zeci de module și discipline noi care completează materiile clasice și le conectează la realitatea tehnologică actuală, a declarat, în emisiunea Starea Educației, directorul colegiului, Daniela Orășanu: ”Trunchiul comun, disciplinele de bază care formează competențele de bază, de cultură generală, sunt identice ca la orice altă clasă. S-au construit aproape 90 de programe opționale, atât la discipline teoretice, cât și la discipline de specialitate. Storytelling digital, antreprenoriat digital, partea de e-business, de exemplu, luptă cu roboți, să spunem așa, se cheamă într-un fel, construiesc cu roboți și după aceea fac un fel de cursă între acești roboți. Învață să programeze drone și să asigure mentenanța. Nu neapărat construiesc drone, ci le repară, văd cum sunt făcute. La Arte, de exemplu, învață sa facă muzică cu AI. Învață sa facă editare video, ceea ce nu există în programa normală.”

Directorul Colegiului Tehnic ”Unirea” din Pașcani, Daniela Orășanu, a mai spus că evaluarea nu se va mai baza exclusiv pe lucrări scrise și note clasice, ci pe proiecte dezvoltate pe platforme digitale.

Totodată, în cadrul claselor pilot și organizarea școlii se schimbă. Orele vor avea 75 de minute, pentru a permite dezvoltarea proiectelor complexe, a mai spus Daniela Orășanu: ”Mai mult de atât, toate disciplinele nu sunt puse într-un orar săptămânal cum avem acum. Elevul nu are șase discipline într-o zi, ci am pus în trei module. În primul modul, de 10 săptămani, va face maximum patru discipline. Matematică, română și două discipline specialitate. Următorul modul și așa mai departe. Termină programa de acolo, se mută pe alte discipline.”

Înscrierea liceelor în programul Ministerului Educației, de pilotare a planurilor cadru alternative, se mai poate face pînă la 31 mai

Radio Iaşi/Andreea Daraban/FOTO Facebook

#StareaEducației (INTERVIU) Pilotarea planurilor cadru alternative pentru liceu. Daniela Orășanu, directorul Colegiului Tehnic ”Unirea” Pașcani: ”Dacă nu inovăm, riscăm un adevărat malpraxis educațional. Suntem datori să-i pregătim pe copii să folosească instrumentele generației lor, nu pe ale generației noastre.”

Publicat de andreeadaraban, 12 mai 2026, 11:46 / actualizat: 13 mai 2026, 12:17

Elevii care vor intra în clasa a IX-a la acest colegiu vor avea parte de un model educațional diferit de cel clasic: mai puține lecții bazate pe memorare și mai multe proiecte practice, tehnologii digitale, inteligență artificială, programare de drone și competențe pentru economia viitorului.

Directorul Colegiului ”Unirea”, Daniela Orășanu, a explicat, în emisiunea #Starea Educației, realizată de Andreea Daraban,  că decizia de a intra în programul pilot vine firesc după ani de investiții în infrastructură, digitalizare și modernizarea procesului educațional.

Colegiul va introduce două clase pilot unice la nivel național: o clasă din domeniul serviciilor, orientată spre economie digitală și o clasă de mecatronică, axată pe tehnologii digitale și internetul lucrurilor.  Deși elevii vor susține același examen de Bacalaureat ca toți ceilalți liceeni, modul în care vor învăța va fi complet diferit. ”Trunchiul comun rămâne identic, pentru că elevii trebuie să fie pregătiți pentru examenul național. Diferența apare în zona programelor opționale și a modului de predare”, a explicat Daniela Orășanu.

Astfel, școala introduce zeci de module și discipline noi care completează materiile clasice și le conectează la realitatea tehnologică actuală.

Elevii vor învăța să programeze drone, să construiască și să controleze roboți, să realizeze editare video, să creeze muzică folosind inteligența artificială și să automatizeze procese economice digitale.

Una dintre cele mai mari schimbări este modul de predare și evaluare. Lecțiile tradiționale vor fi înlocuite de proiecte interdisciplinare dezvoltate pe termen lung.

Fiecare elev va lucra încă din clasa a IX-a la un proiect personal de tip „capstone”, inspirat din modelul educațional din Singapore. Proiectul va fi dezvoltat pe parcursul celor patru ani de liceu și va reprezenta principala demonstrație a competențelor dobândite.

Evaluarea nu se va mai baza exclusiv pe lucrări scrise și note clasice, ci pe proiecte dezvoltate pe platforme digitale. ”Profesorul nu mai livrează doar cunoștințe. El devine arhitect și antrenor, construind situații reale de învățare”, spune Daniela Orășanu.

În cadrul claselor pilot, și organizarea școlii se schimbă. Orele vor avea 75 de minute, fără pauză, pentru a permite dezvoltarea proiectelor complexe. În plus, elevii nu vor mai studia zilnic câte șase-șapte discipline diferite. Materiile vor fi organizate în module de câte 10 săptămâni. Într-un modul, elevii vor studia maximum patru discipline, precum matematica, limba română și două materii de specialitate, după care vor trece la un alt set de discipline.

Pentru a putea intra în programul pilot, echipa colegiului a construit aproape 90 de programe opționale, adaptate profilului școlii și nevoilor actuale ale pieței muncii.

Planurile-cadru au fost create integral de echipa liceului, fără să fie copiate sau adaptate după alte modele existente. „Totul a fost construit de la zero, pe specificul școlii noastre”, a precizat directoarea instituției.

Munca pentru realizarea proiectului a început încă din luna octombrie și a implicat o echipă de șapte profesori care au lucrat intens timp de patru luni.

 Pentru implementarea noilor metode, colegiul a investit și în formarea profesorilor. În ultimii ani, majoritatea cadrelor didactice au participat la stagii de pregătire, internshipuri și schimburi de experiență în mai multe țări europene.

Deși Ministerul Educației și-a propus ca cel puțin 100 de licee să participe la pilotarea noilor planuri-cadru, doar 32 au aplicat.

În opinia directoarei colegiului din Pașcani, principala cauză este neîncrederea acumulată în urma numeroaselor reforme începute și abandonate de-a lungul timpului. ”Când se vorbește despre reformă în educație, apare deja un oftat prelung. Oamenii sunt obosiți de experimente”, afirmă aceasta.

Cu toate acestea, conducerea colegiului crede că lipsa inovației ar însemna „malpraxis educațional”.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Dorința de a intra în acest program de pilotare a planurilor cadru alternative nu este nouă, ci este urmare a unor inovații pe care deja le implementează Colegiul Tehnic ”Unirea” din Pașcani. Instituția a cunoscut o dezvoltare accelerată, atât în ceea ce privește infrastructura și digitalizarea, cât și în performanța academică a elevilor. Discutam anterior cu dumneavoastră, că dacă în urmă cu 10 ani elevii ocoleau această școală, în prezent adresabilitatea este ridicată, iar performanța academică a crescut considerabil. Așadar, intrarea în acest program pilot a fost una firească, nu, doamna director? Practic, cu ce vin aceste noi planuri cadru în întâmpinarea elevilor? Ce schimbări produc?

Daniela Orășanu: Colegiul ”Unirea” intră în primul program pilot de pilotare a noilor planuri cadru din România. Au mai fost, așa cum ați menționat și la nivel național, alte programe pilot, dar nu pe arhitectură curriculară și instituțională, ci mai mult pe organizarea orarului și altele. Este primul program de pilotare național, iar Colegiul ”Unirea” din Pașcani intră cu două clase pilot unice, așa cum sunt construite ele. Sunt două clase pe specializări diferite. Pe una, din zona serviciilor, pe care pregătește un elev tehnician în activități economice. Asta e specializarea din nomenclatorul clasic, dar el este pregătit pentru economie digitală, de fapt. Iar cealaltă clasă, de la profilul tehnic, specializarea mecatronică, elevul e pregătit, de fapt, pentru tehnologie digitală, pentru noile tehnologii digitale și internetul lucrurilor. Ce este diferit la aceste două clase față de clasele standard, așa cum le numim noi? Multe lucruri, dar o să încep de fapt cu ce este identic. Trunchiul comun, adică disciplinele de bază, care formează competențele de bază, de cultură generală, fundamentale, sunt  la fel ca la orice altă clasă. De ce? Pentru că din acestea se vor asigura subiectele pentru examenul național de Bacalaureat. Pentru că da, și acești elevi din clasele care fac parte din programul pilot vor da același tip de examen de Bacalaureat. Nu există nici o diferență aici. Și este adevărat, de fapt, așa cum am analizat programele de plan cadru standard, în clasele a IX-a și a X-a, este condensată materia care va fi cerută la examenul național de Bacalaureat și mai puțin în clasele a XI-a și a XII a. Ceea ce ne-a nemulțumit pe noi, în planul cadru a apărut în acest an, pentru că trebuie să spunem că din septembrie absolut toate clasele a IX-a trec pe un nou plan cadru, de exemplu, faptul că disciplinele teoretice nu au nici o oră de program opțional prevăzut în noul plan cadru. Și atunci, cu ce am venit noi în plus? Am venit cu foarte multe ore, module de pregătire, programe opționale din diferite domenii, care întăresc, cumva, foarte mult ceea ce se acumulează în disciplinele teoretice. O să dau un exemplu, la profilul tehnic, elevii învață să programeze drone și atunci lucrul ăsta îi ajută pe copii să înțeleagă fizica mult mai bine. Vor face, de exemplu, multe lucruri din inteligența artificială, dar la modul cum funcționează tocmai aceste modele de LLM, de Large Language Models, și atunci elevul va înțelege mai bine algoritmul din matematică și așa mai departe. Îl ajută, e complementar. Un alt lucru pe care îl aducem în plus față de ceea ce este în planul cadru standard este faptul că am mutat foarte multe ore ce țin de disciplinele teoretice, asta ne-a permis pilotarea, care sunt prevăzute în clasele a XI-a și a XII-a și le-am dus în clasele IX – X, astfel încât ponderea orelor din trunchiul comun  să fie mai mare la aceste clase pilot în a IX-a și a X-a,  și apoi se dezvoltă mai mult în clasele a XI și a XII-a partea de programe opționale.  Iar în clasa a XII-a, de fapt nu fac decât materii de Bacalaureat, la care se adaugă partea lor practică. La  aceste clase pilot nu mai vorbim de o lecție basic, cum zicem noi, respectiv  teorie, lecția clasică, vine profesorul, predă partea de cunoștințe, copilul îl ascultă, învață, redă și așa mai departe. Nu, toate lecțiile la aceste două clase pilot, pornesc de la project basic, în sensul că identificăm și la matematică, și la fizică, și la specialitate, și la religie, dacă vreți, la absolut orice disciplină, care este nevoia din societate, ce probleme găsim în societate în legătură cu ceea ce predăm noi. Și de acolo, începem să învățăm cu copiii, să dezvoltăm, să construim niște proiecte care pornesc din clasa a IX-a și se vor duce până în clasa a XII-a. Evaluarea va fi pe bază de proiecte, nu pe notarea clasică a lucrării și așa mai departe. Vorbim de proiecte pe platforme digitale.

Andreea Daraban: La finalul liceului, elevii de la instituția pe care o conduceți vor obține și niște calificări, pentru că vorbim despre un colegiu tehnic, ei vor da niște atestate și se vor specializa pe aceste domenii pe care urmează să le aleagă.

Daniela Orășanu: Da, aici este un alt punct de inovare, pe care l-am adus noi, pentru că există și astăzi calificările,  acele atestate profesionale cum le numim noi. Elevii dau examenul, iat atestatul, dar au devenit, cumva, un fel de forme fără fond, ceea ce există în prezent. Da, copiii aceștia construiesc niște proiecte în clasa a XII-a, nu dau un examen în sine, nivel 4 de exemplu, ci doar își prezintă acel atestat, care e foarte formal și primesc o diplomă de calificare, care nu e neapărat atât de prețuită în piață, pentru că în piață contează cel mai mult ceea ce știi, nu neapărat partea de hârtie. Am trecut cumva cu toții, în toată industria, în toate țările, la nivelul ăsta, contează ceea ce știi și nu diploma. Ei, ce facem noi diferit este că ne-am dus pe modelul Singapore, ceea ce se numește ”capstone”. La ei este de fapt și o echivalare a bacalaureatului tehnologic. Adică, elevii care termină un liceu tehnologic, o rută tehnologică, nu dau un Bacalaureat teoretic, ei dau acest proiect ”capstone”. Ce se întâmplă? Din clasa a IX-a, acești copii încearcă să-și construiască un proiect pe o temă care le place, în care se simt confortabil și doresc să o dezvolte foarte mult, timp de patru ani. Aici avem, de exemplu,  pe zona de Smart City, foarte multe proiecte opționale, programe opționale integrate.

Andreea Daraban: Practic, ați fost incluși în acest program al Ministerului, de pilotare a planurilor cadru alternative, datorită acestei palete foarte largi de discipline opționale pe care le puneți la dispoziție elevilor.

Daniela Orășanu: S-au construit aproape 90 de programe opționale, atât la discipline teoretice, cât și la discipline de specialitate. Asta nu înseamnă că toate aceste 90 de programe vor intra pe cele două clase, ci doar sunt alternative. Noi puteam să dezvoltăm, de exemplu, 100 de programe opționale pentru 10.000 de ore. Au fost școli, de exemplu, Colegiul ”Şaguna” din Brașov, care a dezvoltat programe opționale în acest cadru pilot pentru 10.000 de ore, pentru patru ani. Noi, pentru o anumită disciplină, am propus 3-4 opționale, pe un anumit nivel, respectiv a IX-a – a X-a și așa mai departe, și de aici o paletă foarte largă. De exemplu, am propus storytelling digital, antreprenoriat digitală, partea de e-business. Avem luptă cu roboți. Colegii mei de la informatică și de la tehnic  construiesc un robot împreună cu elevii și după aceea fac un fel de cursă, între acești roboți. Astfel,  învață să piloteze, să programeze drone și să asigure mentenanța. Nu neapărat construiesc drone, ci le repară, văd cum sunt făcute și le repară, asigură partea de mentenanță, dar au un opțional, prin clasa a XI-a și pentru o cursă de drone, învață cum să piloteze cât mai bine dronele. Apoi, există partea asta de tot ce îmbină cunoștințele din fizică, chimie, biologie, pe partea de sănătate, partea practică. La  aria curriculară Arte, de exemplu, învață să facă muzică cu inteligența artificială, au programe opționale pentru asta. Învață să facă editare video, ceea ce nu există în programa normală, editare video și apoi fac book-trailere pe cărți, unde construiesc soundtrack-ul, muzica de fundal. Evident că sunt foarte multe opționale  pe specialitate, pentru domeniul economic, de exemplu. Avem în zona asta de automatizare a fluxurilor dintr-o companie, acel RAP Cloud care este folosit acolo. Copiii fac facturi, învață să facă tot ce ține de partea de economie dintr-o companie doar digital. Pe noi ne-a interesat să construim un ecosistem clar pentru fiecare copil, unde să se regăsească el și să învețe în ansamblu, nu foarte tare nișat. Îi dăm niște competențe care să îl ajute pe el când termină clasa a XII-a. Pentru că datele statistice spun că aproximativ 70% din joburile care există astăzi, când vor termina ei liceul,  în 2030, nu vor mai fi. Și atunci nu poți să îl înveți strict ceva, o calificare, aceea de tehnician în activități economice, tehnician în mecatronică, cum apar acum în nomenclatorul clasic, ci de fapt trebuie să îl înveți niște noțiuni pentru economie digitală, pentru tehnologii digitale, internetul lucrurilor. Pentru că sunt patru tehnologii fundamentale care au schimbat arhitectura joburilor în piață, în toată lumea, și atunci noi la asta ne uităm. Există inteligența artificială, există partea de internetul lucrurilor, există partea asta de automatizare a fluxurilor economice dintr-o companie și atunci clar că toate programele noastre opționale sunt exact în zona aceasta.

Andreea Daraban: Aveți resursa umană necesară, care să fie pregătită pentru a preda noile discipline?

Daniela Orășanu: Din fericire, noi suntem norocoși,  pentru că avem un grup de profesori absolut excepționali, care da, se pregătesc, nu vin cu aceste noțiuni din facultate. Eu sunt profesor de contabilitate, nu predau contabilitatea pe care am terminat-o când am făcut facultatea. Am terminat contabilitatea acum 40 de ani. Avem foarte multe proiecte, noi suntem o școală care are foarte, foarte multe proiecte și o să spunem că în ultimii 10 ani, 80% din tot personalul, profesorii școlii, au mers în mobilități, internship-uri, în companii sau în job shadowing, în Europa. Săptămâna aceasta avem 3 colegi ingineri care sunt în Franța, în Angers și au avut o vizită într-o companie la Renault, au mers în lecții, în job shadowing, la un liceu tehnologic din Franța. Săptămâna viitoare pleacă doi colegi de-ai mei în Lituania, tot pe partea de inserție socială, să vedem cum păstrăm lucrurile astea când devine absolvent elevul și pleacă acolo, să învățăm de la nordici. Eu zic că fac o treabă foarte bună, cel puțin lituanienii, în partea asta de tehnologie digitală, prentru că tot timpul suntem de acolo, prin proiecte europene, plus cursuri paralele. În plus, organizăm în școală.  Anul trecut am început asta, am avut o serie de 7 ateliere în care am adus specialiști din companii și au ținut cursuri în școală, împreună cu profesorii și cu elevii noștri.

Andreea Daraban: Cum se schimbă rolul profesorului în acest nou context?

Daniela Orășanu: Foarte mult, foarte mult. E un arhitect, de fapt. E un antrenor. Profesorul astăzi construiește niște situații de învățare. Asta face. Nu livrează cunoștințe. Asta facem la cele două clase și asta noi facem la ”Unirea”.  Din păcate, nu am avut șansa să o facem în mod uniform, toți profesorii la toate clasele. Pentru aceste două clase pilot construim aceste situații de învățare, iar pentru asta am extins durata orei, de la 50 la 75 de minute, fără pauză, pentru că sunt proiecte mai largi. Mai mult de atât, toate disciplinele nu sunt puse într-un orar săptămânal, cum avem acum. Elevul nu are 6 discipline într-o zi. Ci le-am pus în 3 module. În primul modul de 10 săptămâni va face maximum 4 discipline: matematică, română și două discipline specialitate.  Urmează alt modul și așa mai departe. Termină programa de acolo, se mută pe alte discipline, astfel încât să le poată dezvolta foarte bine.

Andreea Daraban: De ce credeți că nu s-au înscris foarte multe licee pentru pilotarea acestor planuri cadru-alternative? Sunt 32 în toată țara. Ținta era de cel puțin 100.

Daniela Orășanu: Neîncrederea și cred că noi am obosit, ca și popor, probabil, de atâtea experimente. Și mai ales în sistemul de educație, când cineva vorbește de reformă, e un oftat prelung. Pentru că am tot avut tot felul de reforme și tot felul de inițiative. Și atunci oamenii au spus ok. Mai ales în aceste vremuri tulburi, când suntem toți cu centura pusă, când suntem un uragan, că sunt atâtea crize suprapuse prin care trecem și atunci mai vrem să mai și schimbăm un lucru. Ei, noi am pornit de la alt lucru. Și dacă nu începem, nu inovăm, cred că se întâmplă acel malpraxis educațional, de care eu tot vorbesc în general. Și suntem datori să îi învățăm pe copiii ăștia care vin în școală să fie pregătiți pentru atunci când termină ei, să știe să utilizeze instrumentele generației lor și nu instrumentele generației noastre.

Andreea Daraban: Și trebuie menționat faptul că liceul dumneavoastră a creat aceste planuri cadru. Nu le-a ajustat. Nu s-a copiat. E totul de la zero.

Daniela Orășanu: Nu e copiat, ajustat, adaptat după altceva. E totul de la zero, construit stric pe profilul școlii, pe ceea ce avem noi. De altfel, există legislație care dă posibilitatea ca alte licee să preia cumva aceste modele de  planuri cadru, sunt, în total, 77 de planuri cadru alternative create. Noi avem două planuri cadru pentru cele două clase.

Andreea Daraban: Așadar ele pot fi adaptate, adoptate de alte școli.

Daniela Orășanu: Pot fi luate. De ce nu au venit mai mulți? Motivul principal este neîncrederea. Dar eu cred că este și dificil să implementezi astfel de planuri. Noi am început să lucrăm din octombrie. Am fost o echipă de șapte oameni care am lucrat cel puțin patru luni de zile. Intens. Am ajustat foarte mult. Am avut noroc de comisia, grupul de lucru care a evaluat aceste proiecte, că au fost permanent alături de noi și ne-au consiliat foarte mult în zona asta. A fost o muncă paralelă cu tot ceea ce se întâmplă în programul obișnuit.

Varianta audio a interviului:

Varianta în format video:

„Starea educației” – Colegiul „Unirea” Pașcani, model de inovare în educația tehnologică

#StareaEducației (INTERVIU) Daniela Claudia Orășanu, directorul Colegiului Tehnic ”Unirea” din Pașcani: ”Avem specializări care nu mai spun nimic în 2025. Nu țin cont de inteligența artificială, de noile tehnologii. Avem standarde de pregătire profesională care nu sunt în concordanță cu cele europene.”

Publicat de andreeadaraban, 6 octombrie 2025, 12:39 / actualizat: 7 octombrie 2025, 17:13

Distinsă cu titlul de Directorul Anului 2024, recunoaștere acordată de Asociația pentru Valori în Educație, Daniela Claudia Orășanu a demonstrat că performanța și inovația pot fi atinse și dincolo de marile centre urbane, atunci când există viziune, parteneriate solide și angajament față de misiunea educațională. Colegiul ”Unirea” din Pașcani a cunoscut o dezvoltare accelerată, atât în ceea ce privește infrastructura și digitalizarea, cât și în performanța academică a elevilor. Dacă în urmă cu 10 ani elevii ocoleau această instituție, în prezent, adresabilitatea este ridicată, iar performanța academică, măsurată prin rata de promovare la Bacalaureat, a crescut de la 52% la 78%, iar rata de absenteism a scăzut cu mai bine de 58%.

Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat la #StareaEducației cu doamna Daniela Claudia Orășanu despre modul în care o școală tehnologică poate deveni un spațiu al excelenței, cum se poate schimba percepția asupra învățământului tehnic și ce înseamnă, în realitate, să construiești o școală performantă.

Andreea Daraban: În condițiile în care învățământul tehnologic este încă văzut ca o opțiune de rezervă, cum ați reușit să atrageți elevii la Colegiul Unirea și să le oferiți motivație?

Daniela Claudia Orășanu: În secolul XXI, în anul 2025, educația tehnologică reprezimtă o dimensiune extraordinară și obligatorie pentru educația fiecărui copil și tocmai de asta a fost o responsabilitate imensă pentru noi, ca școală, să oferim ceea ce este așteptat în societate, de fapt, de la absolvenții unui liceu tehnologic. Nu discutăm după indicatori, ci toată performanța asta, toată munca asta a noastră este ”work in progress” – nu s-a terminat încă. Cred că am ieșit cumva din zona aceea a umbrelor, de școală care se ocupă doar cu transmiterea de informații, ceea ce se întâmplă, în general, să spunem așa, din păcate, în școala românească. Am ieșit cumva din zona asta aducând programe opționale cu un caracter pronunțat inovator din ceea ce așteaptă, de fapt, industria 4.0 astăzi. Totodată, am digitalizat fluxul de documente care circulă între birouri în școală și toate rapoartele care sunt cerute. L-am digitalizat într-un procent foarte mare, până la comunicarea cu părinții și cu elevii noștri, prin acea platformă de management digital, catalog electronic. Iată, acum suntem în al șaptelea an cu catalog electronic. De altfel, eu, în primul an când am venit director, am digitalizat și am construit două laboratoare de limbi străine și de științe, cu table interactive. Deci, de acum 10 ani le-am adus în școală și de atunci tot am modernizat. Pașii au fost următorii: actualizarea curriculei pentru tot ceea ce înseamnă astăzi cunoaștere pentru secolul XXI pentru copii, prin acele programe opționale inovatoare. Doi, prin digitalizarea școlii atât prin infrastructură și prin partea de tehnologie didactică în sala de clasă. Noi avem și un program de formare a profesorilor în cadrul școlii, un program numit ”Profesor de 10”, la care lucrăm în fiecare an, unde am construit o comunitate de învățare pentru noi, profesorii școlii. Trei, aducând în fața comunității tocmai cumva reorientarea așteptărilor acestora, pentru că viziunea noastră în aceste școli nu este neapărat pentru rezultate performante la examenele naționale, la examenul de bacalaureat, în principal. Este o cerință, un indicator important examenul, dar ceea ce facem noi în Colegiul Unirea este mai mult de atât. Pregătim copilul, absolventul nostru, pentru a fi un cetățean, un om adaptat, autonom, atunci când iese pe porțile școlii.

Andreea Daraban: Ce calificări dobândesc elevii care termină Colegiul Unirea?

Daniela Claudia Orășanu: Aici sunt două dimensiuni. Avem două specializări pe servicii economice, iar cealaltă rută, ruta tehnică, pe domeniile mecanică și electric.

”Facem annual o analiză a elevilor care termină Colegiul Unirea, urmărindu-i timp de 3 ani, după ce au plecat din școală. Rata de inserție pe piața muncii este undeva peste 95%.”

Andreea Daraban: Așadar, sunt patru specializări pe care le urmează elevii dumneavoastră, și tot ei au posibilitatea să facă și niște cursuri opționale. Despre ce este vorba?

Daniela Claudia Orășanu: Sunt programele opționale pe care le are fiecare liceu pe partea de curriculum. Este acea fereastră, ca să spunem așa, la liceul teoretic se numește CDŞ, curriculum la decizia școli, iar la noi, la liceul tehnologic, este CDL, curriculum la decizia locală. La liceul tehnologic avem o perioadă de trei săptămâni de stagii de instruire practică, în fiecare an, și aici avem posibilitatea să venim noi cu propuneri, în funcție de resursele materiale, resursele umane, în funcție de competențele pe care ni le dorim să le atingă elevii noștri și venim cu programe speciale. Astfel, la profilul economic avem ”Simularea de afaceri în Minecraft”, adică ne folosim de competențele copiilor pe jocuri video, Minecraft, care este foarte cunoscut, și îl folosim pentru ca ei să-și construiască o idee de afaceri și să simuleze tocmai activitatea dintr-o afacere în Minecraft. Apoi, avem ”Analiză date”, Big Data, pentru că e foarte important. Astăzi, noul ”petrol” este dat de informație, de date, și atunci am adus la clasele a X-a de profil economic un program din acesta opțional pe analiză date și marketing digital, iar la clasa a XI-a, pe marketing digital. La elevii de la profilul ethnic, de la mecanică și electric, avem modelarea 3D, noi mergem cu modelarea aceasta 3D, începând de la proiectare 3D, scanare, piese și absolut orice este nevoie în industrie, până la printarea 3D a acestor piese sau ce proiectează ei. Apoi, partea de robotică, e în două module, în doi ani, în clasa a X-a și în clasa a XI-a. Nu în ultimul rând, acesta este primul an în care facem pilotare și mentenanță drone.

Andreea Daraban: Care este rata de inserție pe piața muncii a absolvenților dumneavoastră? Aveți astfel de statistici?

 Daniela Claudia Orășanu: Da, bineînțeles că da, facem în fiecare an o analiză. Am început de anul trecut să facem o analiză a elevilor, urmărindu-i timp de 3 ani, după ce au plecat din școală. Rata de inserție la noi este undeva peste 95%. În ultimii 5-6 ani am stat foarte bine la această rată. Dar aici este inclusă și partea de continuare a studiilor universitare, plus faptul că se angajează în specialitate și sunt căutați de altfel.

”Specializările pe care le avem la liceele tehnologice nu țin cont în niciun moment, în nicio secundă, de absolut nimic din ceea s-a întâmplat, în ultimul timp, în zona de dezvoltare tehnologică. Este necesar ca acestea să fie actualizate.”

Andreea Daraban: Spuneați că cele patru specializări de la liceul pe care îl conduceți nu au mai fost actualizate. Ce înseamnă acest lucru? Adică lucrăm după niște programe învechite?

Daniela Claudia Orășanu: Da, se lucrează la programele școlare. În perioada aceasta ministerul a anunțat că sunt echipe care lucrează la actualizarea programelor pentru noul plan cadru, care a fost aprobat în iunie 2025. Dar, pentru liceul tehnologic există niște particularități. Avem un nou plan cadru. Ok, dar, pentru liceul tehnologic e nevoie de un pic mai mult. Pentru că elevii de la aceste specializări trebuie, pe lângă examenul național de Bacalaureat, să susțină și un examen de competență profesională. Acesta se organizează în funcție de calificarea, specializarea pe care o are, pe care a parcurs-o elevul în timpul liceului. Ori, aceste rute, aceste calificări, sunt stabilite la nivel național. Și ultima actualizare a fost în anul 2016. Suntem în anul 2025. ”Tehnician în activități economice” nu spune nimic. Avem specializarea aceasta și ea, de fapt, nu spune nimic pentru anul acesta, pentru ceea ce se cere astăzi în piață. Și așa mai departe. Putem să dăm foarte multe exemple. Specializările acestea nu țin cont în niciun moment, în nicio secundă, nici măcar de inteligență artificială, de absolut nimic din ce s-a întâmplat în ultimul timp în partea asta de dezvoltare tehnologică în lume. Pentru că vorbim de un liceu tehnologic. Al doilea lucru, partea asta de specializare influențează competențele pe care trebuie să le atingă copilul, elevul, pentru că aceste competențe trebuie să fie echivalate cu standardele cerute la nivel european. Pentru că pe diploma de competențe scrie nivelul de calificare pe care l-a atins copilul în concordanță cu standardele europene recunoscute astfel. Ori, dacă noi avem niște calificări foarte depășite, foarte generale, evident că și standardele de pregătire profesională sunt tot la același nivel. Standardele de pregătire profesională vin, repet, de aproape 10 ani și nu țin cont absolut deloc de ceea ce se întâmplă astăzi în lume. Chiar dacă s-a schimbat structura planului cadru pentru anul școlar următor, pentru cei de clasa a IX-a și ne bucurăm pentru lucrul ăsta, dar avem aceleași specializări vechi, care nu sunt recunoscute în piață și nu fac mare lucru și avem niște standarde, niște competențe pe care trebuie să le dezvoltăm la copii care nu țin cont de ceea ce e nevoie astăzi.

          ”Avem un opțional de mentenanță drone și astăzi e nevoie de așa aceva. Însă elevii nu primesc o certificare în acest sens. Noi încercăm să suplinim acest aspect și plătim noi, pentru elevii care sunt buni pe acest domeniu, o certificare pe care o obțin de le entități private, dar ar trebui ca acest lucru să se poată obține prin școală.”

Andreea Daraban: Dar cine ar trebui să le modifice?

 Daniela Claudia Orășanu: Este Agenția Națională a Calificărilor, iar la nivel de minister este o direcție care are acest rol. În 2023 a apărut un ordin în care s-a stabilit o metodologie, s-a tras semnalul de alarmă în 2023 și s-a spus că trebuie să schimbăm aceste standarde de pregătire profesională. Problema e că nu s-a mai întâmplat nimic de atunci. Și suntem îngrijorați din punctul acesta de vedere pentru că avem un nou plan cadru. Noi suntem mulțumiți, adică cel puțin noi din toată analiză pe care am făcut-o, așa cum arată noul plan cadru pentru liceu tehnologic, e în regulă, e ok dar, pentru ceea ce îi pregătim când intrăm, care e programa, care e drumul pe care trebuie să-l parcurgem până acolo, el nu mai este satisfăcător pentru că nu e actualizat. Întâi, ar trebui reorganizate calificările – specializările. Doi, ar trebui stabilite standardele de pregătire profesională în funcție de aceste calificări, pentru că venim și spunem e nevoie astăzi de mentenanță în drone. Nu există, însă, în prezent, nicăieri calificarea aceasta, dar e nevoie de așa ceva.

Andreea Daraban: Aveți, însă, la Colegiul Unirea un opțional pe această tematică, dar asta nu îl ajută pe elev să aibă o diplomă, o calificare…

 Daniela Claudia Orășanu: Corect, nu are diplomă, nu are calificarea pentru asta. Noi încercăm să suplinim acest aspect, pentru că sunt tot felul de cursuri private, organizate de către entități private și atunci, pe cei mai buni, care sunt pasionați de așa ceva, îi înscriem, plătim noi taxele să-și dea certificarea acolo, ca să obțină cât de cât o certificare oficială pentru așa ceva. Dar nu e ok, ar trebui trecut prin școală lucrul ăsta, nu să căutăm soluții alternative private. Asta ne dorim noi, ca și curricumul oficial, la nivel național, să țină pasul cu ceea ce este necesar și ceea ce așteaptă toată lumea de altfel.

Andreea Daraban: Conform legislației în vigoare în acest moment, acest an școlar este practic ultimul în care se începe clasa a IX-a de învățământ profesional, respectiv trei ani, pe nivel trei de calificare. Începând cu anul școlar viitor, 2026-2027, învățământul profesional va fi absorbit de învățământul liceal-tehnologic. Vă afectează în vreun fel această schimbare sau este de bun augur?

 Daniela Claudia Orășanu: În principiu este de bun augur, pentru că ceea ce se stabilește prin legea 198 e în felul următor. Nu mai există acea școală profesională. Absolut toți elevii din clasa a IX-a se înregistrează în liceu tehnologic, urmând ca la sfârșitul clasei a XI-a, cei care nu-și doresc un parcurs academic în continuare, să-și da examenul de competențe profesionale de nivel 3 și pot intra să se angajeze pe piața muncii. Cei care își doresc un parcurs academic în continuare, pot parcurge și clasa a XII-a și vor da examenul de competențe de nivel 4, un nivel avansat, și dau bacalaureatul, dacă își doresc, un bacalaureat diferit, stabilit prin legea 198, nu cel actual. Elevii care vor intra la anul în clasa a IX-a nu vor da același bacalaureat care se dă acum, e pe altă structură unde, de exemplu, matematica nu mai este obligatorie, să spunem așa.  În 2030 va fi primul an când se va da bacalaureatul pe noua structură, după noua lege. Și apoi elevii pot opta, să meargă în continuare la facultate sau să se angajeze.

Andreea Daraban: Din 2029, liceele tehnologice ar trebui să funcționeze exclusiv în sistem dual. Este realist acest termen? Se poate aplica?

Daniela Claudia Orășanu: Nu. Aici pot să am un grad de siguranță ridicat. Mediul de afaceri din România nu este pregătit, în acest moment, pentru a absorbi absolut toate liceele tehnologice. Da, în urbanul mare, evident că da, dar în urbanul mic, cum e municipiul Pașcani sau liceele care mai sunt în mediul rural nu pot face față la așa ceva. Dar dau un exemplu care mă preocupă zilele acestea, pentru că noi ne-am dorit ca din anul școlar următor să introducem și curriculum alternativ, să intrăm ca școală pilot cu două clase a IX-a, una pe tehnic și una pe economic. Dar, ce se întâmplă aici? De exemplu, pe o clasă de profil servicii, eu trebuie să am obligatoriu 40% din numărul de ore instruire practică. Instruirea practică, în momentul acesta, trebuie făcută la agentul economic. Dar pentru profilul acesta, Servicii, specializarea Tehnician activități economice, care înseamnă activități de management, de contabilitate, de analiză, de statistică, noi nu avem în Pașcani, în urbanul mic, companii care să primească în jur de 500 de elevi. Pentru că atât avem noi: 500 de elevi pe servicii și 500 pe tehnic, sunt 1000 de elevi în școală. De asta vrem să ne ducem pe zona de curriculum alternativ, pentru că aici îmi dă voie să-mi organizez instruirea practică cum doresc eu și pot să o fac sub  formă de laboratoare, dacă îmi permite infrastructura școlii, iar la Colegiul Unirea, din fericire, avem lucrul ăsta. Și am putea face instruirea practică prin laboratoarele școlii cu profesori specializați. De asemena, noi, în anul școlar trecut, am adus o mică inovație, să spunem așa, în zona aceasta de pregătire de instruire practică, mai ales pentru profilul Economic: am simulat activitatea de instruire practică pe platforme digitale în VR. O echipă de elevi a mers într-o anumită companie, cu acceptul acesteia, și au filmat toată compania în modulul de realitate virtuală, au făcut conexiunea pe platformă specială pentru realitate virtuală, pentru partea de instruire practică, mai ales pentru specializări care nu necesită neapărat să mergi într-o companie, dar trebuie neapărat atinse acele competențe cerute de către standardele de pregătire profesională europene. Am dezvoltat acest mod nou de a pregăti aceste competențe, practica 4D, am numit-o noi, un nou model de colaborare școală-mediu economic, cu simulare în companii, în realitate virtuală.

Andreea Daraban: Cum poate fi schimbată percepția generală, conform căreia în liceul tehnologic ajung cei mai slabi elevi?

 Daniela Claudia Orășanu: Discutând și comunicând foarte mult, pentru că ce am constatat noi este că atât părinții cât și elevii au rămas cu impresia că la un liceu tehnologic te pregătești pentru a lucra într-o secție din aceea murdară, insalubră, cu efort fizic și așa mai departe. Ori, de exemplu, specializările pe care le avem noi în școala aceasta sunt foarte mult pe zona digital, începând de la partea de contabilitate, financiar până la mecanică și electrică. E mult în zona digitală, toate presupun competențe digitale. Părinții, elevii trebuie să conștientizeze viitorul mediu de muncă în care va ajunge și să-și dea seama că este un start pe care elevul de la liceul tehnologic îl ia înaintea celor de la un liceu teoretic. Dacă atunci când parcurgi un liceu teoretic ai nevoie să ajungi inginer sau în zona aceasta, zona de industrie, oricare ar fi ea, trebuie să mergi la o facultate în domeniu tehnic. Ori, venind la un liceu tehnologic, deja te pregătești din timpul liceului pentru asta. Nu mai este valabilă, totuși, afirmația că la liceele tehnologice vin elevii cu pregătirea cea mai slabă, pentru că e de discutat aici. E o mare problemă cu formatul examenelor naționale care există în România. Pentru că, spre exemplu, la Evaluarea Națională se antrenează copilul pe un anumit tip de item.  Nu înseamnă că acel elev are o foarte bună pregătire. La noi vin copii cu media 7, dar să știți că sunt absolut excepționali. În momentul în care noi îi punem în clasa IX-a, a X-a să facă lucrurile astea de care au nevoie, în realitate în piață, copiii ăștia se descurcă excepțional de bine la așa ceva. Dar da, ei nu exceleazăla matematică și română. Ar trebui să fie un proces pe timpul celor nouă ani, din clasa 0 până în clasa VIII-a, o evaluare din aceasta încât să îl ajute pe copil să meargă pe drumul corect, să-i ofere o consiliere profesională corectă.

Varianta audio a interviului: