#StareaEducației (INTERVIU) Planuri cadru alternative la Colegiul Tehnic ”Unirea” Pașcani din acest an școlar. Daniela Orășanu, directorul instituției: Va fi mai multă autonomie și învățare aplicată. La cele două clase pilot, orele vor avea 75 de minute, iar anul școlar va fi împărțit în trei module de câte zece săptămâni. Pentru cele două clase au existat aproximativ doi candidați pe loc.
Publicat de andreeadaraban, 31 august 2026, 12:52
La „Unirea” vor funcționa două clase pilot, una la profilul Economic și una la profilul tehnic – Mecatronică. Interesul elevilor a fost ridicat, după cum a declarat directorul Daniela Orășanu, invitată în emisiunea Starea Educației. Ea spune că pentru cele două clase au existat aproximativ doi candidați pe loc. Selecția s-a făcut pe baza opțiunii elevilor și părinților, dar și a rezultatelor școlare: „Au fost luate în calcul mediile de admitere, dar și mediile din gimnaziu, pentru anumite discipline, nu neapărat doar pentru Română și Matematică”.
Una dintre principalele noutăți este libertatea elevilor de a alege discipline opționale în funcție de interesele și aspirațiile lor profesionale. Oferta liceului cuprinde aproape 90 de astfel de programe, de la inteligență artificială și economie digitală până la robotică, mentenanță drone sau grafică digital. „De asta avem atât de multe opționale. […] Ne propunem chiar din prima să răspundem tuturor intereselor acestor elevi”, explică Daniela Orășanu.
Printre disciplinele propuse se numără „Economia digitală și societatea viitorului”, „Simularea afacerilor cu inteligența artificială”, „Fundamentele AI”, „BattleBots – introducere în RoboSport”, „Introducere în lumea dronelor” sau „Geometria aplicată în design 3D și robotică”. Pentru componenta de inteligență artificială, liceul a încheiat și un parteneriat cu UiPath.
Predarea va pune accent pe probleme concrete, proiecte și întrebări care îi provoacă pe elevi să găsească soluții. „Venim cu partea teoretică după ce ne luăm o problemă din viața reală, din realitatea imediată a elevului”, spune directoarea.
La clasele pilot, orele vor avea 75 de minute, iar anul școlar va fi împărțit în trei module de câte zece săptămâni. Într-un modul, elevii pot studia intensiv un număr limitat de discipline, pe care le finalizează și le evaluează înainte de trecerea la următorul modul. În opinia directoarei, organizarea reduce presiunea unui orar încărcat: „Copilul nu se pregătește într-o săptămână la 16-20 discipline. […] E o învățare intensivă și aplicată, pe o perioadă delimitată”.
Evaluarea va fi bazată, în principal,pe proiecte și portofolii, inclusiv proiecte transdisciplinare. Elevii vor lucra în echipă la probleme inspirate din realitate și vor construi un portofoliu pe durata celor patru ani de liceu. Testele standardizate nu dispar, dar vor avea o pondere mai redusă. Un alt element important este proiectul CAPSTONE, la care elevii vor începe să lucreze încă din clasa a IX-a și care ar urma să reunească mai multe competențe dobândite pe parcursul liceului.
Clasele pilot vor beneficia și de parteneriate cu patru operatori economici din zona economiei digitale. Calificările rămân, deocamdată, cele existente în nomenclator, respective tehnician în activități economice, și tehnician în mecatronică, însă conducerea liceului consideră că acestea ar trebui adaptate în viitor la transformările economiei. „Ceea ce contează cel mai mult la acești copii sunt competențele pe care le dobândesc”, subliniază Daniela Orășanu.
Admiterea la liceu, o discuție care trebuie regândită
Un alt subiect important abordat în interviu este admiterea la liceu. Directoarea Colegiului „Unirea” consideră că actuala Evaluare Națională, bazată în principal pe Română și Matematică, nu reflectă întotdeauna aptitudinile elevilor. „Evaluarea Națională nu este ceea ce trebuie”, afirmă ea, susținând că un astfel de examen îi determină pe elevi să se pregătească aproape exclusiv pentru cele două discipline.
Daniela Orășanu pledează pentru o selecție care să țină cont de parcursul elevului, de interesele sale și de motivație. Un posibil instrument ar fi un portofoliu construit începând din clasa a V-a, completat eventual de un interviu și o probă de competențe. „Eu văd această admitere la liceu ca pe un parcurs. Vreau să văd rezultatele copilului timp de 4 ani”, explică directoarea.
În perspectiva unui nou concurs pentru ocuparea funcțiilor de director, Daniela Orășanu consideră că un manager de școală trebuie să fie, în același timp, manager, lider educațional și un bun factor de decizie. Un director de școală lucrează sub presiune constantă, ia decizii în fiecare zi, care afectează o comunitate destul de mare de elevi, de familii”, spune aceasta, enumerând printre calitățile esențiale echilibrul emoțional, reziliența și capacitatea de a lua decizii sub stres.
Deși mărturisește că și-ar fi dorit să revină la catedră pentru a lucra direct cu elevii claselor pilot, Daniela Orășanu spune că va participa la viitorul concurs pentru funcția de director. Va fi, însă, potrivit declarației sale, ultimul mandat. „Noi cerem de la directori să fie profesioniști, să fie directori buni, cu toate calitățile, dar noi îi pregătim pentru asta. Învățăm să fim directori după concurs”, conchide directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: Din acesta în școlar vor fi două clase pilot la Colegiul ”Unirea” din Pașcani. Înțeleg că ați definitivat vara aceasta tot ceea ce ține de disciplinele care vor fi studiate, dar și de felul în care vor arăta orele la aceste clase pilot. Ce profil au aceste clase și ce aduce nouă această pilotare?
Daniela Orășanu: A trecut partea de înscriere a copiilor la cele două clase pilot și putem să spunem, cu multă bucurie, că a fost un interes deosebit pentru cele două clase. Una este de la profilul Economic și una de la profilul tehnic – Mecatronică. La profilul Economic, noi am avut șase clase, în total, pe școală, din care una singură pilot și toate clasele au avut același cod la înscriere, astfel încât ei nu au putut să aleagă din repartizarea computerizată clasa pilot, ci asta s-a făcut conform unei proceduri la înscrierea elevilor, la depunerea dosarelor în clasa a IX-a, când au venit cu părinții în școală. Și atunci s-au făcut cererile pentru clasa pilot și putem să spunem că a fost o cerere și un interes extraordinar, astfel încât, pentru cele două clase, au fost doi elevi pe loc.
Andreea Daraban: Cum i-ați selectat pe acești elevi să facă parte din cele două clase pilot după ce și-au exprimat opțiunea?
Daniela Orășanu: În primul rând, a fost cererea părinților și a elevilor, apoi în baza acestor cereri au fost luate în calcul mediile de admitere, dar și mediile din gimnaziu, pentru anumite discipline, nu neapărat doar pentru Română și Matematică.
Andreea Daraban: Aceste proceduri le-ați stabilit la nivelul școlii?
Daniela Orășanu: Din cursul anului școlar, în luna mai, prin Consiliul de Administrație și Consiliul Profesoral, a fost dezbătută și aprobată această procedură. Pentru absolut toți elevii de clasa a IX-a, noul an școlar aduce foarte multe noutăți: noi planuri cadru, un nou format pentru examenul de Bacalaureat pe care îl vor da în 2030 și mai ales partea asta de curriculum la decizia școlii, care este foarte, foarte importantă. Pentru cele două clase pilot, copiii își vor alege opționalul pe care și-l doresc, din oferta noastră care este foarte bogată. Copiii și vor alege aceste opționale în funcție de interesele lor profesionale, rezolvând o aplicație, e un test psihometric, prin care ne propunem să descoperim interesul profesional al elevilor, să vedem cât sunt aplecați mai mult pe antreprenoriat, cât pe partea de tehnic, astfel încât, pentru o grupă minimă de opt, așa cum ne permit metodologia și legea, putem organiza mai multe opționale la o clasă și putem să facem mai multe grupe, să răspundem cumva tuturor intereselor acestor elevi. De asta avem atât de multe opționale.
Andreea Daraban: Nu mergeți pe principiul majoritatea decide?
Daniela Orășanu: Nu, sub nicio formă, nu, pentru că de asta se numește Curriculum la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ). Și atunci, trebuie să respectăm tocmai acest interes al elevilor, pentru că avem o metodologie generoasă care ne ajută în acest sens, pentru că ne spune că putem să facem grupe de minimum opt elevi și atunci chiar putem să organizăm lucrul acesta și e păcat să nu o facem. Și o facem în funcție de interesele lor, pentru că ei pot să spună că mi-aș dori acest opțional, de exemplu ”Fizică experimentală”, dar cumva poate că nu este înclinat chiar pentru acest domeniu sau pentru ”Business in E-sport”, să spunem. Dau două mici exemple. De asta avem nevoie de o analiză mult mai riguroasă. Dar ne propunem chiar din prima săptămână să ne întâlnim cu părinții acestor elevi, de la cele două clase, și să le explicăm încă o dată ce presupune acest parcurs de la aceste clase pilot. Noi am pregătit deja conținuturile. E mult spus că am făcut manualele, pentru că nu avem manuale. Știm foarte bine că un elev de clasa a IX-a nu va avea în prima zi de școală un manual. Dar noi am pregătit niște proiecte de manual, să spunem așa, pentru cele două clase, conținuturile pentru toate disciplinele pe care le au. Dar mai mult de atât, am pregătit ghidurile, pentru că echipa care se ocupă de aceste clase pilot, este o echipă întreagă, formată din șapte colegi, a realizat ghiduri și a pregătit toate proiectele didactice pentru toate lecțiile care vor avea loc la toate disciplinele din primul modul, de 10 săptămâni. Pentru că, așa cum ați menționat, orele la acești elevi vor fi sesiuni de 75 de minute. În discuțiile pe care le-am avut cu părinții și elevii la înscriere, ne-am dat seama că orarul lor, la 75 de minute, este diferit de al celorlați elevi care este de 50 de minute. Și ei au spus că ceea ce nu le place la acest format este că nu se întâlnesc cu toți elevii din școală și și-ar dori o pauză în care să fie cu toții, împreună. Școala noastră are peste 1000 de elevi. Și atunci am regândit orarul, nu mai începem la ora 8, o să începem la ora 8 fără un sfert. Am construit o pauză mare pentru absolut toți elevii din școală, ca ei să fie cu toții împreună. Reglăm din mers, asta vreau să subliniez, că îi ascultăm pe elevi, ascultăm părinții și reglăm din mers, astfel încât să fie cât mai confortabil și de interes pentru parcursul lor. Pregătim și un ghid pentru bobocul de clasa a IX-a, pentru că sunt atât de multe schimbări. Și atunci trebuie să cunoască cumva, să fie în cunoștință de cauză și să știe ceea ce îl așteaptă timp de patru ani.
Andreea Daraban: Ne puteți da exemple de discipline pe care le vor studia elevii la cele două clase pilot? De exemplu, la profilul Economic, ce vor studia cei de la clasa pilot în plus sau diferit față de cei de la o clasă care are un parcurs tradițional?
Daniela Orășanu: De exemplu, avem un opțional, care e un opțional de tip integrat, ”Economia digitală și societatea viitorului” sau ”Managementul proiectelor de voluntariat”, ”Simularea afacerilor digitale în industria 4.0 prin Minecraft”, ”Simularea afacerilor cu inteligența artificială”, ”Fundamentele AI”. În legătură cu ”Fundamentele AI”, vreau să menționez că în această vacanță am încheiat un contract cu UiPath, care au un curs de inteligență artificială și lucrăm împreună cu specialișteli de la UiPath pentru a aduce elevilor de la cele două clase pilot elemente de inteligență artificială. Alte opționale: ”Bazele activității economice și comerțului pentru industria 4.0”, ”Înființarea firmei pentru industria 4.0”, ”Asigurarea calității pentru industria 4.0”. La clasa de ethnic avem ”BattleBots- introducere în RoboSport”, apoi ”Competențe de grafică digitală și CAD”, ”Fundamente IT și sisteme de operare”, ”Introducere în lumea dronelor – design, pilotare și întreținere nivel 1”, ”Geometria aplicată în design 3D și robotică”, „Comunicare digitală și storytelling„ și pot continua. Demersul predării, educația la cele două clase se face foarte diferit. O facem în acea paradigmă ERR. Este o formă de pedagogie care se bazează foarte mult pe partea asta de întrebări și de aplicații din lumea reală. Venim cu partea teoretică după ce ne luăm o problemă din viața reală, din realitatea imediată a elevului, pe care el o cunoaște deja și după aceea construim partea teoretică, fundamentele teoretice și evident tot ceea ce are nevoie copilul pentru învățare. Și se bazează foarte mult pe filozofia asta a întrebărilor, a întrebărilor puternice, nu a întrebărilor simple. Sunt profesori la noi în școală, peste 10, care au făcut cursuri în acest sens, în această pedagogie pe care o vom aplica la cele două clase.
Andreea Daraban: Orele vor fi de 75 de minute și programul este organizat pe module. Ne puteți detalia cum se va derula practic activitatea?
Daniela Orășanu: Orarul este deja din luna iunie afișat pe site-ul școlii, astfel încât toți cei interesați de aceste clase pilot să poată să vadă exact orarul pentru tot anul școlar, împărțit în trei module, a câte 10 săptămâni. Asta înseamnă 30 de săptămâni, așa cum este planul cadru de teorie, pentru că încă 6 săptămâni sunt pentru instruire practică la liceul tehnologic. Un modul de 10 săptămâni, care cuprinde cam 5-6 discipline pe care le epuizează, parcurg toată programa. Adică vor face toată programa de limba română, să spunem, în modulul 1. Altă clasă va face limba română în modulul 2. Altă clasă va face matematica în modulul 3. Adică nu e pe tot parcursul anului școlar, ci toate orele din planul cadru se vor face timp de 10 săptămâni, în numărul de ore alocat din planul cadru aprobat de către Ministerul Educației.
Andreea Daraban: Care sunt beneficiile organizării activității în acest fel?
Daniela Orășanu: Copilul nu se pregătește într-o săptămână la 16-20 discipline. Într-o zi poate să aibă o singură disciplină. Astăzi face toată ziua limba română, mâine face doar matematică, mâine face fizică, apoi engleză și așa mai departe. Și o face mult mai concentrat. Ne-am dorit cu toții, cumva, să nu mă avem atât de încărcată programa elevilor. Ne plângem de foarte mult timp pentru că sunt foarte multe discipline și programe extrem de încărcate. Prin organizarea pe aceste module, a câte trei module, 10 săptămâni, se parcurge toată programa, se termină cu evaluare și se trece la o altă disciplină, la un alt modul. Copilul înțelege mult mai bine, e mult mai intensiv, e o învățare intensivă și aplicată, pe o perioadă delimitată, nu întinsă pe tot anul, amestecată cu Săptămâna altfel, cu Săptămâna verde…
Andreea Daraban: Și evaluarea cum va fi făcută?
Daniela Orășanu: Evaluarea o facem preponderent prin proiecte și un portofoliu pe care elevul îl va construi începând din prima zi de școală până în anul IV de liceu. Lucrăm la asta, la o bază de date de tipuri de probleme din realitate la care ei vor lucra în echipă, transdisciplinar, folosind cunoștințele și învățarea din mai multe discipline. Nu va fi un proiect la limba română sau un proiect la matematică. De fapt vor fi proiecte transdisciplinare și vor folosi aceste cunoștințe, abilități, valori pe care le au ei, pentru că grila de evaluare e destul de complexă pentru un proiect. Pe langă acest tip de evaluare, vom avea teste standardizate, dar cu o popondere mult mai mică. Pe noi ne interesează mai mult cum învață copilul, nu ce știe el în fiecare etapă, să punem un flash în fiecare etapă. Folosim un soft pentru care plătim licență, care acordă feedback în învățare. Nu-i dă elevului rezultatul imediat, ci îi dă un feedback, are o sarcină pe care el o poate dezvolta și o duce până la capăt cu un feedback permanent, asigurat de inteligență artificială, de fapt. Repet, e un soft educațional, vine din Statele Unite, dar are varianta și pentru România. Avem două laboratoare special doar pentru cele două clase pilot, unde vor intra și profesorul de română și cel de fundamente IT sau cel de sport, dacă va avea nevoie la E-business, la E-gaming.
Andreea Daraban: Spuneam la început că acești copii, care intră în clasa a IX-a, vor da un alt fel de Bacalaureat. Această nouă organizare a activității, pe care o propuneți dumneavoastră, îi va ajuta să aibă rezultate mai bune?
Daniela Orășanu: Cu siguranță. Mai ales că în anul IV, în ultimul an de liceu, ei vor lucra doar la disciplinele de examen, pentru că vor avea același examen. Ei nu vor avea un Bacalaureat diferit. Vor avea același tip de examen. Și în clasa a XII-a vor avea doar acele discipline care sunt de examen, plus discipline de specialitate și vor avea ore alocate special pentru un proiect, proiectul CAPSTONE, pe care noi îl aducem ca noutate în învățământul tehnologic din România. Este acel proiect la care încep să lucreze din clasa a a IX-a. Un proiect mult mai complex, e un mix de competențe pe care elevul trebuie să-l dovedească lucrând la aceste proiecte. Deci în clasa a XII-a se vor pregăti, de fapt, doar pentru cele două mari examene naționale, respectiv Bacalaureat și examenul de competențe profesionale, prin acel proiect CAPSTONE.
Andreea Daraban: La finalul liceului, elevii vor obține și niște calificări. Ce calificări vor avea elevii de la cele două clase pilot ale Colegiului Tehnic ”Unirea”?
Daniela Orășanu: Calificările sunt cele clasice. Poate că până în 2030, când copiii aceștia vor ajunge la finalul liceului, se va actualiza și lista specializărilor. Nomeclatorul specializărilor să fie adus, cumva, în realitatea economiei digitale, pe care o avem astăzi. Până atunci avem aceleași specializări pe care le are orice clasă standard. La clasa de la profilul Economic este tehnician în activități economice, dar este clar pregătit pentru activitățile dintr-o economie digitală. De fapt, ceea ce contează cel mai mult la acești copii sunt competențele pe care le dobândesc. Iar cei de la profilul Tehnic sunt tehnicieni în mecatronică, dar, la fel, tot pentru partea asta de economie digitală.
Andreea Daraban: Ei vor face și practică…
Daniela Orășanu: Sigur. Noi avem parteneriate special pentru aceste două clase pilot, cu patru operatori economici care sunt pe piața economiei digitale.
Andreea Daraban: Spuneați că ați realizat selecția pentru aceste clase la nivelul școlii, în urma unor reguli stabilite de Consiliul de Administrație al unității de învățământ. Iată, posibilitatea organizării unui examen suplimentar de admitere la liceu a adus, din nou, în discuție modalitatea de selecție a elevilor. Credeți că ar fi necesară schimbarea admitării pentru liceele tehnologice sau examenul de Evaluare Națională este o modalitate bună de selecție?
Daniela Orășanu: Eu am spus de mai mult timp, iată că acest subiect a dominat spațiul public în ultima perioadă, dar eu spun de foarte mult timp că Evaluarea Națională nu este ceea ce trebuie pentru acești elevi. Pentru că s-au specializat foarte mult în gimnaziu doar pentru examenul de Evaluare Națională, doar pe română și matematică și am să spun franc: copiii nu mai știu fizică, nu mai știu chimie, nu mai știu biologie, nu mai știu geografie, nu mai știu istorie Bine, evident că nu toți, dar, în general, acesta este trendul. Încep să se pregătească din clasa a VII-a și se orientează strict pentru acest examen de Evaluare Națională. Și mai mult de atât, așa cum am discutat și cu alți colegi din alte licee din țară și din București, chiar elevul care intră la liceu cu 10, cu 9,90, copii care intră cu medii foarte mari și nu stăpânesc foarte bine conținuturile, chestiuni elementare, uneori atât la limba română cât și la matematică, din cauza standardizării atât de puternice, atât de accentuate a examenului de Evaluare Națională, cum de altfel se întâmplă și la Bacalaureat. Și nu e vina elevului în niciun moment. Copiii sunt absolut extraordinari, însă standardizarea asta a examenelor naționale nu face bine pregătirii elevilor și ar trebui să luăm măsuri în sensul acesta. Cum ar trebui să arate examenul la liceul tehnologic? Pentru că eu din zona aceasta vin. Metodologia care a apărut acum pentru al doilea examen, un posibil concurs separat, să știți că pe noi ne avantaja, mă refer la liceele tehnologice. Noi, liceele tehnologice, nu eram puse în același coș cu liceele teoretice, unde să fie un examen la alte discipline. La liceul tehnologic, articolul 40 din metodologie spunea foarte frumos că liceele tehnologice nu trebuie să susțină, de fapt, un examen la încă o disciplină, ci pot să se organizeze, dacă doresc, pentru un examen de competențe, care poate fi sub orice formă. Poate fi și un interviu, poate fi și un portofoliu, poate fi sub orice formă, dar ceea ce ne complica puțin situația aici era, de fapt, că nu liceul putea să ceară acest concurs, ci doar operatorii economici. În urbanul mare, în locurile unde într-adevăr industria, să spunem, este puternică, există operatori economici care pot să ceară lucrul acesta, în schimb, în urbanul mic, unde suntem noi, nu avem atât de mulți operatori economici care să vină și să ceară o selecție și să organizeze, să se implice, într-o selecție riguroasă pentru un anumit număr de locuri de la liceu. De altfel, la noi nici nu sunt foarte multe școli care să fie cu învățământ dual în urbanul mic, este și asta o altă discuție. Și atunci, acesta era lucrul care ar trebui, cumva, reglat.
Andreea Daraban: Dar, dacă s-ar face această selecție la nivelul școlii, ați fi de acord?
Daniela Orășanu: Da, împreună cu partenerul economic. Nu trebuie eliminat partenerul economic, dar, așa cum arăta metodologia, era strict opțiunea partenerului economic Eu nu spun că trebuie scos cu totul acest examen de Evaluare Națională, mă refer la acel examen de română și matematică. El trebuie reorganizat și aici e o altă discuție la nivel național. Eu mă refer, acum, la cel de-al doilea concurs de admitere la liceu. Și vorbesc, strict, despre un liceu tehnologic. Acest examen poate fi organizat, așa cum, repet, apărea în articolul 40 la metodologie, sub formă de portofoliu. Eu văd această admitere la liceu ca pe un parcurs. Vreau să văd rezultatele copilului timp de 4 ani. Acest examen nu poate fi organizat în 2027, în 2028 sau în 2029. Trebuie să fie organizat pentru elevii care intră în clasa a V-a în această toamnă. Iar, când vor fi ei în clasa VIII-a, în 2030, să le vedem parcursul timp de 4 ani. Să lucreze la acest portofoliu, să nu fie făcut în două sau trei luni. Nu trebuie să fie un dosar de hârtii. Trebuie să vedem exact ce înclinații are copilul, ce își dorește el să facă, dacă participă la anumite concursuri. Și nu trebuie neapărat rezultate, ci să-i vedem dorința, motivația pe care o are, implicarea în activități extrașcolare, ce tipuri de activități extrașcolare își alege acel copil. Să-i vedem un profil, iar apoi poate să vină la un interviu la școală, dar nu la un interviu în care să-l eliminăm, ci un interviu răsturnat, să spunem așa, unde să-l ajutăm pe copil să-și găsească, cumva, tot prin aceste aplicații psihometrice, să-l ajutăm să-și descopere inclinațiile, talentul. Pentru că, decât un examen slab organizat, cu exigențe slabe, dar cu note immense, cu note foarte mari, la un liceu nepotrivit, timp de patru ani pentru un copil e mai toxic decât un concurs din acesta cu un interviu. Și da, se mai poate organiza o probă de competențe.
Andreea Daraban: Ați trecut Colegiul ”Unirea” printr-un proces amplu de transformare. Se apropie concursul pentru directorii de școli. Aceștia vor susține concursuri pentru ocuparea posturilor. Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, să fii un director de școală bun în ziua de astăzi? Care sunt calitățile? Trebuie să fie lider educațional, un bun manager?
Daniela Orășanu: Toate! Funcția asta de director e atât de neatractivă în spațiul publice atât de blamată. De exemplu, eu la nivelul județului Iași, la niciun concurs nu am auzit niciun scandal, nu am auzit nicio nemulțumire, dar înțeleg că în țară sunt foarte nemulțumiți oamenii și mereu se spune că funcția de director este foarte politizată. Eu în județul Iași nu o văd așa. Și nu mă refer la Pașcani, la mine la școală, ci nu o văd în județul Iași, dar probabil că în țară este. Cele patru probe, care sunt la acest concurs, urmăresc, de fapt, toate aceste calități pe care ar trebui să le aibă un director bun. Un director de școală lucrează sub presiune constantă, ia decizii în fiecare zi, care afectează o comunitate destul de mare de elevi, de familii. Iar echilibrul emoțional, capacitatea de decizie sub stres, reziliența, acestea nu sunt niște calități opționale pentru un director bun. Sunt condiții de bază ale funcției. A doua probă este o probă de cunoștințe de management educațional. E o probă foarte exigentă și trebuie să fie exigentă și e susținută pe baza unei bibliografii oficiale. Iar a treia probă, proba planului managerial, mi se pare cea mai importantă. Acest plan managerial nu poate fi construit decât dintr-o diagnoză a unei comunități școlare concrete. A patra probă, care este interviul, da, poate fi subiectiv. Depinde de calitatea membrilor din comisie și depinde fiecare la ce comisie ajungem. Pentru că nu avem niște evaluatori profesioniști pentru asta. Și poate că acolo gradul de subiectivitate este mult mai mare. Sunt patru probe destul de complexe.
Andreea Daraban: Vă înscrieți la acest concurs? Veți continua în direcția aceasta sau vă întoarceți la catedră?
Daniela Orășanu: Dacă ar fi fost după dorințele mele și după sufletul meu, m-aș fi întors la catedră, să predau la clasele pilot. Dar, așcolegii mei mi-au spus:”Nu poți să faci lucrul ăsta pentru că suntem împreună în tot acest demers și e un început. Abia când vom așeza lucrurile foarte bine, atunci poți să pleci din funcția de director.|” Și atunci, da, voi merge la concurs. Va fi ultimul meu mandat. Noi cerem de la directori să fie profesioniști, să fie directori buni, cu toate calitățile, dar noi îi pregătim pentru asta. Învățăm să fim directori după concurs.
Varianta audio a interviului:
Varianta în format video a interviului:
„StareaEducației” cu Andreea Daraban – „Să creștem generații sănătoase”
