(AUDIO) Luciana Antoci: Introducerea examenului separat de admitere la liceu trebuie analizată cu mare atenție

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 septembrie 2026, 07:46

#StareaEducației (INTERVIU) ”Să creștem generații sănătoase” și ”Bookster”, două proiecte pentru elevii din Moldova. Consilierul de stat pe probleme de educație, Luciana Antoci: Ne dorim să construim un fundament sănătos, cu evaluări medicale, întâlniri cu specialiști și educație pentru un stil de viață sănătos în școlile din Regiunea de Nord-Est și să oferim șanse egale în dezvoltare elevilor, prin acces gratuit la cărți.

Publicat de andreeadaraban, 28 august 2026, 10:54 / actualizat: 1 septembrie 2026, 7:09

Dincolo de cele două proiecte, discuția a atins și două dintre temele care au generat dezbateri în sistemul de educație în această perioadă: examenul separat de admitere la liceu și acordarea burselor sociale în perioada vacanțelor.

 „Să creștem generații sănătoase”,  un proiect pilot pentru elevii din Nord-Est

Proiectul va fi implementat în anul școlar 2026-2027 în județele Iași, Botoșani, Suceava și Vaslui. Programul își propune să aducă în școli informații și activități concrete despre alimentație, somn, mișcare, postură și prevenirea problemelor de sănătate.

Consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Luciana Antoci, atrage atenția asupra stării de sănătate tot mai fragile a copiilor și subliniază că educația nu poate fi separată de starea de bine a elevilor. „Miza principală este să construim un fundament sănătos, pe care ulterior să putem crea comportamente sănătoase și o educație sănătoasă.”

Proiectul va include întâlniri cu medici și alți specialiști, evaluări medicale, chestionare și activități integrate în mai multe discipline. Starea de sănătate a elevilor va fi evaluată atât la începutul, cât și la finalul anului școlar, pentru a putea fi măsurate schimbările produse de program.

Bookster, acces gratuit la cărți pentru elevii și profesorii din Iași

Un al doilea proiect prezentat este parteneriatul cu Bookster, prin care toate școlile din județul Iași vor putea avea acces la un fond de carte pus gratuit la dispoziția elevilor și profesorilor. Inițiativa pornește de la problema inegalității de acces la lectură. Luciana Antoci spune că a întâlnit elevi care nu au acasă nici măcar o carte, iar acest lucru poate accentua diferențele dintre copii. „Bookster vine să compenseze acest decalaj.”

Cărțile vor putea fi împrumutate în format fizic, timp de până la trei luni, iar comenzile vor fi transmise prin profesorii coordonatori din școli. Platforma oferă, pe lângă cărți, și documentare, audiobook-uri și resurse digitale care pot fi utilizate la clasă.

Pentru școli, elevi, părinți și profesori, programul este gratuit, iar implementarea este programată să înceapă odată cu anul școlar 2026-2027.

Admiterea separată la liceu,  între principiu și riscul accentuării inegalităților

Un alt subiect important a fost examenul separat de admitere la liceu, prevedere aflată în centrul dezbaterilor politice și educaționale. Luciana Antoci consideră că orice decizie care îi privește direct pe elevi trebuie luată după o analiză atentă a întregului sistem de educație. Ea atrage atenția că o măsură care pornește de la un principiu corect poate genera efecte nedorite atunci când este aplicată într-un sistem caracterizat de diferențe mari între școli. „Chiar dacă la baza lor pot fi niște principii corecte, ajungem ca atunci când le punem în practică, să constatăm de fapt că din cauza inegalităților și contrastelor foarte mari din sistemul de educație din România, ele creează mai degrabă probleme decât se rezolve probleme.”

În opinia sa, o eventuală prorogare sau modificare a prevederii ar trebui să ofere suficient timp pentru construirea unor mecanisme transparente și obiective de evaluare. Scopul este ca elevii să nu fie expuși unor situații care pot genera suspiciuni sau inechități.

Bursele sociale, sprijin pentru copiii vulnerabili

Consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Luciana Antoci, consideră că România are un număr mare de elevi proveniți din medii socio-familiale vulnerabile și că orice schimbare trebuie analizată prin prisma nevoilor reale ale acestor copii. „S-ar putea gândi ulterior alte formule, dar care să nu-i pună în situație de vulnerabilitate pe copiii care și așa sunt într-un astfel de context.”

Deși inițial s-a discutat despre legarea bursei de participarea școlară și de implicarea elevului în procesul educațional, propunerea privind eliminarea burselor din perioada vacanțelor a fost intens contestată. Potrivit Lucianei Antoci, varianta aflată în discuție ar putea reveni la formula anterioară, în care bursele sunt acordate și pe perioada vacanțelor.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Proiectul ”Să creștem generații sănătoase” pornește ca proiect pilot în județele Iași, Botoșani, Suceava și Vaslui. În ce constă acesta și care este obiectivul pe care îl urmăriți?

Luciana Antoci: Obiectivul este acela de a ajunge în școli cu principii legate de un stil de viață sănătos. Pentru că datele pe care le avem ne arată că starea de sănătate a copiilor, dar și a profesorilor, este din ce în ce mai precară. Evident, se acumulează și boli profesionale, în cazul cadrelor didactice, dar în ceea ce îi privește pe elevi, imediat după finalizarea pandemiei de COVID,  am constatat că au din ce în ce mai multe probleme: probleme de postură, probleme ale ochilor, probleme alimentare, în sensul în care dezvoltă obezitate, supraponderabilitate și tot felul de stări care vin ca o consecință a faptului că au un program alimentar dezorganizat și care nu aduce în viața lor nutrienții de care au nevoie. Pentru că aici trebuie să luăm în calcul un aspect:  indiferent de vârsta școlară la care se află, copiii sunt, pe de o parte, într-un proces de creștere, de dezvoltare fizică accentuată, iar pe de altă parte au o activitate cognitivă foarte, foarte intensă. Și din perspectiva aceasta, medicii spun foarte clar că au nevoie de un regim alimentar echilibrat, după cum au nevoie de somn, somn care, din păcate, nu acoperă cele opt ore recomandate de către specialiști și, evident, de mișcare. Este adevărat că în școli scade tot mai mult numărul copiilor care sunt scutinți de la ora de educație fizică și sport, dar chiar și așa avem nevoie de un program controlat. Și luând în calcul toate aceste date, care trag semnale de alarmă importante cu privire la sănătatea celor pe care îi avem în școlile din România, alături de doamna dr. Alina Epure, care coordonează acest program într-un parteneriat cu Ministerul Educației din Republica Moldova și are rezultate foarte bune acolo, am decis să începem programul, într-o formă pilot, pe zona de Nord-Est a țării, incluzând cele patru județe pe care le-ați menționat dumneavoastră, unde ajungem de-a lungul întregului an școlar 2026-2027, cu specialiști pe diverse componente, care țin de stilul de viață sănătos și cu o platformă dedicată în care sunt instrumente de lucruri foarte valoroase, filme, interviuri, sfaturi medicale, texte, documentare, toate extrem de valoroase în ceea ce privește integrarea vocii specialistului în activitatea de la clasă.

Andreea Daraban: De ce ați ales cele patru județe? De ce Iași, Botoșani, Suceava și Vaslui?

Luciana Antoci: Pentru că zona de Nord-Est a țării este una care presupune în rețeaua școlară un număr foarte mare de școli aflate în zone de vulnerabilitate și pentru că nevoile sunt mai mare aici decât în alte zone ale țării și ne-am dorit ca acest proiect pilot să înceapă aici, dar evident cu posibilitatea de a fi scalat la nivel național. Și a fost preluat cu încântare, aș putea spune, de către inspectorii generali din cele patru județe și evident în perioada următoare se vor înscrie școlile în acest program și vor pune bazele unei agende comune, în așa fel încât activitățile să ajungă, încă de la începutul anului școlar, la elevi și mai ales să se creeze în jurul copiilor niște rețele suport de adulți.

Andreea Daraban: Practic ce activități vor fi în cadrul acestui program? Ce se va face concret la clasă?

Luciana Antoci: Concret, vor fi întâlniri cu specialiști, cu medici din diverse specialități, în așa fel încât să fie evaluată starea de sănătate a elevilor, nu doar prin autoraportare, ci prin evaluări medicale concrete, pentru că, deschid aici o paranteză, programul în sine presupune și evaluări periodice, în așa fel încât să cuantificăm îmbunătățirea stării de sănătate a participanților la program de la începutul până la finalul anului școlar. De asemenea, sunt activități care se vor dăsfășura în cadrul orelor de biologie, de chimie, de consiliere și orientare, în cadrul activităților din agenda Săptămânii verzi sau a Școlii altfel, sau în intervalul de ore la dispoziția profesorului pentru oricare dintre cadrele didactice. În foarte multe din sistemele de educație din afară, preocuparea pentru un stil de viață sănătos este integrată în toate disciplinele de studiu și s-au găsit formule în așa fel încât să existe o linie transversală care să fie discutată la fiecare dintre obiecte.

Andreea Daraban: Cum veți măsura dacă proiectul chiar schimbă comportamentul elevilor și nu rămâne doar o campanie de informare?

 Luciana Antoci: În primul rând, prin nivelul stării de sănătate a elevilor, a profesorilor,  a părinților, pentru că vă spuneam că avem nevoie de rețele de suport și decizia cu privire la stilul de viață sănătos stă până la urmă la adulții din jurul copiilor, la adulții foarte importanti pe relația cu cei mici, dar sigur că au nevoie și de modele în jur. De aceea, trebuie ca noi înșine să fim modele de comportament sănătos, alimentar, dar și de stil de viață, și apoi să le cerem copiilor să aibă în replică același tip de comportament. Cum măsurăm? Spuneam, în primul rând, prin cuantificarea schimbărilor care apar în bine, evident, în starea de sănătate a elevilor văzută ca analize curente.

Andreea Daraban: Așadar, se va face un set de analize la începutul anului școlar și unul la final.

Luciana Antoci: Sigur că da, vor fi de asemenea investigații medicale din zona stomatologică, investigații privind postura copiilor. De asemenea, vor fi chestionare, întâlniri cu părinții, va fi un control asupra a ceea ce înseamnă alimentația lor, în așa fel încât să îmbine în mod corect alimentele variate, care au un aport nutrițional bogat, cu odihna și mișcarea. Va fi de asemenea un control asupra programului de somn, pentru că foarte mulți dintre copiii din școli raportează faptul că nu dorm nici măcar 5 sau 6 ore pe noapte și vin foarte obosiți la școală. De fapt, miza principală este să construim un fundament sănătos, pe care ulterior să putem crea comportamente sănătoase și o educație sănătoasă. Suntem preocupați să-i educăm pe copiii, suntem foarte atenți la ceea ce înseamnă nivelul de cunoștințe, competențele, abilitățile pe care le dezvoltăm, uitând că, de fapt, ele trebuie să fie construite pe o temelie sănătoasă. Și dacă starea lor de bine nu este atent controlată de adulți, părinți, respectiv profesori, performanța nu se realizează la nivelul la care ne-am  fi dorit noi și potențialul lor de creștere prin învățare nu poate fi maximizat.

Andreea Daraban: În câte școli va fi implementat acest proiect?

Luciana Antoci: Acest proiect nu va cuprinde toate școlile din cele patru județe. Vom avea un apel la începutul lunii septembrie în cele patru rețele școlare, în așa fel încât să vedem cine este dispus să asume acest proiect în școală și în funcție de numărul de înscriși vom vedea dacă rămân toți sau dacă limităm la un anumit număr aceste școli. Pentru că platforma în sine poate fi accesată de către toți profesorii din școlile celor patru județe, dar specialiștii au un program limitat și atunci e greu să-i aducem pe toți în școli. Cert este că ne dorim să fie o plajă cât mai largă și mai ales să existe activități comune între cele patru județe, un schimb de modele de bune practici, în așa fel încât să învățăm unii de la alții, să creștem împreună și rezultatele să fie bune.

Andreea Daraban: Care sunt costurile acestui proiect? Ce buget a fost alocat?

Luciana Antoci: Proiectul este gratuit, deci nu implică nici un cost din partea școlilor. A fost criteriul fundamental pentru care am optat spre dezvoltarea lui aici, pentru că știm că resursele sunt limitate. Evident că cei care dezvoltă proiectul au conexiuni cu diverși sponsori și în felul acesta multiplică materialele de promovare, aduc în școli cărți, instrumente foarte valoroase de învățare, dar pentru școli, pentru elevi, pentru părinți, pentru profesori, nu implică nici un fel de cost.

Andreea Daraban: Când vorbim despre generații sănătoase, vorbim și despre alimentație, așa cum ați menționat și dumneavoastră, România are deja programe prin care copiii primesc alimente la școală. Anul acesta, peste 1400 de școli sunt incluse în programul ”Masă sănătoasă” prin care elevii primesc o masă caldă sau un pachet alimentar. Dacă vrem cu adevărat să creștem generații sănătoase, nu ar trebui ca fiecare copil din România să aibă acces în fiecare zi de școală la o masă sănătoasă?

Luciana Antoci: Evident că da. Și așa cum știți, prevederile legale spun că ar fi trebuit să ajungem deja la un milion de copii care să aibă acces la o masă sănătoasă în acest moment. E adevărat că am depășit 500 de mii și că numărul elevilor este în creștere de la un an la celălalt.  Este la fel de adevărat că datele statistice arată că impactul mesei calde într-o școală este foarte relevant și la indicatorul de abandon școlar și în ceea ce privește participarea la activitățile extrașcolare și chiar la rezultatele la examene,  pentru că rămân copii mai puternic ancorați și angajați în activitățile școlare. Pe de altă parte însă, în afară de programul ”Masă sănătoasă”, la care faceți referire, și care ajunge la puțin peste 500 de mii de copii în acest moment, România dezvoltă programul european pentru școli. Vechiul ”Laptele și cornul” care presupune că fiecare elev, deci chiar fiecare elev din sistem ar trebui să primească un fruct, un produs de panificație și un produs lactat în fiecare zi, la care se adaugă și unele activități de educație pentru alimentație sănătoasă și dezvoltarea comportamentului….

 Andreea Daraban: Nu prea funcționează însă acest program…

Luciana Antoci: Din păcate acest program funcționează destul de greoi.

Andreea Daraban: Care sunt motivele?

Luciana Antoci: Imediat vă spun. Sunt județe care îl dezvoltă bine, dar dacă ne uităm pe cifrele pe care ni le-a pus la dispoziție Ministerul Agriculturii, pentru că el este cel care gestionează acest program la nivel național, putem spune că jumătate dintre fonduri nu au fost absorbite pentru anul financiar 2025. Și cauzele sunt legate, în primul rând, de faptul că banii alocați nu sunt motivanți pentru operatorii economici și că, în general, consiliile județene, deși organizează etape succesive de achiziție, de licitație, nu se prezintă operatori economici doritori să preia aceste servicii.  Pentru că ele includ inclusiv transportul acestor produse către școli și cumva costurile sunt mari și tot procesul devine nemotivant. Iar din perspectiva aceasta, din păcate, se pierd sume foarte importante care sunt redistribuite la nivelul țărilor din Uniunea Europeană, în care programul funcționează, și este frustrant și nedrept, pentru că noi știm cât de extins este ruralul din România și cât de mari sunt nevoile de a aduce acolo resurse.

Andreea Daraban: Dar ce s-ar putea schimba pentru ca programul să funcționeze totuși?

Luciana Antoci: Este motivul pentru care obiectivul principal pe care l-am avut la Cancelaria Prim-Ministrului, în anul care s-a încheiat,  a fost ca, printr-un comitet interministerial pentru reducerea și prevenirea abandonului școlar, să solicităm Comisiei Europene, care în această etapă reașează cadrul urmativ pentru exercițiul financiar 2028-2034, o adaptare a regulilor, în așa fel încât să permită României să absoarbă toate fondurile și acestea să nu fie neapărat direcționate către toată masa de elevi, ci să încercăm să mergem către categoriile care sunt cu adevărat vulnerabile și poate nu doar cu produse lactate, cu lapte, fruct și corn, ci să convertim cumva sumele pe care le pune la dispoziție Uniunea Europeană,  prin această linie de finanțare, într-o masă caldă care ar putea acoperi, împreună cu programul ”Masă Sănătoasă” care e program guvernamental, aproape tot ruralul din România și ar fi un pas semnificativ înainte.

Andreea Daraban: Dar când preconizați că ar putea intra în vigoare acest proiect?

Luciana Antoci: Noi vorbim despre schimbarea cadrului normativ pentru exercițiul financiar 2028-2034. Deci practic mai avem un 2027 în care putem totuși să mai facem ceva și anume să adaptăm legislația românească și prin raportare la constrângerile pe care le impune cadrul normativ European să permitem totuși niște flexibilizări în România. Pentru că vreau să vă spun că de la începutul programului, deci de 25 de ani, cadrul normativ este neschimbat în România și totul se aplică ”ad literam” ca acum un sfert de secol, deși școala s-a schimbat din temelii și evident nevoile sunt cu totul și cu totul altele decât acum 25 de ani.

Andreea Daraban: Un alt proiect pe care îl aduceți, de data aceasta în județul Iași, este Bookster. Cum a apărut ideea ca elevii și profesorii din Iași să aibă acces gratuit la fondul de carte oferit de Bookster?

Luciana Antoci:  Am descoperit Bookster la Alba. Un an școlar întreg s-a desfășurat acolo cu foarte mare success, în sensul în care Bookster pune la dispoziția tuturor unităților de învățământ din rețeaua școlară județeană o platformă dedicată și un fond de carte extrem de valoros. Și vorbim aici nu doar despre beletristică, ci despre cărți care oferă texte nonficționale, studii din zona teoriilor educației, elemente care țin de știință, cercetare și toate domeniile reale. Toate acestea evident în mod gratuit, cu posibilitatea de a fi împrumutate aceste cărți pentru o perioadă de 3 luni de către oricare elev din școlile județului respectiv. Și pot fi împrumutate în format fizic, nu e o bibliotecă digitală. Vă mărturisesc că de-a lungul timpului am întâlnit foarte mulți elevi care nu au acasă nici măcar o carte. Și m-am întrebat, de fiecare data, cum putem să le oferim șanse egale în dezvoltare acestor elevi, câtă vreme ei intră pe culoar de creștere în educație, umăr la umăr cu cei care au biblioteci la dispoziție și pentru care lectura este practic un stil de viață. Bookster vine să compenseze acest decalaj.

Andreea Daraban: Cărțile ajung în format fizic la elevii din școlile care fac parteneriate cu Bookster.

Luciana Antoci: Absolut. Este un parteneriat inițial între Bookster, Inspectoratul școlar și compania care sponsorizează acest program. Programul este gratuit pentru toate școlile, pentru toți elevii. Iar elevii pot intra în posesia cărților printr-o comandă pe care o face profesorul coordonator al programului din școală. Săptămânal, cărțile sunt trimise către școli, indiferent unde este situată școala. Și școala care e la capătul județului și unde nu există, să spun, infrastructură rutieră favorabilă va primi săptămânal comenziile pe care le-a făcut, rămânând ca într-un orizont de două-trei luni de zile să returneze cărțile respective. Mai mult decât atât, profesorii au acces la un fond de carte extraordinar de valoros. Vorbim despre cărți care nu sunt tipărite doar în limba română, ci și în limba engleză, și franceză, germană, și în maghiară, în așa fel încât baza material, din perspectiva aceasta, se multiplică foarte, foarte mult. Nu e vorba doar despre fond de carte în plan fizic, există în platformă și documentare, există și audiobooks, există și formule digitale care pot fi la fel de ușor integrate la clasă, în mod gratuit, de către colegii noștri profesori.

Andreea Daraban: Care este calendarul implementării? Odată cu începutul anului școlar?

Luciana Antoci: Odată cu începutul anului școlar. Toate școlile vor fi implicate în acest program. Evident, fiecare școală stabilește ritmul în care împrumută cărțile și care e calendarul de stimulare a lecturii. Eu m-aș bucura tare mult ca anul școlar 2026-2027 să fie la Iași și anul lecturii și anul sănătății. Și aceste proiecte, într-adevăr, să schimbe starea de bine, dar și indicatorii de analfabetism funcțional și poate chiar de abandon școlar.

Andreea Daraban: Spațiul public a fost dominat în ultimele săptămâni de prevederea din legislație referitoare la examenul separat de admitere la liceu. Au fost opinii pro și contra, dar și inițiative legislative care fie au propus prorogarea dispozițiilor referitoare la organizarea acestui concurs, fie abrogarea lor. Miercuri, proiectul privind examenul separat de admitere s-a întors la Comisia pentru Învățământ din Senat după o zi cu voturi contradictorii asupra viitorului acestui concurs. Ce ar trebui în opinia dumneavoastră să primeze în această perioadă, atunci când sunt luate decizii care îi privesc, iată, direct pe elevi?

Luciana Antoci: În primul rând, e bine că dezbatem și e bine că fiecare voce, indiferent de rolul, ipostaza pe care o are în sistemul de educație sau în afara lui, poate să-și exprime un punct de vedere, pe de o parte. Pe de altă parte, știm că ne raportăm la prevederi care au fost integrate în legea educație 198 încă din 2023, iar acum, sigur, am ajuns la un termen care presupune punerea în practică a acestei prevederi. Au fost dezbateri și atunci. Ele au trecut prin includerea acestor mențiuni în legea educației. Ceea ce cred că trebuie să se întâmple este să avem timp suficient, fie că vorbim despre prorogare pe 2 sau 4 ani, așa cum sunt cele două propuneri din Parlament în momentul acesta active, fie că vorbim despre o anulare a acestei prevederi. Deciziile, la modul general, ar trebui luate printr-o analiză foarte atentă de sistem. Pentru că, chiar dacă la baza lor pot fi niște principii corecte, ajungem că atunci când le punem în practică, să constatăm de fapt că din cauza inegalităților și contrastelor foarte mari din sistemul de educație din România, ele se creeze mai degrabă probleme decât se rezolve probleme. Pentru că este foarte adevărat, la baza acestui principiu stau câteva idei corecte. În primul rând, s-a dorit, pentru că s-a spus foarte adesea că Evaluarea Națională vine ca o ghilotină și nu oferă copiilor decât o singură șansă. Și dacă în cele patru ore, două dedicate disciplinei Limba română și celelalte două Matematicii nu performează, intrarea la liceu nu este așa cum și-ar dori. Sigur, că am întâlnit de-a lungul timpului foarte mulți copii buni care n-au obținut la Evaluarea Națională nota așteptată de profesori, de părinți, de elevi. Și atunci, prin acest examen direct la școală, pe doar jumătate din numărul de locuri alocat cel mult, ar putea decide, de exemplu, un colegiu național să scoată doar 10% dintre locuri, ei, în baza acestor prevederi, acelor copii li s-ar mai acorda o șansă. Și din perspectiva aceasta, e un avantaj al lor. Pe de altă parte, însă, școala decide dacă beneficiază sau nu de această libertate pe care o oferă cadrul legislativ. De asemenea, trebuie să fim foarte atenți când construim legislația subsecventă. Pentru că, da, e nevoie ca evaluarea să fie obiectivă, să nu planeze nicio suspiciune de netransparență în ceea ce privește evaluarea și admiterea la liceu ulterior. De aceea, consider că e bine că s-a discutat, e bine că suntem raționali și că venim cu argumente pro și contra și, de asemenea, e bine că ne luăm timp să gândim mai atent aceste măsuri. Până una alta, ele sunt, în continuare, prevăzute în Legea Educației Naționale, dar sunt variante care pot conduce la o soluție care să nu-i expună pe copii. Și, cu siguranță, se va ajunge la o astfel de variant.

Andreea Daraban: Un alt subiect fierbinte a fost legat de bursele sociale ale elevilor, care ar urma să primească aceștii bani doar cât sunt la școală, nu și în perioada vacanțelor. Cum vedeți această propunere intens criticată atât de elevi cât și de mulți reprezentanți ai comunității școlare, de politicieni, decidenți?

Luciana Antoci: O particularitate a sistemului de educație din România este că școlarizează un număr foarte mare de elevi care provin din medii socio-familiale vulnerabile, cu nevoi speciale în ceea ce privește accesul la serviciile educaționale și de aceea numărul burselor sociale este foarte mare în România. Ce s-a dorit inițial a fost să fie legată bursa socială de conceptul de bursă care este practic dedicate programului școlar și bursa social, ca și bursa de studii, ca și bursa de merit, să motiveze participarea școlară, să crească angajabilitate în învățare. Pe de altă parte, însă, așa cum știți, pentru că s-a exprimat mai des în spațiul public în acest sens, domnul prim-ministru a afirmat deja că revine asupra deciziei inițiale. Acum propunerea este încă în dezbatere publică, dar la finalul perioadei se va rediscuta și cel mai probabil bursele se vor distribui în continuare pe formula veche.

Andreea Daraban: Adică și în vacanțe.

Luciana Antoci: Da. Iar pentru, eu știu, o asociere, o corelare a sprijinului social cu performanța în educație, s-ar putea gândi ulterior alte formule, dar care să nu-i pună în situație de vulnerabilitate pe copiii care și așa sunt într-un astfel de context.

Varianta audio a interviului:

Varianta în format video a interviului:

„StareaEducației” cu Andreea Daraban – „Să creștem generații sănătoase”

#StareaEducației: (INTERVIU) Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului: „Succesul școlar nu se măsoară doar prin nota de la Evaluarea Națională sau Bacaluareat.”/„La fel de valoros este profesorul care reușește să ducă un elev de la nota 5 la nota 7 într-o școală vulnerabilă, precum și cel care lucrează cu elevi de performanță.”

Publicat de andreeadaraban, 24 iulie 2026, 19:07 / actualizat: 28 iulie 2026, 15:26

Luciana Antoci consideră că asocierea succesului școlar exclusiv cu rezultatele la examenele naționale este o perspectivă limitată. În opinia sa, performanța unui elev trebuie privită în ansamblu și raportată la progresul realizat pe parcursul anilor de studiu. „Succesul școlar înseamnă învățare constantă, dezvoltarea pasiunilor și a competențelor necesare pentru viață, nu doar obținerea unor note mari la examene”, afirmă aceasta.

Potrivit consilierului de stat, școala trebuie să contribuie la dezvoltarea competențelor transversale precum gândire critică, autonomie, colaborare, inteligență emoțională, competențe digitale și implicare civică,  elemente esențiale indiferent de profesia aleasă ulterior.

În același timp, orientarea școlară și profesională are un rol decisiv. O consiliere adaptată fiecărui elev ar putea reduce inclusiv abandonul universitar, fenomen care, în anumite domenii, ajunge la aproximativ 40% dintre studenți.

 În locul unei evaluări bazate exclusiv pe examenele de final de ciclu, Luciana Antoci susține introducerea unei evaluări continue, care să urmărească evoluția fiecărui elev. „Evaluarea progresului are atât rol de diagnostic, pentru că identifică golurile de învățare, cât și rol prognostic, deoarece permite școlii să intervină și să adapteze procesul educațional.”

În prezent, Evaluarea Națională și Bacalaureatul constată nivelul de pregătire la finalul ciclului de studii, însă nu mai permit intervenții pentru recuperarea dificultăților de învățare.

Consilierul de stat pledează pentru dezvoltarea unui sistem bazat pe evaluări standardizate realizate pe parcursul școlarității și pe introducerea unor standarde unitare de evaluare, astfel încât aceeași notă să reflecte același nivel de competențe în orice școală din România.

Pe termen lung, spune aceasta, dacă standardele de evaluare vor fi aplicate consecvent, România ar putea chiar renunța la actualele examene naționale, iar promovarea între ciclurile de învățământ să se bazeze pe evaluarea longitudinală.

 Luciana Antoci subliniază că toate studiile internaționale arată influența majoră pe care mediul socio-economic o are asupra rezultatelor școlare. „România are un cadru social foarte polarizat, iar acest lucru generează diferențe mari între școli și între elevi.” În opinia sa, egalitatea de șanse poate fi asigurată doar prin politici bazate pe echitate, ceea ce presupune distribuirea diferențiată a resurselor în funcție de nevoile fiecărei comunități, nu în mod egal pentru toate unitățile de învățământ.

Totodată, performanța profesorilor ar trebui evaluată prin progresul elevilor și nu exclusiv prin rezultatele absolute obținute la examene. „La fel de valoros este profesorul care reușește să ducă un elev de la nota 5 la nota 7 într-o școală vulnerabilă, precum cel care lucrează cu elevi de performanță.”

 Consilierul de stat admite că examenele influențează puternic activitatea din școli. „În educație se învață ceea ce se evaluează. Dacă accentul cade pe examen, atunci și profesorii și elevii își concentrează atenția asupra disciplinelor evaluate.” În opinia sa, soluția nu este introducerea unui număr mai mare de examene, ci schimbarea modului de evaluare și valorizarea progresului constant al elevilor.

Referindu-se la noul model de admitere la liceu prevăzut de Legea învățământului preuniversitar, Luciana Antoci apreciază pozitiv posibilitatea ca liceele să organizeze un examen suplimentar pentru ocuparea a cel mult jumătate dintre locurile disponibile.

Consilierul de stat consideră că măsura permite o mai bună potrivire între profilul elevului și specificul liceului. „Este firesc ca o școală să poată verifica și alte competențe relevante pentru profilul pe care îl oferă.” În cazul liceelor vocaționale sau sportive, o astfel de selecție este justificată, iar în cazul altor profiluri evaluarea nu trebuie să însemne neapărat încă un examen scris. Luciana Antoci sugerează că liceele ar putea utiliza și alte instrumente de selecție, precum interviul, scrisoarea de intenție sau alte forme de evaluare care să reducă presiunea asupra elevilor. Ea subliniază însă că aplicarea acestei prevederi depinde de apariția legislației secundare, care trebuie să stabilească regulile concrete de organizare.

Consilierul de stat susține introducerea efectivă a portofoliului educațional al elevului, instrument prevăzut și în actuala lege, dar niciodată implementat. Acesta ar trebui să reflecte dezvoltarea competențelor și evoluția elevului pe întreaga durată a școlarității și să reprezinte un criteriu important în tranziția dintre ciclurile de învățământ.

 Un alt subiect abordat în interviu a fost organizarea viitoarelor concursuri pentru ocuparea funcțiilor de director. Luciana Antoci consideră că succesul unei școli depinde în mare măsură de calitatea managementului. „Directorul nu mai poate fi doar un administrator. El trebuie să fie, înainte de toate, un lider educațional.” Acesta trebuie să stabilească direcția de dezvoltare a școlii, să gestioneze resursele umane și materiale, să dezvolte proiecte educaționale și să construiască relații solide cu întreaga comunitate.

În plus, consilierul de stat susține că directorii ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la recrutarea profesorilor, fără eliminarea concursului național de titularizare. Potrivit acesteia, un astfel de sistem ar permite o mai bună compatibilizare între profilul școlii și profilul cadrului didactic și ar contribui la stabilitatea echipelor din unitățile de învățământ.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: S-au încheiat examenele naționale, despre care vorbim și la care ne raportăm mereu atunci când aducem în discuție succesul școlar. Cel mai adesea, în spațiul public, succesul școlar este asociat cu notele de la Evaluarea Națională și de la Bacalaureat. În fiecare an, fie ne minunăm de reușitele unor copii, lăudăm vârfurile,  fie ne îngrijorăm și ne întristăm pentru copiii care nu ajung să aibă o medie de trecere. Facem topuri, analizăm statistici. Într-un comentariu recent, postat pe pagina dumneavoastră de Facebook, spuneați că această perspectivă, și anume  asocierea notelor de la examenele naționale cu succesul școlar este limitată. Deci, ce înseamnă succesul școlar până la urmă?

Luciana Antoci: Este adevărat că, în accepțiunea generală, succesul școlar se măsoară în rezultatele obținute la Evaluarea Națională și Bacalaureat, din cauza faptului că acestea sunt singurele evaluări externe pe care le desfășurăm în sistemul de educație din România. Și, cumva, ele devin mai relevante decât alte forme de evaluare, iar greutatea notelor obținute aici, dincolo de miza pe care ele o au, atrage atenția și, evident, ies foarte multe opinii în spațiul public cu prilejul publicării acestor rezultate. Însă, din punctul meu de vedere, succesul școlar înseamnă mult mai mult decât atât. În primul rând, succesul școlar ar trebui măsurat în învățarea constantă la toate disciplinele de studiu și, când spun asta, nu mă gândesc la o încărcare care îi sufocă pe elevi din perspectiva materiilor foarte, foarte consistente, foarte dense, ci mă gândesc la ancore în realitate pe care ei și le pot consolida de-a lungul anilor de studiu și la descoperirea unor pasiuni, a unor inclinații, a unor curiozități care, ulterior, se pot transforma chiar într-o profesie, într-o carieră. Pe de altă parte, însă, succesul în școală, succesul educațional, înseamnă și o foarte bună ghidare în ceea ce privește parcursul educațional și profesional ulterior. O consiliere, o orientare școlară și profesională corectă, adaptată la particularitățile fiecărui elev, poate asigura succesul școlar. Și, din această perspectivă, cred că am reduce, semnificativ, pe o treaptă superioară și indicatorii de abandon școlar din universități, care, pe anumite specializări, ating chiar 40% dintre studenții care intră și treptat, în primul an, în al doilea an, sau chiar înaintea examenului de diplomă, abandonează, fie migrând către alte specializări, fie renunțând pur și simplu la pregătirea academică și integrându-se pe piața muncii fără o specializare aprofundată în acest sens. Nu în ultimul rând, cred că succesul școlar ar trebui să însemne chiar mai mult decât atât, și anume dezvoltarea competențelor transversale, care sunt, de fapt, competențele de care avem nevoie în toate joburile, dar și în viața curentă. Și mă gândesc aici la toate cele trei categorii, așa cum le definește Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, respectiv la competențele personale, care țin de gândire critică, de autonomie, la competențele care au ancore sociale, lucru în echipă, inteligență emoțională, empatie, dar și la competențele care sunt mai degrabă de ordin profesional, și anume competențe de digitalizare, deci capacitatea de a utiliza device-uri, sau pregătirea pe componenta de implicare civică, cunoașterea legislației specifice domeniului în care ne pregătim sau legislației generale. Cu alte cuvinte, toate aceste elemente asigură o dezvoltare complexă și completă a unui elev,  iar succesul real depinde de toate aceste componente, nu doar de notele obținute la evaluările naționale. Și aș mai completa aici un lucru, o școală de succes ar trebui să asigure copiilor toate aceste componente, plus componenta de control al trasabilității absolvenților. În Finlanda, de pildă, există un registru național care cuprinde, sau asociază mai degrabă, CNP-ul tuturor elevilor, unitățile de învățământ preuniversitar, facultățile….

Andreea Daraban: Se urmărește parcursul copilului de la grădiniță până se angajează.

Luciana Antoci: Pînă întră pe piața muncii, dar și ulterior. Pentru că există o evidență clară a parcursului profesional, inclusiv a intrării în intervale de șomaj sau de, eu știu, lipsă de angajabilitate. Și în felul acesta se poate ușor evalua eficiența sistemului educațional.

Andreea Daraban: Spuneați că adevărata performanță ar trebui măsurată și prin progresul fiecărui elev.

Luciana Antoci: Categoric, da.

Andreea Daraban: De ce o astfel de evaluare a progresului unui copil și de ce este mult mai relevantă decât o notă obținută la un examen?

Luciana Antoci: În primul rând e mai relevant pentru că progresul înseamnă evaluare de etapă, care pe de-o parte are rol diagnostic, în sensul în care punctează foarte clar golurile în învățare pe care le-a acumulat un elev. În al doilea rând, are rol prognostic, în sensul în care permite școlii să adapteze programul de pregătire în așa fel încât să acopere aceste goluri. Din păcate, evaluările naționale, ca evaluări externe, sunt evaluări de final de ciclu. Constatăm goluri, dar din păcate nu mai putem interveni reparator acolo. Da, evaluări de etapă se fac în toate școlile din România, chiar dacă nu se fac pe principiul evaluărilor externe, cu subiecte unice pentru toți elevii dintr-o școală sau dintr-un județ, ori din întreg sistemul de educație. Însă evaluări se fac. Întrebarea este dacă sunt corelate datele și dacă rezultatele acestor evaluări pot reflecta progresul, regresul sau stagnarea unui elev în ceea ce privește dezvoltarea pe o anumită componentă educațională. Niște evaluări de etapă sunt, de pildă, simulările care pregătesc examenele naționale, tocmai în sensul acesta al avertizării asupra unor goluri în învățare.

Andreea Daraban: Asta se întâmplă doar în anii terminali.

Luciana Antoci: În anii terminali, este adevărat, și doar pentru disciplinele care fac obiectele evaluărilor în cadrul examenelor naționale. Dar eu insist spunând că toate disciplinele sunt importante, pentru că ele asigură o dezvoltare completă și complexă a elevilor.

Andreea Daraban: Cât de mult influențează mediul social, economic și comunitatea din care provine un copil rezultatele la examene? Și cum ar trebui interpretate aceste diferențe?

Luciana Antoci: Toate studiile din teoriile educației arată că mediul social, socioeconomic în care este situată școala și în care trăiește familia influențează în mod hotărător parcursul educațional al unui elev. Și asta nu se întâmplă doar în România, se întâmplă peste tot în lume. Ceea ce are particular România este un cadru social fragmentat, polarizat, cu foarte multe contraste pe care dacă suntem onești le recunoaștem.

Andreea Daraban: Și de aici și decalajele foarte mari care apar, mai ales între urban și rural.

Luciana Antoci: Exact. Și provocările în a asigura egalitate de șanse tuturor elevilor, copiilor în general. Se poate atinge acest obiectiv al asigurării egalității de șanse prin măsuri care să aibă la bază principiul echității, în sensul în care nu distribui resursele financiare, materiale, umane, în mod egal către toate unitățile de învățământ, ci le distribui în funcție de specificul și nevoile fiecăruia împarte. Întrebarea este cum măsurăm aceste nevoi și cine își asumă această distribuire care pare să fie, de fapt, inegală, dar este echitabilă și în felul acesta reușim să sprijinim.

Andreea Daraban: Dar cum îi motivăm pe profesorii foarte buni să meargă, de exemplu, într-un sat din județul Vaslui?

Luciana Antoci: Măsurând progresul în învățare a elevilor. Este mult mai ușor să ajuți un elev să crească două puncte la Limba română, de exemplu,  vorbesc despre disciplina pe care o predau eu, într-o școală care e situată într-un mediu vulnerabil, luând un elev de la nota 5 și crescându-l până la nota 7, decât mergând într-o școală performantă, unde elevii oricum sunt foarte bine pregătiți și unde progresul în învățare se achiziționează greu pe un segment de înaltă performanță. Și vreau să insist aici asupra unui lucru. La fel de buni sunt și profesorii care reușesc să asigure progres pe intervalul de la baza ierarhiei, pentru că ei se confruntă cu un spectru complet diferit de probleme, după cum foarte buni sunt și cei care fac înaltă performanță Cred că aici trebuie închisă o discuție privitoare la profesori buni, profesori mai puțin buni. Toți sunt buni atâta vreme cât reușesc să îi conducă pe elevi până la atingerea potențialului maxim în dezvoltare, prin educație și prin învățare.

Andreea Daraban: Credeți că presiunea foarte mare pusă pe rezultatele examenelor schimbă modul în care profesorii predau și modul în care elevii învață?

Luciana Antoci: Categoric, da. Un principiu esențial în educație este acela că se învață ceea ce se evaluează. Și dacă se evaluează prin examen, cu atât mai mult atenția va fi concentrată pe aceste discipline.

Andreea Daraban: Credeți că mai multe examene ar stimula mai mult învățarea?

 Luciana Antoci: Nu. Eu cred că învățarea ar fi stimulată dacă ar conta evaluarea longitudinală. Și aici ajungem la pasul extrem de important care s-a făcut în sistemul de educație din România în aceste săptămâni, când au fost puse în dezbatere publică standardele de evaluare. Pentru că trebuie, în sfârșit, să ajungem ca în toate școlile din România nota 7 să reprezinte aceleași competențe pentru fiecare elev dintr-un anumit nivel de studiu. Și din perspectiva aceasta, cred că o foarte bună aplicare a acestor standarde și dacă suntem realiști, vom înțelege că avem nevoie de timp. Într-un orizont de câțiva ani se vor fi acomodat și profesorii și elevii și părinții și echipele manageriale cu acest mod de lucru. Dar atunci când se vor fi așezat lucrurile și toată lumea înțelege ce înseamnă standarde de notare și care este valoarea fiecarei note în parte, vom putea chiar să renunțăm la evaluările externe organizate acum ca examene naționale și să conteze, în trecerea de la o etapă de școlaritate la alta, de la un ciclu la celălalt, evaluarea longitudinală care are aceeași greutate prin note în toate școlile din sistemul de educație din România. În asta cred cu tărie.

Andreea Daraban: Asta ar însemna o serie de teste standardizate pe parcursul întregului gimnaziu, de exemplu, pentru a putea merge mai departe la liceu, nu?

Luciana Antoci: Categoric, da. Se pot face și administra astfel de teste standardizate. Ele pot fi administrate la nivel sistemic, așa cum se întâmplă în mai multe state cu sisteme educaționale dezvoltate, dar pot fi generate și la nivel de județ, la nivel de unitate de învățământ. Totul este să înțelegem că nu putem îmbunătăți ceea ce nu măsurăm și că datele sau managementul bazat pe date este esențial în orice domeniu de activitate.

Andreea Daraban: Pentru că tot am vorbit despre selecția elevilor la liceu, despre admitere, potrivit legii învățământului preuniversitar, elevii care intră în acest an în clasa a VIII-a vor putea să susțină, pe lângă Evaluarea Națională, și un examen suplimentar de admitere la liceu. Vorbim însă despre un examen facultativ, îl dă cine dorește. De asemenea,  liceele, la rândul lor, nu sunt obligate să desfășoare acest examen. În cazul în care aleg totuși să o facă, unitățile de învățământ pot scoate la concurs, potrivit legii, doar 50% din totalul locurilor disponibile. Cum vedeți această prevedere legislativă? Înțeleg că acest examen va putea cuprinde maximum două probe aferente profilului sau specializării, iar subiectele la rândul lor vor fi standardizate și elaborate la nivel național.

Luciana Antoci: Este o măsură de flexibilizare a sistemului.

Andreea Daraban:  O vedeți ca pe o măsură bună?

Luciana Antoci: Da, și ca pe o măsură foarte, foarte bună, în sensul în care unitățile de învățământ liceal, așa cum știți, au specializări foarte diverse. Și ca să poți să-i aduci aproape de școala ta pe elevii care își doresc să urmeze acele specializări, e firesc să le verifici și aceste competențe. Imaginați-vă că vorbim despre elevii care intră, de pildă, în învățământul artistic. În mod natural, ei nu își dovedesc competențele artistice doar prin examenul de Evaluare Națională pe care îl susțin la Limba română și Matematică. E drept, trec prin niște probe aptitudinale și acum. Dar această formulă de evaluare, la care faceți referire, face în așa fel încât să fie creat contextul în care se întâlnește profilul școlii cu profilul elevului, context din care rezultă practic un beneficiu reciproc. Școala reușește să-și selecteze elevii adecvați, potriviți, echipați cu acele competențe care sunt consonante cu specificul ei, după cum, la rândul lui, elevul  intră pe un culoar care îi asigură mai degrabă succesul decât dacă n-ar trece prin acest filtru de specialitate.

Andreea Daraban: Oare nu este un stres în plus pentru un elev care termină clasa a VIII-a să susțină două astfel de examene, unul de Evaluare Națională și unul de admitere?

Luciana Antoci: Orice evaluare constituie un stres în plus, dar eu cred că în România, punem prea mare presiune pe umerii elevilor care văd în orice formă de evaluare o sursă de stres și de tensiune. Am văzut cum funcționează, de pildă, școlile internaționale sau cele care au curiculum internațional. Acolo evaluările se fac la tot pasul. Două, trei, patru teste susțin elevii în fiecare zi fără a resimți presiunea acestor evaluări. Ele sunt integrate natural în programul de învățare. Notele nu sunt considerate ca niște sentințe. Greșeala este acceptată ca sursă de învățare și de creștere. Ei înțeleg foarte bine logica aceasta de educație și asta trebuie să facem în școlile din România.

Andreea Daraban: Și totuși, în alte state selecția  elevilor pentru liceu nu este atât de presantă ca la noi.

Luciana Antoci: Pentru că se privilegiază ce spuneam mai devreme, evaluarea longitudinală.

Andreea Daraban: Se face un dosar al copilului care este analizat.

 Luciana Antoci: Da, un portofoliu al elevului care și acum există în legea educației, după cum a fost și în legea veche, dar nu s-a pus în practică niciodată. Eu cred foarte mult în acest instrument de măsurare a competențelor și practic de creionare  a profilului elevului prin instrumente care sunt validate științific, în așa fel încât portofoliul chiar să reprezinte un întreg al potențialului elevului și un instrument în baza căruia să poată trece mai departe în etape succesive de școlaritate.

Andreea Daraban: Pe de altă parte, cum pot fi realizate ierarhii corecte pe baza unor evaluări diferite? Dacă la Evaluarea Națională se dă Matematică și Română pentru toată lumea, un liceu poate alege alte probe pentru a-și ocupa cele 50% din locurile puse la dispoziție. Vorbim despre două evaluări care nu sunt similare. Adică ai să ai în același liceu elevi intrați pe baza acestei admiteri, dar și elevi intrați pe baza Evaluării Naționale. Ar fi o ierarhie corectă?

Luciana Antoci: Aici trebuie să apară și legislația subsecventă, pentru că doar prevederile din Legea educației naționale nu sunt suficiente. Pentru că vorbim despre ponderea pe care o are Evaluarea Națională. Toți elevii dau Evaluarea Națională. Deci să ne înțelegem, nu sunt unii care dau examenul național și alții care dau doar examen de admitere. Toți susțin Evaluarea Națională și în mod suplimentar cei care vor să meargă către anumite licee pot susține probe care sunt consonante cu profilul liceelor respective. Și cu alte cuvinte, dacă vreau să urmez un liceu sportiv, nu mai susțin încă o dată probe de română și de matematică. Voi merge strict pe probele care evaluează aceste competențe sportive.

Andreea Daraban: Dar dacă vreau profil Mate-Info, voi da Matematică și Informatică?

Luciana Antoci: Nu voi da Matematică și Informatică. Pot să aleg ca director și consiliu de administrație al unui astfel de liceu un interviu, o scrisoare de intenție. Sunt atâtea forme de evaluare care nu pun presiune pe copii, care nu înseamnă să treacă, din nou, prin emoțiile unui examen, cum este acela al Evaluării Naționale, ci dimpotrivă o deschidere către o formă de comunicare instituțională care nu pune presiune, dar care aduce date foarte relevante decidenților în selecția copiilor cu care urmează să lucreze acolo. Eu nu văd decât partea bună în toate aceste prevederi, dar e adevărat. E nevoie să apară și o legislație subsecventă, care să fie clarificatoare și să înțelegem cu toții că e în avantajul nostru, până la urmă, chiar să vedem dacă ne potrivim sau nu cu un astfel de profil, pentru că s-ar putea ca un astfel de filtru să-l ajute pe un elev să constate că nu este  bun pentru matematică-informatică și că de fapt aptitudinile lui sunt, mai de curând,  către zona de științe umaniste sau științe sociale, iar o bună ghidare de la bun început evită eșecuri ulterioare.

Andreea Daraban: Au fost voci care au spus că Evaluarea Națională, ar fi mai relevantă dacă ar fi date examene la discipline de profil. Ar fi aceasta o variantă pentru a renunța la încă un examen de admitere?

Luciana Antoci: Eu cred că este prea devreme să ne ducem strict către disciplinele aferente profilurilor pentru că, până la urmă, Evaluarea Națională este un examen de final de ciclu, de gimnaziu, nu de început de ciclu liceal. Deci, noi trebuie să evaluăm, prin disciplinele de la final de gimnaziu, competențele de comunicare, competențe de raționament științific, care se regăsesc foarte bine pe disciplina Matematică. Practic, consider că ar fi prea devreme în ruta de școlaritate să evaluăm informatică la final de clasa a VIII-a. Păi sunt școli, și nu puține, care nu predau nicio oră de Informatică la ciclul gimnazial și totuși elevii vor să meargă la Informatică mai departe, neavând în programă Informatica ar trebui să fie evaluați cum?  Și atunci e o așezare, până la urmă, care ia în calcul mai multe considerente și pregătirea generală a elevilor, dar și perspectivele care trebuie deschise pentru ei în anii ulteriori, în care, în liceu, într-adevăr, se merge pe o aprofundare în specialitate.

Andreea Daraban: Spuneați că nu există o metodologie pentru acest examen suplimentar de admitere.  Când vor fi anunțate școlile dacă au posibilitatea să aleagă din toamnă acest examen, când vor fi anunțați elevii, părinții?

Luciana Antoci:  Ar trebui să se întâmple o popularizare și, evident, o clarificare prin legislație secundară, cu un an înainte de susținerea acestui examen.

Andreea Daraban: Vorbeam despre succesul școlar. Oare performanța unei școli nu are legătură și cu managementul acelei instituții?

Luciana Antoci: Are o legătură foarte strânsă cu managementul acelei instituții. Dacă mă întrebați pe mine, managementul școlii este esențial, iar rolul echipei manageriale din școală, director, director adjunct, consiliu de administrație, devine hotărător. Pentru că vorbim despre o schimbare de profil al managerului odată cu schimbarea spectrului de așteptări, de exigențe pe care mediul social l-a configurat în relație cu unitățile de învățământ. Directorul de școală nu mai poate fi doar un administrator. Directorul de școală trebuie să fie, în primul rând, un lider educațional, în sensul în care stabilește programele de dezvoltare instituțională  și direcția de evoluție a școlii pentru cei patru ani în care are mandat. Pe de altă parte, stabilește programele de curriculum opțional, proiectele educaționale în care intră școala și, evident, analizează rezultatele și riscurile, adaptând procesul la acești indicatori de fiecare dată. Deci, pe de o parte, este lider educațional, pe de altă parte este manager. Asta înseamnă că trebuie să gestioneze resurse, resurse umane și în foarte multe școli din lume directorii, cu tot staful pe care îl au în echipa de management, își selectează profesorii cu care lucrează. A fost un astfel de experiment și în sistemul de educație din România. În anii 2000, pe o listă destul de consistentă de școli reprezentative, s-a organizat concurs de ocupare a posturilor direct în școala. Dar, în același timp, sigur, directorul gestionează și resurse materiale, dotări, reparații, proiecte de sponsorizare, după cum gestionează tot ceea ce înseamnă, practic, relația dintre instituție și comunitate. Adică este un lider de dialog cu comunitatea.

Andreea Daraban: Și profilul fiind atât de complex, oare nu ar putea directorul să-și aleagă singur echipa? Nu ar fi mai benefic?

Luciana Antoci:  Eu pledez pentru asta și știți că a fost o dezbatere în ultimele zile, pornind tocmai de la această propunere pe care o am făcut-o. Nu e o propunere legislativă. Este o opinie personală pe care o am, ca om care lucrează în lumea școlii de trei decenii. Ar trebui ca directorii să aibă un interval de decizie în ceea ce privește recrutarea resursei umane. Și o spun nuanțând. În primul rând, din prisma faptului că o astfel de decizie, la nivel de sistem, i-ar sprijini pe profesori. Pentru că am multiplica rutele de intrare în sistem. N-ar mai exista doar examenul de titularizare, care e, de fapt, concurs de ocupare a posturilor, așa cum îl cunoaștem cu toții.

Andreea Daraban: Așadar, să nu se renunțe la titularizare.

Luciana Antoci: Să nu se renunțe la titularizare. Ea trebuie să rămână, mai ales pentru acele școli care nu își pot constitui singure norme. Sunt școli care au fragmente de norme, pe anumite discipline. Și acolo nu poți să scoți la concurs fragment de normă. Ori, lucrul acesta poate să-l suplinească inspectoratul școlar prin constituirea de norme la nivelul mai multor unități de învățământ și organizarea concursului național pentru ocuparea posturilor didactice. Deci, nu exclude nimeni această posibilitate, această șansă a profesorilor de a intra în sistem prin titularizare. Pe de altă parte, însă, sunt școli care au specificul lor și care își doresc să atragă o resursă umană care este pregătită, să spun, mai mult pe zona de proiecte educaționale sau de competențe digitale, sau de, nu știu, învățământ simultan. Trebuie să dăm posibilitatea consiliilor de administrație și directorilor să își atragă resursa umană potrivită. Pentru că în felul acesta se întâlnesc profilul școlii cu profilul profesorului și este într-un dublu avantaj acest mod de a te fixa pe post. Și în plus, cred că ar fi mai fideli față de școală profesorii care au ales și au fost aleși de către școală. Pentru că s-ar regăsi acolo și cred că ar putea să-și construiască și să-și consolideze niște culoare profesionale mult mai solide.

Andreea Daraban: S-a stabilit când vor fi organizate concursurile pentru directorii de școli?  Metodologia știu că a fost publicată.

Luciana Antoci: Metodologia a fost publicată săptămânile trecute. A apărut de altfel în Monitorul oficial. Calendarul organizării unor astfel de concursuri încă nu a apărut. Menționez faptul că în ianuarie a expirat mandatul celor mai mulți dintre directorii care l-au câștigat în 2022, prin prima etapă de concurs. Ulterior, s-au mai adăugat câteva alte categorii de directori care au dobândit acest mandat la câteva luni distanță. Cert este că, în acest moment, toți directorii de școli din unitățile de învățământ public din România sunt ocupanți de post prin detașare în interesul învățământului și că da, se impune organizarea unui astfel de concurs,  care, din experiența pe care eu o am, pentru că am organizat  trei  serii de concurs pentru ocuparea posturilorde directori, nu interferează cu politicul, oferă un context de evaluare foarte solid, foarte serios a competențelor manageriale pentru cei care își doresc să preia pozițiile de director și directorii adjuncți din școli. De altfel și prin noua metodologie, se regăsesc în comisia de evaluare la interviu, de pildă, reprezentanți ai unității de învățământ, reprezentanți ai autorității publice locale, reprezentanți ai instituțiilor de HR, evident, ai inspectoratului școlar și ca observatori, reprezentanții ai sindicatelor, cadrelor didactice.  Deci, din această perspectivă, eu trebuie să vă spun că la organizarea concursului din 2022, nimeni nu a reclamat faptul că ar fi vreo interferență politică. Mă surprinde să aud acum că e politizată numirea directorilor, pentru că atunci toate vocile implicate au avut contextul să reclame dacă ar fi sesizat vreo astfel de ingerință, ceea ce nu s-a întâmplat.

Andreea Daraban: Având în vedere incertitudinea politică în care ne aflăm, credeți că vor putea fi organizate, în toamna acestui an, aceste concursuri de ocuparea a posturilor de  directori?

Luciana Antoci: Se pot organiza în toamnă. Dacă vor fi clarificări din această perspectivă, dat chiar și fără astfel de limpeziri de ordin politic, se pot organiza aceste concursuri, pentru că vorbim despre o zonă administrativă care trebuie să fie așezată și pentru care avem cadrul normativ. Din punctul acesta de vedere nu văd niciun obstacol în organizarea acestor concursuri.

Andreea Daraban: În afară de modul de selecție, se schimbă și ceea ce poate face, efectiv, un director de școală sau atribuțiile rămân, în esență, aceleași și potrivit metodologiei noii?

Luciana Antoci:  Fișa cadru este, în principiu, aceeași, dar sigur că profilul școlilor este schimbat de la un an la altul, după cum este și profilul elevilor pe care îi avem în bănci și lista de riscuri în ceea ce privește urmarea unui parcurs educațional coerent. Ne referim aici la toate datele care vin din diverse studii de cercetare, care evidențiază probleme în ceea ce privește echilibrul emoțional al elevilor, sănătatea lor mentală, riscurile pe care le au în ceea ce privește consumul de substanțe interzise, expunerea pe un termen foarte mare de timp la device-uri electronice, probleme de sănătate fizică, sănătatea ochilor, sănătatea coloanei vertebrale, sănătatea alimentară și atunci, sigur, că toate aceste aspecte impactează succesul managerial și directorul trebuie să asume faptul că lucrează cu un spectru de probleme mult mai variat decât o făcea un director de acum patru, opt sau doisprezece ani.

Varianta audio a interviului:

(AUDIO) Luciana Antoci: Criteriile de performanță, luate în calcul în noua lege a salarizării

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 iunie 2026, 18:04

(AUDIO) Luciana Antoci: Aproximativ 300 de elevi din județul Iași sunt în risc de abandon școlar

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 iunie 2026, 15:00 / actualizat: 25 iunie 2026, 16:40

(AUDIO) Luciana Antoci: Adevărata urgență a sistemului de învățământ rămâne formarea cadrelor didactice

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 noiembrie 2025, 10:04

Ea a subliniat că, deși este important  ca procentul din PIB pentru educație să fie ridicat, aceste resurse trebuie orientate, cu prioritate, spre pregătirea profesorilor.

Luciana Antoci: Profesorii ies, cei foarte tineri, din universitate cu o pregătire pedagogică realizată printr-o practică, din punctul meu de vedere, neadaptată în acest moment, și am să-mi explic acest punct de vedere spunând că, din păcate, practica pedagogică se face în continuare doar în colegiile și liceele mari din mediul urban, unde se află, de altfel, mentorii de practică pedagogică, doar că absolvenții de universități care sunt aspiranți la cariera didactică sunt, cel mai adesea, repartizați după titularizare în școli din mediul rural, care au cu totul alte particularități.

Consilierul de stat în cancelaria prim-ministrului,  Luciana Antoci, a criticat formatul actual al practicii pedagogice, limitat la asistență și susținere de lecții, fără a-i pregăti pe viitorii profesori pentru realitățile unei școli.

Luciana Antoci: Practica pedagogică în formatul actual presupune doar activități de asistență la lecție și de susținere a unor lecții, ori noi știm foarte bine că organizația școlară înseamnă mult mai mult decât atât: înseamnă să cunoști foarte bine mecanismele de funcționare ale unei școli, departamentele specifice, administrativ, contabilitate, secretariat, infrastructură școlară, documentele școlare trebuie să fie foarte atent completate, relațiile cu celelalte instituții, fie că vorbim de autorități locale ori județene sau de ONG-uri, toate acestea sunt componente ale profesiei didactice.

(Radio Iași/ Andreea Daraban/ FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) Luciana Antoci: Reforma educației ar trebui să pornească de la un sistem extins de evaluări externe

Publicat de Gabriela Rotaru, 25 noiembrie 2025, 11:43

Oficialul a susținut că, fără măsurători clare, performanțele elevilor nu pot fi îmbunătățite, iar România evaluează, în prezent, doar disciplinele incluse în examenele naționale.

Luciana Antoci: În toate sistemele funcționale de educație din lume este prioritar un principiu pedagogic axiomatic, acela potrivit căruia ceea ce nu măsurăm nu putem îmbunătăți, iar în sistemul de educație din România, din păcate, evaluări externe se fac doar pentru disciplinele care fac obiectul evaluărilor din cadrul examenelor naționale, mă refer aici la Evaluarea Națională și la Bacalaureat. Ori, pentru o foarte bună înțelegere a nivelului de pregătire al elevilor ar trebui să evaluăm extern toate disciplinele din programa școlară și țin să vă amintesc că la Iași am făcut lucrul  acesta imediat după ce s-a încheiat pandemia din 2021 și până în 2024.

Luciana Antoci a mai declarat că  doar pe baza unor date detaliate pot fi distribuite eficient resursele financiare și umane către zonele care au cea mai mare nevoie.

Luciana Antoci: Există și tehnologie, există și parteneri care ar putea să se implice în aceste activități în așa fel încât să determinăm foarte precis care sunt zonele de vulnerabilitate, fie că ne referim la categorii de școli din anumite zone, fie că ne referim la anumite discipline de studiu care au nevoie de intervenție și de sprijin, pentru că în acest fel vom ști să distribuim resursele financiare de timp, resursele umane exact în acele zone care au nevoie de intervenție precisă și foarte specializată.

La Iași, evaluările standardizate, realizate prin platforma Brio, nu au mai fost susținute anul acesta școlar, deși  testările inițiale au continuat în formule stabilite de instituțiile de învățământ.

Consilierul de stat, Luciana Antoci, a spus că platforma a oferit, gratuit, timp de doi ani, servicii pentru peste 60.000 de elevi anual, însă astfel de proiecte nu pot fi menținute fără costuri asumate la nivelul sistemului educațional. (Radio Iași/ Andreea Daraban/ FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) Luciana Antoci, consilier de stat: ”În educație, nu vor mai exista măsuri suplimentare de austeritate, iar discuția despre reduceri nu va mai fi reluată în următorii ani. Odată cu posibile recalibrări bugetare, se va putea reveni asupra unor decizii restrictive.”

Publicat de andreeadaraban, 24 noiembrie 2025, 16:05 / actualizat: 24 noiembrie 2025, 17:12

Oficialul a explicat că toate ajustările bugetare, care vizau acest domeniu, au fost deja realizate, iar discuțiile privind noi tăieri s-au închis definitiv.

Luciana Antoci a precizat că, în funcție de evoluția bugetului, ar putea fi reanalizată plata cu ora pentru profesorii încadrați în acest regim: Nu există niciun risc din această perspectivă.  Ceea ce educația a putut să aducă în forma de sacrificiu al domeniului de activitate educațional, în acest context de austeritate generală și din prisma limitărilor pe care le impune și contextul internațional foarte complicat, s-a închis deja. Discuția pe domeniul educației, cu privire la reduceri, nu va mai fi reluată în următorii ani, ba mai mult decât atât în măsura în care recalibrările bugetare o vor permite,  se va relua discuția privitoare la plata cu ora pentru profesorii care sunt încadrați în acest regim și evident se va reveni, dacă se va putea, ulterior și asupra altor decizii restrictive.

Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului, a mai declarat, pentru postul nostru de radio,  că în primăvara anului viitor este programat concursul pentru ocuparea posturilor de directori de unități de învățământ și posibil pentru inspectorii școlari:. Ea a anunțat că, odată cu aceste concursuri, se va reevalua și formula privind obligația de normă pentru aceste funcții: Din această perspectivă se va regândi formula de obligație de normă. Vom vedea în ce măsură pentru directori și inspectori numărul foarte mare de ore, reclamat deja din școli în acest moment, poate fi păstrat.– Se va regândi și din perspectiva normei didactice de predare a profesorilor? Asupra normei didactice de predare nu cred că va fi o revenire, pentru că 20 de ore pe săptămână înseamnă puțin sub media europeană. Ultimul raport al OCDE reflectă faptul că media europeană este undeva mai aproape de 21 de ore pe săptămână, ceea ce înseamnă că din această perspectivă suntem, cumva, așezați.

(Andreea Daraban/ FOTO Radio Iasi)

Educația între măsuri de austeritate și reforme

Publicat de andreeadaraban, 23 noiembrie 2025, 20:01

(AUDIO) Consilier de stat pe probleme de educație: Rețeaua școlară din România trebuie regândită

Publicat de Andreea Drilea, 13 septembrie 2025, 12:27

Luciana Antoci a adăugat că trebuie măsurată performanța fiecărui profesor dar și nivelul de pregătire al fiecărui elev.

Consilierul de stat a mai spus că legile din domeniu trebuie adaptate, iar deciziile – flexibilizate: ”Din punctul meu de vedere, până când nu vom avea standarde unice de notare, criterii de performanță pentru instituțiile de învățământ, pentru profesori și pentru elevi, nu vom avea un sistem de educație așezat. E nevoie să măsurăm nivelul de pregătire al elevilor, dar și capacitatea profesorilor de a aduce performanță și aici trebuie să fac o paranteză. Performanța trebuie redefinită în sistemul de educație. Nu ne referim doar la segmentul elevilor care sunt olimpici sau al celor care obțin note între 9 și 10 când vorbim despre performanță. Performanța înseamnă creștere în învățare, plus valoare în nivelul de pregătire al elevilor și cred că marea masă a elevilor din școlile din România au nevoie de sprijin pe acest segment.”

Întreaga rețea școlară din România trebuie regândită. Scăderea accentuată a natalității determină imposibilitatea desfășurării unui sistem de învățământ simultan, a declarat, la Iași, consilierul de stat pe probleme de educație de la cancelaria primului ministru, Luciana Antoci.

Ea a arătat că, acum, în țara noastră, reorganizarea rețelei școlare depinde de hotărârile adoptate de Consiliile Locale.

Însă, fiecare primar dorește să aibă câte o școală în sat chiar dacă, în respectiva localitate, se nasc foarte puțini copii.

Luciana Antoci a subliniat că prioritatea o reprezintă interesul elevului și nu cel al Primarului: ”Organizarea rețelei școlare depinde pe legislația acum de decizia Consiliului Local. Cu alte cuvinte, Consiliul Local hotărăște dacă menține școli care au doar 10, 12, 20 de elevi care învață pe deasupra și în regim simultan. Și se întâmplă lucrul acesta pentru că, așa cum știți, există o percepție generală că satul care nu are școală și biserică își pierde identitatea. Oamenii insistă foarte mult să aibă școală acolo, în comunitatea lor, chiar dacă este subdezvoltată, în așa fel încât să poată merge copiii, chiar dacă se duc în regim simultan, foarte aproape de casă. Nu mai e o abordare modernă aceasta. Chiar dacă sunt, eu știu, consecințe în plan electoral pentru primarii din comunități și pentru consilierii locali, cred că prioritar într-o astfel de decizie trebuie să fie interesul elevilor.”

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) Noul prefect de Iași este Luciana Antoci, fost inspector general la ISJ

Luciana Antoci este membră a PNL și ocupă și un fotoliu de consilier județean.

Conform algoritmului stabilit la nivel central, dacă într-un județ, funcția de prefect este ocupată de PNL, subprefecții vor fi de la PSD.

Viitorii subprefecți de Iași vor fi Felix Guzgă, care în ultimele șase luni a ocupat interimar funcția de prefect al Iașiului. Celalalt subprefect a fost desemnat Marian Șerbescu, director adjunct la Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului Iași, persoană care a ocupat funcția de prefect în perioada 2017-2020.

Conform algoritmului stabilit la București, în locul Lucianei Antoci, la ISJ Iași va fi desemnată o persoană din partea PSD.

La încheierea mandatului de inspector general al ISJ Iași, Luciana Antoci a precizat că cel mai important proiect care se desfășoară în momentul de față în județ este cel legat de consolidarea corpurilor de clădiri de la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași.

Valoarea investiției depășește 33 de milioane de euro.

Luciana Antoci: Proiectul de restaurare a Castelului Vasilian, care este de fapt clădirea destinată activităților didactice din Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu”, este cel mai valoros care a fost desfășurat vreodată la nivelul infrastructurii educaționale din România. 33 de milioane de euro este suma alocată pentru restaurarea Palatului Vasilian. Din datele pe care le știm din contract, ar trebui ca într-un orizont de timp de 2 ani și jumătate, maxim trei, să se finalizeze acest proiect și, practic, elevii și profesorii Colegiului Pedagogic să poată reveni în spațiile acestuia.

În prezent, activitățile didactice de la Colegiul Pedagogic se desfășoară într-o școală modulară, amplasată în curtea instituției.

Referindu-se la persoana care o va înlocui în funcțiea șef al ISJ Iași, Luciana Antoci a spus că, deocamdată, nu știe cine va fi acea persoană, deoarece nominalizarea o face ministrul în funcție

(Radio Iași/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)