Managerul Direcției de Comunicare din cadrul DNSC, Mihai Rotariu, a declarat, la Radio Iași, în cadrul campaniei Radio România #StaiSigurPeNet, că victimele sunt direcționate către site-uri false unde li se solicită autentificarea prin WhatsApp sau introducerea datelor bancare.
Potrivit lui Mihai Rotariu, furnizarea codului de autentificare primit pe telefon oferă infractorilor acces direct la conturile utilizatorilor.
Ulterior, atacatorii folosesc identitatea victimelor pentru a cere bani contactelor din agenda telefonică sau pentru a efectua tranzacții frauduloase, a mai spus Mihai Rotariu: ”Atacatorii sunt extrem de creativi și se deghizează în diverse servicii, instituții, prieteni, membri ai familiei. Noi trebuie să fim foarte conștienți de posibilitatea asta pentru a ne apăra și de fiecare dată când primim un link, când primim un atașament, ni se solicită bani cu împrumut, nu știu, primim mesaje de felicitare de la un prieten, de la familie, trebuie să verificăm mai întâi sursa dacă o asemenea acțiune nu s-a întâmplat anterior. Nu este o chestie obișnuită între noi.”
DNSC face unele recomandări în cazul în care primim un mesaj care ne informează că un colet nu a fost livrat şi ni se cere să accesăm un link pentru actualizarea adresei: să nu deschidem linkurile primite prin SMS sau e-mail nesolicitate, să verificăm livrările exclusiv din site-ul sau aplicaţia oficială a curierului şi să nu introducem date personale sau bancare sub presiunea timpului.
În plus, DNSC avertizează că în mediul digital încrederea poate fi uşor exploatată. Atacatorii creează profiuri false, construiesc o relaţie aparent autentică şi, în timp, cer bani pentru o urgenţă, o problemă medicală sau bilete de avion care nu există. Oamenii sunt sfătuţi să raporteze comportamentele suspecte din online.(Rador/ FOTO facebook dnsc.ro)
Măsura se aplică din iulie anul viitor şi vizează în mod special platformele comerciale online din China, cum ar fi Shein, Temu şi AliExpress.
De la Bruxelles, relatează corespondentul RRA Bogdan Isopescu: În condiţiile în care până acum aceste colete intrau fără taxare în Uniune, multe autorităţi europene au constatat că 65% din pachete erau subevaluate pentru a scăpa de taxe. Comisia Europeană spune că numărul coletelor de sub 150 de euro importate s-a triplat din 2022, ajungând în 2024 la 4,6 miliarde, din care circa 90% proveneau doar din China. Minimizarea valorii şi volumul mare de colete erau probleme nu doar pentru autorităţile vamale, dar erau considerate şi o concurenţă inegală pentru companiile de pe piaţa comunitară. Această taxă este însă una temporară până la reglementarea regimului vamal permanent al Uniunii, care va intra în funcţiune în 2028, odată cu lansarea Centrului Vamal al Uniunii Europene, cel care va centraliza toate datele despre bunurile care intră şi ies din spaţiul comunitar. Taxa de 3 euro este separată de taxa de manipulare a coletelor, aflată încă în negociere între Parlamentul European şi Consiliu. În timp ce taxa vamala elimină avantajul competitiv al unor operatori online, taxa de manipulare va acoperi costurile suplimentare pentru autorităţile vamale, care verifică şi eliberează coletele. Consiliul spune că noile reguli vor întări Uniunea Vamală a Uniunii, protejând afacerile şi locurile de muncă europene, dar şi pe consumatori în faţa concurenţei tot mai mare a platformelor online internaţionale. (Rador/ FOTO pixabay-com)
Planul iniţial al Uniunii Europene era de a elimina scutirea de taxe vamale pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro abia în 2028. Însă miliardele de colete care sosesc în UE, în principal din China, au declanşat o reacţie negativă din partea companiilor şi au pus presiune pe politicieni să acţioneze mai rapid.(Rador/ FOTO agerpres.ro)
‘Platforme asiatice precum Temu şi Shein au reuşit în doar câţiva ani să spulbere barierele pieţei româneşti, pe care au inundat-o cu produse ieftine, livrate direct din Asia, şi ocolind mare parte din taxele pe care comercianţii locali sunt obligaţi să le plătească. Prin scutirea fiscală pentru coletele sub 150 de euro, aceste giganţi au vândut la preţuri imposibil de egalat, lăsând retailerii români să concureze cu mâinile legate. Taxa de 25 de lei pe colet, anunţată de Guvern, este o reacţie necesară. Comerţul online autohton a pierdut deja ani întregi de competiţie loială, mii de clienţi fideli şi milioane de euro în venituri’, avertizează experţii unei case de avocatură.
În opinia acestora, dacă autorităţile nu completează această măsură cu controale reale, reguli stricte şi aplicare uniformă la frontieră, piaţa românească va rămâne un teren de joacă pentru importurile low-cost din Asia, iar retailerii locali vor continua să dispară pe tăcute.
‘Taxa este un instrument de reechilibrare a pieţei. Ea urmăreşte corectarea unei distorsiuni concurenţiale create de regimul de scutire pentru coletele sub 150 de euro, care permitea platformelor extracomunitare să evite plata taxelor şi respectarea standardelor aplicabile comercianţilor locali. În lipsa acestei intervenţii, retailerii din România pierdeau cotă de piaţă şi venituri într-un ritm alarmant. Era o concurenţă inegală, care a erodat cota de piaţă şi veniturile afacerilor româneşti într-un ritm alarmant. În timp ce antreprenorii din România respectă standardele UE, plătesc TVA, taxe vamale şi contribuţii, platformele extracomunitare au livrat zilnic sute de mii de colete de mică valoare, profitând de portiţele legale’, punctează Marius Stanciu, specializat în Drept comercial şi partener fondator Buju Stanciu & Asociaţii.
Potrivit experţilor, platformele online non-UE (precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol) s-au extins agresiv pe piaţa europeană, diminuând preţurile practicate de retailerii locali. Ei reuşesc acest lucru prin evitarea unor costuri pe care companiile autohtone le suportă, cum ar fi taxele vamale şi unele obligaţii de conformitate.
În prezent, legislaţia UE scuteşte de taxe vamale coletele cu valoare sub 150 euro, ceea ce oferă acestor retaileri un avantaj competitiv major – criticii spun că această exceptare le conferă un avantaj neechitabil. Astfel de produse, de la haine la electronice mici, ajung la consumatori la preţuri sub nivelul pieţei locale, punând presiune pe afacerile româneşti.
‘În plus, multe dintre aceste platforme operează direct din ţări cu costuri de producţie foarte mici, fără intermediari. Prin livrarea produselor sub pragul taxabil şi uneori subdeclararea valorii, ele reduc şi mai mult preţul final. Rezultatul? Consumatorii sunt atraşi de chilipiruri online, însă retailerii români pierd vânzări importante’, se arată în analiza menţionată.
Industria de e-commerce din România, reprezentată de organizaţii precum Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) solicită autorităţilor măsuri urgente pentru restabilirea echităţii pe piaţă. ‘Nu este vorba de protecţionism’, subliniază reprezentanţii săi, ‘ci de corectarea unui joc incorect în care unii actori se sustrag regulilor comune’.
Una dintre măsurile propuse vizează introducerea unei taxe administrative procentuală valoric pentru fiecare colet extracomunitar, indiferent de sumă. Această taxă, aplicată la nivel naţional ca taxă de procesare pentru importuri ar putea genera peste 1 milion euro pe zi la bugetul de stat. În plus, ar atenua avantajul de preţ incorect al platformelor externe, nivelând terenul de joc pentru comercianţii locali.
De asemenea, se propune eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele cu valoare mică de 150 euro. Deşi la nivelul UE este planificată eliminarea acestui prag de minimis abia în 2028, mediul de afaceri local avertizează că economia românească nu îşi permite să aştepte încă trei ani pentru astfel de măsuri. Se propune ca România să susţină devansarea termenului sau chiar să aplice soluţii interimare intern.
O altă măsură: impozitarea corectă a veniturilor generate de platformele internaţionale în ţara unde se consumă produsele. Un sistem fiscal echitabil ar asigura că giganţii online contribuie la buget acolo unde obţin profitul, similar obligaţiilor companiilor locale. Acest principiu de ‘nivelare fiscală’ este esenţial pentru a evita arbitrajul – companiile nu ar mai putea ocoli taxele profitând de diferenţe între jurisdicţii.
‘Implementarea unei taxe fixe per colet, cum este cea de 5 euro/25 lei, reprezintă o soluţie relativ simplu de aplicat şi de comunicat consumatorilor. Practic, la fiecare pachet mic venit din afara UE, destinatarul (sau expeditorul, în funcţie de reglementare) ar plăti o sumă modică care însă, la volum mare, are impact considerabil. Scopul nu este de a descuraja complet cumpărăturile de pe platforme internaţionale, ci de a asigura un echilibru competitiv şi de a finanţa controlul vamal sporit al acestor fluxuri de mărfuri. În fond, companiile româneşti cer condiţii egale de concurenţă, nu avantaje speciale’, transmit experţii casei de avocatură.
În opinia acestora, firmele româneşti pot lua şi ele măsuri proactive pentru a se adapta acestei realităţi şi a-şi apăra interesele. Câteva din aceste măsuri vizează: valorificarea atuurile locale, comunicarea în privinţa calităţii şi conformităţii, prezenţa pe marketplace-urile româneşti, colaborare în cadrul asociaţiilor de profil, monitorizarea respectării regulilor de către competitorii externi.
‘În paralel, ţineţi aproape de evoluţia reglementărilor. Schimbările legislative discutate (taxa pe colet, eliminarea pragului vamal, noi obligaţii pentru platforme) vă pot crea oportunităţi, dar şi obligaţii noi. Fiţi pregătiţi să le implementaţi rapid în modelul de afaceri – de exemplu, ajustarea politicii de preţ dacă se introduc taxe la import, sau obţinerea rapidă a certificărilor necesare pentru produse, acolo unde competitorii externi nu o fac’, recomandă experţii comercianţilor online autohtoni.
Potrivit analizei citate, problema afluxului de colete ieftine din Asia nu este doar a României. La nivel european, autorităţile şi-au intensificat eforturile de a controla şi taxa aceste importuri masive. Numărul coletelor de mică valoare importate în UE a crescut exploziv în ultimii ani.
În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de astfel de pachete au intrat în UE, mai mult decât dublu faţă de anul precedent – iar 91% dintre ele provin din China. Această avalanşă reprezintă nu doar o provocare economică, ci şi una de siguranţă: multe produse pot fi periculoase, contrafăcute sau neconforme cu standardele UE, scăpând de verificările stricte tocmai din cauza volumului imens, susţin specialiştii.
Uniunea Europeană a anunţat deja planuri de reformă vamală ce includ eliminarea pragului de 150 de euro pentru taxe vamale şi crearea unei autorităţi vamale unice pentru a gestiona mai eficient fluxul de colete. De asemenea, Parlamentul European a adoptat în iulie 2025 o rezoluţie care cere accelerarea acestor măsuri înainte de 2028 şi chiar analizează introducerea unei taxe de manipulare la nivelul întregii Uniuni, de circa 2 euro per colet (sau 0,50 euro pentru comercianţii care operează depozite vamale în UE), cu condiţia ca aceasta să fie nediscriminatorie şi conformă regulilor OMC. (AGERPRES/Imagine ilustrativă: Radio Iași)
