#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director general BRIO: „Examenul de Evaluare Națională modelează gimnaziul, nu invers. Avem cultul acesta al notei 10. Nu știm decât că 10 e succes școlar și apoi tot ce este sub 10 este eșec. Nota am folosit-o prea mult ca pe o sentință și prea puțin ca pe prilej de creștere.”

Publicat de andreeadaraban, 3 iulie 2026, 17:53 / actualizat: 6 iulie 2026, 15:16

Rezultatele finale vor fi cunoscute pe 8 iulie, însă primele date conturează deja imaginea examenului din acest an: 79% dintre candidați au obținut medii peste 5, față de 83,1% anul trecut, doar șapte elevi au încheiat examenul cu media 10, iar diferențele dintre mediul urban și rural rămân semnificative. Potrivit rezultatelor inițiale, media națională a elevilor care au susținut examenul la Matematică în acest an a fost 6,43, iar la proba de Limba română, media generală a fost 6,86.

Invitată la în emisiunea #StareaEducației, Gabriela Bartic, director general BRIO și coordonatoarea proiectului privind standardele naționale pentru evaluarea elevilor, spune că rezultatele nu pot fi comparate direct cu cele din anii anteriori și atrage atenția asupra rolului real al examenului.

Întrebată dacă actualele rezultate indică o generație mai slab pregătită sau un examen mai riguros, Gabriela Bartic a răspuns că „nu este o generație mai puțin pregătită”. „Nu putem compara două examene între ele dacă ele nu se raportează la același standard. (…) Un 9 luat acum nu este comparabil cu un 9 de anul trecut și în niciun caz cu un 9 din 1995.”

Ea subliniază că scopul Evaluării Naționale nu este acela de a măsura nivelul unei generații, ci de a repartiza cât mai corect elevii în licee. „Acest examen este menit (…) să permită o repartizare cât mai corectă a elevilor în liceele pe care ei le aleg”, afirmă Bartic. În opinia sa, examenul trebuie să permită tuturor elevilor care au acumulat competențele minime să promoveze, dar și să diferențieze foarte precis rezultatele din zona notelor mari, acolo unde concurența pentru liceele de top este foarte ridicată.

Întrebată dacă Evaluarea Națională reprezintă o radiografie a întregii generații, Gabriela Bartic consideră că examenul este prea încărcat de presiune pentru a îndeplini această funcție. „Din nefericire nu este un examen radiografia unei generații, pentru că o radiografie a unei generații nu ar trebui să aibă atâta presiune pe aplicare.” Ea explică faptul că examenul influențează întreg parcursul școlar al elevilor. „Este, din nefericire, un examen care modelează gimnaziul, parcursul gimnazial și nu invers.” În opinia sa, România păstrează încă logica unui examen de treaptă, deși liceul face parte din învățământul obligatoriu.

Ce tip de elev este avantajat de actuala structură a examenului?

„Acest examen avantajează elevii cei mai conformiști, pentru că încă sunt favorizate șabloanele (…) și copiii care sunt capabili să recunoască și să reproducă șablonul.” Întrebată dacă elevii cu resurse financiare mai bune sunt avantajați, Gabriela Bartic răspunde fără echivoc: „În mod evident da, pentru că avem (…) industria meditațiilor (…) Accesul la meditații duce la o notă mai mare și accesul la meditații este o marcă a unor capabilități financiare mai bune.”

Mai mult, întrebată dacă un elev care nu face meditații poate obține o notă foarte mare, aceasta admite că există excepții, însă ele nu reprezintă regula. „În general, dacă ne raportăm la normă, da, putem spune asta.”

Doar șapte elevi au obținut media 10 anul acesta la Evaluarea Națională. Ar trebui să ne îngrijoreze această scădere sau dimpotrivă?

„Pe mine m-a bucurat, dar repet, ele nu pot fi comparabile”, spune Gabriela Bartic, explicând că testele din ani diferiți au fost construite diferit. Ea consideră că societatea românească pune prea multă presiune asupra notei maxime. „Noi avem cultul acesta al notei 10. (…) Nu știm decât că 10 e succes școlar și apoi tot ce este sub 10 este eșec.” În opinia sa, această mentalitate îi afectează pe elevi. „Am văzut copii care plângeau cu media 9. (…) Lucrurile acestea ne duc într-o zonă extrem de bolnăvicioasă de presiune pe copii. Ar trebui să încetăm să avem presiunea asta doar pe nota maximă și să înțelegem că tot ce este peste 8 este un rezultat foarte bun.”

Rezultatele arată aproape 88% promovare în mediul urban și aproximativ 64% în mediul rural. Vorbim de ani de zile despre acest decalaj dintre sat și oraș, dintre rural și urban, însă cifrele rămân aproape neschimbate. Ce nu reușește sistemul să facă?

„Nu reușește să trimită profesori buni în mediul rural, nu reușește să convingă părinții că școala mai este o trambulină socială, nu reușește să facă primarii (…) să considere educația prioritară.” Ea afirmă că locul în care se naște un copil influențează decisiv șansele sale. „România este încă țara în care codul poștal e o sentință.”

 În opinia sa, școlile din mediul rural au nevoie de sprijin suplimentar și de investiții diferențiate. „Școala din mediul rural merită să o tratăm la fel cum tratăm școlile foarte bogate din centrul orașelor mari.”

În spațiul public au apărut opinii potrivit cărora proba la Matematică a fost mai bine calibrată pentru că a diferențiat elevii prinite în obiectiv și probleme de raționament, în timp ce la Română rămâne o doză mai mare de subiectivitate. Împărtășiți această analiză?

Gabriela Bartic spune că împărtășește această analiză. „Se vede și în numărul de contestații (…) Limba română este întotdeauna la noi o chestiune subiectivă și n-ar trebui să fie așa.” Ea consideră că există modele internaționale care demonstrează că și evaluarea competențelor lingvistice poate fi realizată obiectiv. În ceea ce privește Matematica, spune că dificultatea examenului nu ar trebui privită ca un dezavantaj. „N-ar trebui să ne sperie dacă el își face treaba bine (…) Cred că ar trebui să valorizăm mai degrabă un test corect, chiar dacă greu, decât un test simplu, dar care nu îndeplinește menirea.”

Discuția s-a mutat și asupra examenului de bacalaureat. Întrebată ce ar trebui să măsoare acest examen, Gabriela Bartic spune că, fiind folosit drept criteriu de admitere în majoritatea universităților, ar trebui să verifice competențe de nivel superior.

„În opinia mea, noi am coborât foarte mult ștacheta Bacalaureatului.” Ea consideră că elevilor ar trebui să li se ceară mai mult. „Nu avem copii mai slabi decât francezii (…) Le cerem doar mai puțin.” În opinia sa, examenul ar trebui să evalueze gândirea critică și capacitatea de analiză, nu memorarea unor șabloane.

Din anul 2030 va exista un alt tip de bacalaureat. Generația de elevi care intră în toamnă în clasa noua va susține un alt tip de examen de final de liceu. Vor fi patru probe de competențe, două limbi străine, va fi și o probă la alegere din profilul opus specializării pe care merge elevul. Cum vi se pare această nouă structură?

 ”Nu mi se pare o structură proastă, e o structură bună. Voi spune că sunt rezervat asupra oricărei schimbări până când nu văd ce tip de test vor da copiii. Pentru că una este să dea un test la literatură care îl provoacă să gândească, să facă paralele, să facă analize proprii și foarte sănătoase. Și alta este să schimbăm numărul de probe cu alt număr de probe, dar conținutul acestora să fie doar ușor coafat față de ce aveam înainte. Îmi doresc foarte mult pentru copiii care vor termina liceul  în 2030 să fie provocați intelectual și acest examen să le certifice gândirea proprie și nu înmagazinarea de șabloane.”

La finalul interviului, Gabriela Bartic a fost întrebată despre standardele naționale pentru evaluarea elevilor, proiect la care a lucrat în ultimii ani.

„Sunt aproape convinsă că vor intra în vigoare din anul școlar următor”. Potrivit acesteia, standardele vor schimba modul în care sunt interpretate notele. „Nota am folosit-o prea mult ca pe sentință și prea puțin ca pe prilej de creștere. Ori standardele exact asta ne vor permite: să-i arătăm copilului unde este acum, dar și cât de mult poate crește.”

Gabriela Bartic a precizat că proiectul a fost pilotat în 75 de școli, cu aproximativ 800 de profesori, iar documentele urmează să fie transmise Ministerului Educației pentru etapele finale de implementare.

”Suntem în procesul de implementare a feedback-ului primit ca urmare a pilotării, urmând ca luna aceasta să le trimitem împreună cu metodologiile de aplicare. Ulterior discutăm despre ce pași instituționali va face Ministerul pentru implementarea lor, dar cel mai probabil ele vor fi puse în transparență, în dezbatere publică, și apoi adoptate prin ordin  de ministru în această vară.”

Interviul integral în variantă audio:

(AUDIO) Examenul de Bacalaureat, în condiții de caniculă: Primăria Iași anunță că are soluții

Publicat de Andreea Drilea, 30 iunie 2026, 10:52

Edilul Mihai Chirica a precizat că probleme apar doar în liceele care nu sunt eficientizate energetic și în clădirile monument istoric, unde legea interzice montarea aparatelor de aer condiționat pe fațade.

În prezent, nu sunt astfel de cereri din partea directorilor de școli și reprezentanții comisiilor de examen, a mai spus Mihai Chirica: ”Pe mine mă surprinde faptul că în fiecare vară discutăm despre același lucru. Cea mai mare parte a școlilor noastre sunt dotate și cu echipamente de aer condiționat, iar cele care au trecut prin programul de eficiență energetică au sisteme de climatizare. Prin urmare, pot fi organizate probele naționale, mai ales că să petrec, doar pentru anii terminali, mă refer la clasa VIII-a și clasa XII-a, școli complet echipate din punct de vedere logistic, nu văd de ce de fiecare dată ne lovim pe aceeași situație.”

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro)

Niciun liceu din municipiile Botoşani şi Dorohoi în care s-a susţinut Bacalaureatul nu dispune de aer condiţionat

Potrivit acestuia, administrarea spaţiilor de învăţământ revine autorităţilor locale, iar decizia montării unor aparate de aer condiţionat în sălile de curs sau a unor sisteme de climatizare le aparţine.

‘În municipiul Botoşani există în acest moment doar o unitate de învăţământ, respectiv Şcoala 12, care are aer condiţionat, dar Bacalaureatul nu poate fi susţinut într-o unitate de învăţământ gimnazial’, a afirmat Suruciuc.

În aceeaşi situaţie de află şi municipiul Dorohoi, care nu are licee cu aer condiţionat.

În schimb, în liceele din oraşele Darabani şi Flămânzi şi din comuna Truşeşti există aer condiţionat, iar elevii au putut susţine examenul în condiţiile normale de temperatură, pe fondul Codului roşu de caniculă.

În această sesiune s-au înscris la Bacalaureat 2.523 candidaţi, dintre care 2.300 din seria curentă şi 223 din seriile anterioare.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Ministerul Educaţiei: Proba scrisă la disciplina obligatorie a profilului de la Bacalaureat, amânată

Măsura este luată în contextul prognozei emise de meteorologi, respectiv Cod Roşu de caniculă.

‘Amânarea cu o zi faţă de calendarul iniţial a fost aprobată prin ordin de ministru, fiind o decizie cu caracter excepţional luată ca urmare a prognozei emise de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru data de 30 iunie (cod roşu – caniculă). S-a avut în vedere cu prioritate protejarea sănătăţii elevilor, a profesorilor şi a întregului personal implicat în organizarea examenului, precum şi pentru asigurarea unor condiţii mai bune de examinare, în contextul dat’, transmite Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Conform sursei citate, pentru a limita impactul asupra desfăşurării examenului şi asupra planurilor absolvenţilor, toate celelalte date prevăzute în calendarul examenului naţional de Bacalaureat rămân nemodificate.

Măsura adoptată are caracter punctual şi vizează exclusiv proba scrisă la matematică/istorie. Ordinul de ministru urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Ministerul Educaţiei solicită să fie folosite cu prioritate la examenul de bacalaureat sălile dotate cu instalaţii de climatizare

Publicat de Gabriela Rotaru, 29 iunie 2026, 05:33

Astfel vor fi folosite cu prioritate pentru examen sălile dotate cu instalaţii de climatizare funcţionale sau care sunt mai puţine expuse la soare.

Bacalaureatul începe luni cu proba scrisă la limba şi literatura română, marţi are loc proba obligatorie a profilului, apoi proba la alegerea profilului şi specializării.

Candidaţii din partea minorităţilor naţionale vor susţine examen şi la limba şi literatura maternă. La bacalaureat sunt aşteptaţi să participe aproape 130.000 de candidaţi. (Rador/ FOTO imagine generată cu AI)

#StareaEducației (INTERVIU) Marian Staș, expert în educație: „România iese cu sistemul public de învățământ din paradigma comunistă centralizată, odată cu implementarea planurile-cadru alternative de către 43 de licee din țară.”

Publicat de andreeadaraban, 27 iunie 2026, 09:26 / actualizat: 30 iunie 2026, 15:22

Expertul în educație Marian Staș consideră că schimbările aflate în desfășurare reprezintă un moment de cotitură pentru școala românească și susține că actualul sistem de evaluare nu mai răspunde nevoilor reale ale elevilor.

Invitat în emisiunea Starea Educației, Marian Staș a declarat că atât Evaluarea Națională, cât și Bacalaureatul funcționează după o filozofie depășită. „Știm că lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie, dar e un fel de cal mort pe care îl târâm după noi, ani și ani, incapabili să mutăm decisiv la nivel de sistem”, afirmă expertul.

Marian Staș consideră că școala românească acordă prea multă importanță rezultatelor măsurabile și prea puțină dezvoltării reale a elevilor. „Output este rezultatul brut, tehnic, specific și măsurabil. De pildă, am luat media 9,50 la Evaluarea Națională. Outcome înseamnă, de fapt, valoarea adăugată. Care este potențialul meu? Cum ceea ce învăț mă ajută să devin și mai performant și mai bun în anii care vin?”, explică acesta. În opinia sa, succesul educațional ar trebui evaluat prin impactul pe termen lung asupra parcursului profesional și personal al absolvenților.

Expertul apreciază că extinderea programului de pilotare a planurilor-cadru alternative reprezintă una dintre cele mai importante transformări din învățământul românesc. „România iese cu sistemul public de educație din paradigma comunistă centralizată”, afirmă Marian Staș. El consideră că autonomia curriculară oferită liceelor marchează trecerea „de la ceea ce înseamnă centralizare de tip comunist la subsidiaritate de tip european”, prin posibilitatea ca unitățile de învățământ să aloce până la 60% din curriculum disciplinelor alese din oferta proprie.

Ca exemplu de bună practică, Marian Staș indică experiența Colegiului Tehnic „Unirea” din Pașcani, pe care îl consideră „nava amiral a pilotării curriculare”.

Elevii beneficiază aici de sesiuni de învățare mai lungi, bazate pe proiecte, iar în ultimul an de liceu dezvoltă un proiect practic de tip „capstone”, pornind de la o idee și ajungând până la un plan de afaceri. „Eu cred că asta înseamnă o modalitate de evaluare infinit mai relevantă, mai apropiată de realitate și mai corectă decât cea doar cu note de 7, 8 sau 9”, afirmă expertul.

 Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Săptămâna aceasta a fost cu mari emoții pentru absolvenții de liceu, dar și pentru părinții acestora. De altfel, în fiecare an, Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a creează un tumult general. Chiar dacă nu ai copii care susțin examenul, tot te cuprind emoțiile. O fi oare la fel și în alte țări când se susține un examen național?

Marian Staș: Sigur că emoțiile legate de școală, de educație și de încheierea unor cicluri, momente materializate prin evaluări, au în ele o încărcătură emoțională și rațională deosebită. E firesc să fie așa. E normal atunci când suntem puși să dăm seama câtă carte știm, într-un fel sau altul. În ceea ce privește eterna și fascinanta Românie, aici lucrurile sunt într-un siaj deopotrivă de mediocritate și de inerție, care și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul de foarte multă vreme. Și mă refer la ceea ce înseamnă actuala structură și filozofie atât a Evaluării Naționale cât și-a examenului de Bacalaureat. Știm că lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie, dar e, cum să zic, un fel de cal mort pe care îl târâm așa după noi, ani și ani și ani, incapabili să mutăm decisiv la nivel de sistem. Și îmi asum fiecare caracterizare pe care o fac. Pentru că, de pildă, Evaluarea Națională, din punctul de vedere cel puțin al probei de matematică, este un construct malonest, atât din punct de vedere al conținutului cât și din punct de vedere docimologic, adică al felului în care sunt alocate punctele pe problemele respective și care îmbată la greu și părinții și copii cu apă rece, crezând sau creându-le falsa impresie că dacă iau 8,50 sau 9 la acele probe, cum sunt ele acolo, și știu matematică. Nimic mai fals. La fel și cu Bacalaureatul, cel puțin în probele de Română și Istorie, care sunt croite tot așa malonest, structural, creând falsa impresie că elevii și știu Română și Istorie dacă iau nota 6, de pildă, rezolvând subiectele I și II, care de fapt nu sunt de Română și de Istorie, ci sunt recunoaștere de text. Nu întâmplător, și cu asta închei analiza mea, nu întâmplător, anul trecut, la simularea de Bacalaureat, foarte mulți elevi au plecat după ce au rezolvat primele două subiecte pentru că subiectul al treilea, care într-adevăr însemna să știi Istorie pe bune, eseul respectiv pe care proba îl solicita, valorează 30 de puncte, adică nu are niciun fel de impact asupra faptului de a promova sau nu. Dacă știu subiectele I și II și recunosc textul așa cum se cuvine, promovez de fapt fără să știu Istorie pe bune și fără să știu Română pe bune.

Andreea Daraban: În multe sisteme educaționale se discută despre evaluare continuă și portofolii educaționale. România rămâne dependentă de examenele cu miză foarte mare. Vom putea schimba această paradigmă? Pentru că nimeni nu spune că nu trebuie să evaluăm,  dimpotrivă.

Marian Staș: Evident că e nevoie să evaluăm, clipă de clipă, într-un fel sau altul. Iar dacă toată evaluarea stă doar în nenorocitele astea de puncte și în toată birocrația de sfârșit de clasa VIII-a sau de sfârșit de clasa a XII-a, nu bineînțeles. Dar așa e românul, după cum ne amintim foarte bine de la Titu Maiorescu, începând de la 1865, formă fără fond. Și atunci cum maschezi lipsa de fond și superficialitatea și toată, cum să zic așa, malonestitatea de care vorbeam? Hai să punem puncte, să facem liste, să facem tabele, să repartizăm computerizat, adică toate nebuniile pământului care nu fac decât să valideze o birocrație nenorocită, lasă că se mai și blochează platformele de încărcat lucrări, așa cum am auzit, ducând în derizoriu un aspect esențial și aș vrea să-l marchez aici încă o dată, ca să învățăm cu toții, din toată povestea asta. De ce? Pentru că ne e frică să ne asumăm evaluările alea care sunt subtile și care nu pot fi în mod necesar cuantificate. Putem să le cuantificăm dacă avem curaj, dacă suntem înțelepți. Cei doi termeni esențiali din economie la care mă refer sunt ”output” și ”outcome”. Output este rezultatul brut, tehnic, specific și măsurabil, cuantificabil. De pildă, output este așa: am luat media 9.50 la Evaluarea Națională. 9.50 este un parametru de tip output, de ieșire. Outcome înseamnă, de fapt, valoarea adăugată. Ce fac? Care este potențialul meu? Cum ceea ce învăț mă ajută să devin și mai performant și mai bun în anii care vin? De pildă, un parametru de tip outcome poate să fie, să zicem, în cazul liceelor care pilotează planuri cadru noi, procentul de angajabilitate sporit în ceea ce privește copiii care absolvă, de pildă, colegiile tehnologice cu planuri cadru din alt film. Acela este un lucru pe care nu-l putem măsura încă. Dar în mod cert, toate lucrurile serioase și forme cu fond și toate transformările și Curriculum la decizia elevilor  din oferta școlii (CDEOȘ) și toate celelalte, în mod cert, își vor aduce contribuția și vor genera un potențial încă necuantificabil, dar relevant, în ceea ce privește, de pildă, așa cum spuneam, potențialul de angajabilitate al viitorilor absolvenți.

Andreea Daraban: Această generație de absolvenți de clasa a VIII-a este prima generație care va învăța după noi planuri cadru, după programe școlare noi și va susține și un alt tip de Bacalaureat. Pe de altă parte, încă 11 licee s-au înscris în programul de pilotare a planurilor cadru alternative, iar numărul total a ajuns la 43 la nivel național. Cât de importante sunt aceste schimbări care vor avea loc în ciuda a ceea ce se întâmplă atât pe scena politică din România cât și în educație?

Marian Staș: Relevanța este absolută, pentru că începând cu anii 2021-2022, când primele școli și-au asumat pilotări curriculare de un anume gen și iar procesul este amplificat acum la nivel de sistem, prin acest program de pilotare, cu cele 43 de licee care și-au luat soarta curriculară în propriile mâini, România iese cu sistemul public de educației din paradigma comunistă centralizată. Așa cum excepțional, în opinia mea, a caracterizat procesul  fostul ministru Daniel David, este cel mai distructiv proces pozitiv menit să schimbe paradigma depășită în sistemul public al educației, și-anume comutând superb cu 43 de licee de la ceea ce înseamnă centralizare de tip comunist la subsidiaritate de tip european, unde liceele au la dispoziție până la 60% Curriculum la decizia elevilor  din oferta școlii (CDEOȘ).

Andreea Daraban: Aș vrea foarte mult să facem o diferență între ceea ce înseamnă planurile cadru noi, care vor intra în vigoare pentru toată lumea din toamnă, și ceea ce presupune acest program pilot de planuri cadru alternative, pentru că nu știu dacă toată lumea înțelege diferențele.

Marian Staș: Ce fac planurile cadru de sistem? Împart bugetul de timp, de număr de ore, din clasa a IX-a până în clasa a a XII-a în trei mari categorii, o ”struțo-cămilă” cum îi spun eu și o să vedeți imediat de ce. Alocând 50% din buget pentru Trunchiul Comun (TC), deci pentru corpul de cunoștințe obligatorii pentru toți copiii, alocând 35% din buget pentru ceea ce se numește Curriculum de Specialitate (CS), adică un fel de uman și real reinterpretat, vorbim de 85% tot din pixul Ministerului Educației, lăsăm 15% la dispoziție elevilor  să aleagă din oferta școlii. Cele 15% înseamnă 10% în clasele a IX-a și a X-a,  respectiv 20% în clasele a  XI-a și a XII-a. Și este această ”struțo-cămilă” iarăși un caz nefericit de formă fără fond. Paradigma pe care ministrul Daniel David a creat-o, prin ordinul de anul trecut,  împarte același buget anual de ore din clasele a IX-a până în clasele a XII-a. Și anume, exact același buget de ore pentru Trunchiul Comun obligatoriu pentru toate liceele din România, care înseamnă cam 1800 de ore, lăsând la dispoziția  liceelor până la 2200 de ore, din clasa a IX-a până în a XII-a, pentru ca ele să-și facă un portofoliu de Curriculum la decizia elevilor din oferta școlii.  Asta înseamnă că în clasele a IX-a și a X-a,  raportul dintre Trunchi Comun și CDEOȘ este de aproximativ 60% la 40%, așa cum e normal, cum e firesc, iar în clasele a XI-a și a XII-a, raportul se inversează: până la 40% Trunchi Comun și până la 60% CDEOȘ. Asta face structural diferit programul de pilotare curriculară alternativă și sunt extrem de recunoscător și de bucuros că 43 de licee au avut curajul, pe de-o parte, să proiecteze astfel de planuri cadru. Primele 32 au proiectat 77 de planuri cadru, din care încă 11 licee și-au ales și-au intrat în această echipă superbă de licee care redefinesc și care rescriu istoria educației din România, aducând-o în secolul XXI, așa cum spuneam, prin principiul esențial curriculum oferit de școală.

Andreea Daraban: În contextul acestor noi planuri cadru alternative, credeți că putem ajunge la o școală în care succesul să fie definit mai degrabă prin competențe și dezvoltare personală decât prin medii și clasamente?

Marian Staș: Răspunsul cert este da,  din tot sufletul și cu toată asumarea și rațională și emoțională. Și am să vă dau un exemplu, necitat foarte des, dar din alt film, pe care minunații de la Colegiul Tehnic ”Unirea” din Pașcani l-au pus deja în fapt prin aceste planuri cadru. Eu am considerat întotdeauna că echipa de la Pașcani este nava amirală a pilotării curriculare. Mai sunt și altele, dar în esență oamenii aceia fac un lucru excepțional. De pildă, alocă în loc de 50 de minute pe unitatea de lucru, 75 de minute. Sesiunile de lucru sunt un pic mai extinse, ca să poată să lucreze așa cum se cuvine. Au un procent foarte consistent de ceea ce înseamnă învățare bazată pe proiecte. În clasa a XII-a ocupă anul respectiv cu două lucruri, și anume pregătirea pentru Bacalaureat și pentru Universitate, și ceea ce se cheamă proiect de tip ”capstone”, adică o chestie practică, un proces practic pornit din primul modul până în al cincilea, începând cu o idee de afaceri, începând cu un proiect tehnic pe care îl construiesc, pe care îl validează, pe care îl justifică teoretic și pe care îl aduc în faza de plan de afaceri. Eu cred că asta înseamnă o modalitate de evaluare infinit mai relevantă, mai apropiată de realitate și mai corectă decât cea doar cu note de 7, 8 sau 9 sau mai știu eu ce. Asta înseamnă, de fapt, o schimbare de paradigmă, pentru că asta înseamnă deschidere, încredere, curaj, viziune, aplicate în particular la felul în care decurge fiecare oră, la felul în care fiecare disciplină este acolo prezentă și la felul în care întregul an este structurat, așa cum spuneam, cu până la 60% opțiuni, astfel încât copiii să învețe să aleagă. Este o competență esențială pentru viață, să învățăm să evaluăm opțiuni alternative și să decidem ce este cel mai bine pentru noi într-un anumit moment.

Andreea Daraban: Cum ar trebui să arate, în opinia dumneavoastră, ”fișa de succes” a unui absolvent de gimnaziu sau de liceu?

Marian Staș: Aș vrea întâi, pentru conformitatea și pentru istorie, să vă mai dau două detalii,  ca să știți de unde a început întregul proces în 2021. Vă aduceți aminte că au fost cinci școli publice care au pornit pilotarea, patru gimnazii și un liceu. În România sunt cam vreo 4.800 de gimnazii în total. Deci, cu alte cuvinte, procentul școlilor gimnaziale care și-au asumat pilotarea curriculară, patru din 4.800, este de 0,08%. Iar un liceu din 1.400 înseamnă 0,07%. Așa a început istoria, cu 0,08% și cu 0,07%. Iar ca să ajungem la ceea ce înseamnă felul în care așa ceva va avea impact asupra copiilor, păi în primul și în primul rând le va cultiva valori. Le va cultiva asumare, curaj, viziune, seriozitate, integritate și ceva foarte important, toate lucrurile pe care le vor învăța în liceu, le vor folosi și le vor plăcea. Pentru că lucrurile respective sunt apropiate de nevoile lor, de interesele lor, coroborat cu încă un aspect important, și anume, conștientizarea faptului că în fiecare clipă avem de acceptat atât ceea ce înseamnă Trunchiul Comun, deci cu alte cuvinte, un anume tip de servitute, de a învăța ceea ce toată lumea învață, completat sau complementat cu fiecare dintre visurile noastre, dintre aspirațiile noastre și așa mai departe. E un proces care, în mod cert, va schimba și cultura școlilor și atitudinea părinților față de acele școli, dar mai ales va schimba destinele și viitorul copiilor noștri.

Varianta audio a interviului:

Încep probele scrise din cadrul sesiunii speciale a examenului de bacalaureat

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 mai 2026, 07:20

S-au înscris 127 de candidaţi.

Astăzi este programată proba la Limba şi literatura română.

Examenul obligatoriu al profilului la Matematică sau Istorie va avea loc pe 19 mai, şi pe 20 mai candidaţii vor susţine proba la alegere în funcţie de profil şi specializare. Elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale vor da examenul la Limba şi literatura maternă pe 21 mai. Rezultatele iniţiale vor fi afişate pe 26 mai, iar cele finale, după soluţionarea contestaţiilor, pe 28 mai.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) Iași: Limba latină, propusă ca probă la Bacalaureat pentru profilul umanist

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 aprilie 2026, 09:52

Profesoara a subliniat în emisiunea Starea Educației că, anul trecut, a fost nevoie de eforturi susținute pentru menținerea limbilor clasice, latina și greaca veche, în programa școlară, în curriculum obligatoriu.

Alla Apopei: Din păcate, din 2010, elevii de la profilul umanist nu pot susține, deci li s-a luat acest drept, Bacalaureatul la Limba Latină. Să sperăm că odată cu reforma sau restructurarea Bacalaureatului, ce vine în urma acestor noi planuri cadru, deci atunci în 2030, când anunță ministerul că Bacalaureatul va arăta altfel, va avea și Limba Latină pentru profilul umanist, locul ei, acolo, printre alte discipline.

Directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, Alla Apopei, consideră că studiul limbii latine poate deschide oportunități pentru elevii interesați de domeniul antichității. (Radio Iași/ Andreea Daraban/ FOTO radioiasi.ro)

#StareaEducației (INTERVIU) Sorin Țiplea, liderul sindicatului”Didactica” Vaslui: ”Volumul de muncă pentru evaluatorii care ar urma să participe la simulările examenelor naționale va fi cel puțin dublu. Nu cred că nu vor fi sincope în desfășurarea acestor testări.”  

Publicat de andreeadaraban, 12 martie 2026, 13:23 / actualizat: 16 martie 2026, 8:55

Simularea Evaluării Naționale 2026 este programată să înceapă luni, 16 martie, cu proba la limba și literatura română.

Pe de altă parte, Mihai Dimian, ministrul Educației, afirmă că peste 90% din școli vor organiza această testare. Totodată, oficialul a mau precizat pe pagina sa de Facebook, că peste 8.700 de profesori s-au înscris deja ca evaluatori, număr considerat suficient pentru corectarea lucrărilor elevilor înscriși.

Mihai Dimian a invitat profesorii care doresc să participe, în calitate de evaluatori și nu sunt încă înscriși să își manifeste intenția în acest sens până astăzi, 12 martie,  inclusiv. Ministrul Educației se va întâlni cu reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar săptămâna viitoare, a mai anunțat oficialul.

Coelga noastră, Andreea Daraban, l-a invitat la  Starea Educației pe Sorin Țiplea, liderul Sindicatului Didactica Vaslui, afiliat Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, pentru a discuta despre situația din județ.

Andreea Daraban: Se vor ține simulările pentru Evaluarea Națională în județul Vaslui? Care sunt semnalele?

Sorin Țiplea: În județul Vaslui, în acest moment, sunt mai bine de 70% dintre cadrele didactice care au hotărât să nu participe la Evaluarea Națională. În ceea ce privește evaluatorii, eu am constatat, printr-o numărare de pe o listă care a fost întocmită de către Inspectoratul Școlar, aproximativ 140 de persoane, atât pentru Limba română cât și pentru Matematică. Nu aș putea să vă spun dacă este suficient sau nu. Cert este că lista respectivă cuprindea aproximativ 360 de persoane, 360 de evaluatori posibili în lista respectivă. La momentul respectiv erau doar 140 înscriși. Nu știu dacă, într-adevăr, ajung acești evaluatori, dar, cu siguranță, volumul de muncă pentru aceștia va fi unul cel puțin dublu față de cât s-ar fi preconizat într-o situație normală.

Andreea Daraban: Câți membri de sindicat au semnat pentru neparticipare? Vorbeați de un procent de 70%. În cifre, cum arată?

Sorin Țiplea: În cifre, în acest moment, înseamnă circa 2600 de persoane, personal didactic de predare din județul Vaslui, dintr-un total de  aproximativ  3800-3700 de cadre didactice din județul Vaslui.

Andreea Daraban: Domnul ministru spune că profesorii vor participa la aceste simulări și că totul se va desfășura fără sincope.

Sorin Țiplea: Nu cred că nu vor fi sincope, chiar dacă în anumite unități de învățământ se va realiza această simulare. Probabil, în anumite unități de învățământ vor supraveghea directorii de unități de învățământ, acolo unde avem efective foarte mici. Atunci când este vorba de o clasă într-o școală, și știm că în mediul rural există foarte multe astfel de situații, probabil în acele unități de învățământ se va realiza simularea. Dar în școlile mari, din toate informațiile pe care le avem noi, acolo este problematică această chestiune pentru că acești elevi nici nu pot fi mutați în alte unități de învățământ, fiind vorba de un număr foarte mare. Deci chiar dacă 90% dintre unitățile de învățământ au anunțat că ar susține simulările, dacă ar fi să raportăm la numărul de elevi, și chiar din niște cifre vehiculate în mass media am văzut că e vorba de vreo 100 de mii în loc de 160 de mii de elevi de clasa a VIII-a, constatăm că procentul nu este nici pe departe, 90%, așa cum anunță ministrul Educației.

Andreea Daraban: Revenind la revendicările sindicatelor,  care sunt acestea? Să le reamintim.

Sorin Țiplea: Reamintim faptul că principala revendicare este norma didactică, cea care a fost crescută din pix, fără nicio analiză reală în sistemul de învățământ românesc. Comparația cu alte state din Uniunea Europeană nu este una benefică, având în vedere că sunt situații total diferite privind stare economică a fiecărui stat în parte, infrastructura de care dispune un stat sau un altul. Este vorba, de asemenea, de modul în care s-a creionat această normă didactică, neținând cont de faptul că, în România, pentru a realiza o normă didactică majorată, un cadru didactic a trebuit să meargă în 2, 3 sau chiar 4 unități de învățământ. O altă revendicare este cea legată de plata cu ora. Știm foarte bine că aceasta a fost redusă la jumătate față de o plată normală și vreau să spun că, în fapt, aceste contracte la plata cu ora provin, în realitate, din niște norme care nu au fost ocupate cu personal titular. Prin urmare, dacă pe postul respectiv ar fi fost încadrat un profesor suplinitor sau un titular, salariul ar fi fost cel întreg în totalitate. De fapt, nu a fost decât o șmecherie de a reduce niște cheltuieli, în detrimentul muncii cadrului didactic. O altă chestiune legată de revendicările noastre este cea legată de norma de predare pentru director,  este vorba de naveta cadrelor didactice, care știm că în acest moment este oarecum suspendată în multe unități de învățământ,  este vorba de bursele elevilor. Știm foarte bine că acestea s-au redus drastic. De aceea, noi considerăm că este nevoie să ne întoarcem la dialog, dialog care ne-a fost refuzat timp de cel puțin 8 luni de zile.

Andreea Daraban:  Proiectul de buget pentru educație a fost publicat. Acesta urmează să fie dezbătut și aprobat în Parlament, iar forma finală poate suferi modificări în urma unor eventuale amendamente. Ați analizat cifrele? V-ați uitat pe acest proiect de buget?

Sorin Țiplea: Da, am analizat un pic acest proiect de buget. Constatăm o reducere a bugetului Ministerului Educației. Pentru mine, personal, sincer vă spun, nu este nici o noutate. Mă așteptam la acest lucru. Având în vedere că dacă anul trecut măsurile fiscal-bugetare au fost aplicate pentru 4 luni de zile, adică septembrie-decembrie, aceste măsuri fiscal-bugetare se aplică acum pentru întregul an financiar  2026, adică pentru 12 luni. Și mă așteptam că aceste tăieri din bugetul Educației să existe pe proiecția de anul acesta. Se vede clar că, per total, dacă facem și cealaltă analiză, legătura cu proiectul de buget general, însemnând cheltuieli salariale în tot sectorul bugetar, acolo știu că este vorba de un miliard în plus față de anul 2025, dar scăderi există, se pare, doar la învățământ, pentru că altfel nu ne explicăm cum de cheltuieli preconizate pentru anul 2026 pentru personal reprezintă cu un miliard în plus, dar la învățământ scade cu peste două miliarde.

Varianta audio a interviului:

Potrivit calendarului oficial, elevii de clasa a VIII-a susțin probele scrise al simumării examenului de Evaluare Națională   după următorul program:

16 martie – Simulare Evaluare Națională 2026 la Limba și literatura română

17 martie 2026 – Simulare Evaluare Națională 2026 la Matematică

18 martie 2026 – Simulare Evaluare Națională 2026 la Limba și literatura maternă (pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale)

30 martie 2026 – comunicarea rezultatelor.

Programul probelor scrise – simulare BAC 2026:

23 martie 2026 – Proba E.a: Limba și literatura română

24 martie 2026 – Proba E.c: proba obligatorie a profilului

25 martie 2026 – Proba E.d: proba la alegere a profilului și specializării

26 martie 2026 – Proba E.b: Limba și literatura maternă

Rezultatele simulării vor fi afișate în data de 3 aprilie 2026.

(FOTO/ Monitorul de Vaslui)

#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online

Publicat de andreeadaraban, 21 ianuarie 2026, 09:33 / actualizat: 22 ianuarie 2026, 10:19

După 14 ani de activitate, Delia Ambrosie a hotărât să se retragă oficial de la catedră, din dorința de a fi mai aproape de familie și de copiii săi.

Această decizie nu a însemnat însă renunțarea la educație. Activitatea sa s-a mutat în mediul online, unde a construit treptat comunitatea „Română cu Delia”, un spațiu educațional dedicat elevilor care se pregătesc pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat.

La început, lecțiile au fost gratuite și au pornit din dorința  de a oferi explicații clare, accesibile, pe înțelesul elevilor. Delia Ambrosie s-a concentrat, în special, pe operele canonice și pe exercițiile care ridică cele mai multe dificultăți, explicând concepte complexe într-un limbaj prietenos, fără a dilua rigoarea materiei.

Succesul nu a întârziat să apară. Comunitatea a crescut, prin recomandări și feedback pozitiv din partea elevilor care au trecut cu bine examenele. Astăzi, „Română cu Delia” numără câteva mii de membri, în special pe Facebook, iar activitatea s-a extins și pe alte platforme sociale.

Nevoia de conținut mai structurat a determinat-o pe Delia Ambrosie să își aducă experiența și în format scris. Astfel au apărut volumele „Gramatica explicată #diferit” și „Expert la BAC”, două cărți apreciate pentru stilul clar, apropiat de elev.

Visul ei este dezvoltarea unei platforme accesibile tuturor copiilor care își doresc educație de calitate, indiferent de posibilitățile financiare.

Redăm mai jos interviul integral:

Andreea Daraban: Cum a început cariera dumneavoastră de profesor de limba română? Ați finalizat studiile la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași,  Facultatea de Litere.

 Delia Ambrosie: Așa este. După trei ani de studii în sistem Bologna, am fost chemată chiar la școala unde am fost elevă, la Colegiul ”Richard Wurmbrand” din Iași, să fiu profesoară de limba și literatura română. Am început în primul an cu o clasă. Mai apoi, din al doilea an, am preluat și clase de gimnaziu și de liceu și am fost și dirigintă, o experiență memorabilă, de altfel.

Andreea Daraban: Ce v-a determinat să renunțați la catedră?

Delia Ambrosie: Am renunțat la catedră, în mod oficial, după 14 ani de activitate. În timp mi-am luat și examenele specifice, pentru că, așa cum se știe, fără Definitivat în învățământ nu se poate. Însă, pentru că au apărut copiii în viața mea, mi-am dat seama că e foarte greu pentru mine să îmbin frumos, armonios, perfect, pentru că sunt o idealistă, să îmbin viața de familie, creșterea copiilor și partea de carieră.

Andreea Daraban: Așadar, ați renunțat la catedră, dar ați început să construiți această comunitate online ”Română cu Delia”, pe rețelele sociale.

Delia Ambrosie: Așa este, am postat puțin câte puțin, am filmat o parte dintre lecțiile pe care le vedeam eu, parte din această experiență de învățare pentru bacalaureat.  Așa am început, cu examenul de bacalaureat, pentru că am avut câteva exemple clare de elevi care au învățat foarte bine, prin explicații audio sau video. M-am concentrat, mai ales, pe textele care sunt vizate la examenul de bacalaureat, operele autorilor canonici, pe care le-am explicat în cuvinte mai simple, accesibile astfel încât elevul întâi să înțeleagă ceea ce are mai apoi de reprodus, într-o formă poate mecanică sau poate greoaie, spunem noi formă literară, academică, dar care de multe ori sperie pe elev. De exemplu, am lucrat pe o lecție precum comentarea unei figuri de stil. Elevii sunt aruncați în oceanul expresivității și ei trebuie să interpreteze un text la prima vedere, fără să aibă la clasă suficient exercițiu, nu pentru că profesorii ar fi rău intenționați, ci pentru că nu este suficient timp ca fiecare să își expună punctul de vedere și modul în care înțelege un text la prima vedere. Așadar, am mers și pe partea aceasta de formulări, de mod în care putem să sondăm un text la prima vedere, ca mai apoi să putem să îl interpretăm, fie că e un text liric, fie epic sau dramatic.

Andreea Daraban: Ați avut succes? Erau vizualizări? Aveați interacțiuni cu utilizatorii? Cum a crescut această comunitate și câți membri numără în prezent?

Delia Ambrosie: Am câteva mii de membri în prezent în comunitate. Mă refer la cei de pe Facebook. Pe Instagram, cred că sunt mai puțini. Am intrat și pe TikTok, dar cred că trebuie să ajung eu la zi cu tehnologia ca să livrez material și conținut autentic. Această comunitate a crescut în timp pentru valoarea pe care au văzut-o în unele materiale pe care le-au urmărit și m-am bucurat foarte mult de acel review, cum găsim noi pe Facebook, din partea copiilor care au dat examenul de Evaluarea Națională sau de Bacalaureat. Așa am înțeles că ceea ce fac este bine, că sunt pe drumul cel bun și că pot oferi valoare comunității în care mă aflu. Continui acest proces și cred că l-am materializat și prin partea aceasta de scrieri, pentru că nu era suficient, la un moment dat, volumul pe care-l ofeream cu privire la informațiile filmate. Am decis să merg și pe partea aceasta de a livra conținut scris, pentru că acesta poate să ajungă în format finit oriunde în țară și chiar peste hotare și așa m-am gândit că ceea ce exprim și filmez în acest limbaj, să-i spunem prietenesc, dacă-i spun colocvial deja, poate, mă dezic de meseria mea de profesoară de limba și literatura română.  Și am pus în prima carte pe care am scris-o, ”Gramatica explicată #diferit”, acel limbaj pe care copilul îl înțelege. Cartea, de fapt, este un dialog cu destinatarul meu pe care îl și vizualizam când scriam, pentru că nu mi-am dorit să explic și să replic termenii academici, sofisticați, sobri, ci am vrut să cobor la înțelegerea copilului, nicidecum să schimb gramatica, nici nu avem cum modifica subiectul, predicatul, atributul, complementul. Ele rămân aceleași, indiferent cât de jucăuș le-am prezenta.

Andreea Daraban: Sunteți autoarea a două astfel de culegeri, cu teste de antrenament, ambele cu un alt fel de limbaj decât întâlnim în culegerile obișnuite.

Delia Ambrosie: Da, am simțit aceasta și am primit, de fapt, chiar de la copii, un astfel de feedback, care a fost pentru mine o încurajare.

Andreea Daraban: Apropo de aceste examene, respectiv Evaluarea Națională, Bacaluareat. Am vorbit cu profesori de limba și literatura română care spuneau că poate fi luat bacalaureatul fără să fi citit o carte.

Delia Ambrosie: Da, ați auzit bine și cred că pot spune că e, din păcate, valabil și se întâmplă în România, s-a întâmplat și până acum. Și asta pentru că, în opinia mea, examenul de bacalaureat vine cu un format care comportă avantaje, dar și dezavantaje. Actualul format al bacalaureatului vizează componenta aceasta de înțelegere a unui text la prima vedere. Cu asta și începe subiectul I, apoi vizează competența elevului de a redacta un eseu argumentativ, în care să justifice o anumită opinie, să o susțină, prin exemple și argumente relevante. Și la partea a treia, examenul vizează înțelegerea anumitor opere din autori canonici sau necanonici, care, din păcate, se transformă într-o reproducere mecanică a unor informații, chiar cu acest risc sau cu această variantă de a nu citi efectiv cărțile.

Andreea Daraban: În ceea ce privește examenul de Evaluare Națională, cum vi se pare că este structurat? Stimulează, într-adevăr, creativitatea și gândirea critică?

Delia Ambrosie: Cred că examenul de Evaluare Națională are, iată, și avantaje și dezavantaje în formatul actual, așa cum am spus și despre examenul de bacalaureat. Și dacă e să compar cu modul în care am dat noi examenul de capacitate, cum se numea acum 20-25 de ani, cred că există un progres. Îmi amintesc că am avut de scris la examenul de capacitate despre particularitățile unei doine sau încadrarea textului într-o specie precum balada. Eu făceam acest lucru, olimpică fiind, învățând pe de rost comentariile, ceea ce cred eu că este un minus real, un dezavantaj real, pentru că, de fapt, elevul nu mai învață să-și exploreze abilitățile de analiză critică, de interpretare, de identificare cu anumite personaje, ci, efectiv, memorează un calup de informații. Cred că în formatul actual al Evaluării Naționale există o mai mare aplecare către analiza textului. Iată, vorbim despre text dat la prima vedere, de fapt două texte, unul literar și unul non-literar, cu itemi semi-obiectivi, care vizează înțelegerea și interpretarea textului.  O nouătate în ultimii ani a fost aceea a introducerii exercițiului referitor la asociarea cu o lectură, ceea ce cred eu că este un punct forte al actualului mod de evaluare a elevului, de ce? Pentru că limba și literatura română înseamnă lectură. Cred că asta ne lipsește nouă,  ca popor, lectura, lectura zilnică. Și cred că,  în acest format al Evaluării Națională actuale, există legătura cu lectura mult mai pronunțată decât era în trecut. Și de asemenea, găsim și o mai mare aplecare către creativitate, mai ales la partea a doua a examenului, care ține de scrierea unui text care solicită, deopotrivă, gândire critică și creativitate. Și aici elevul trebuie să aibă un bagaj clar de cunoștințe, de competențe și de asemenea să aibă creativitate în modul în care modelează logosul, îmbină cuvintele astfel încât să îmbrace răspunsul pe care îl dă în haină expresivă. Și totuși vreau să spun și un neajuns pe care îl văd eu cu privire la Evaluarea Națională.  Poate că formatul e mai bun, mai puțin bun, asta e o opinie personală, însă cred că pentru un copil de 14-15 ani să fie evaluat în două zile, la română și matematică exclusiv, să conteze 100% notele acestea două pentru intrarea într-un liceu bun, este copleșitor. E o presiune foarte mare pusă pe copil, pe familie care găsește tot felul de modalități de a-l susține prin n și n meditații. Copilul nu mai face față cu atâtea ore de la școală, de multe ori termină după șapte ore cursurile la școală, are și meditații. Este efectiv suprasolicitat și cred că e prea mult să ceri de la un copil, în două ore, în două examinări, să dea randament maxim.

Andreea Daraban: Dar chiar și așa, și la acest examen, despre care dumneavoastră spuneți că reușește, totuși, să cultive creativitatea, există un soi de șablonizare.

Delia Ambrosie: Așa este.  Din păcate, s-a ajuns la ideea aceasta că poti reuși prin a învăța șabloane.  Ți recunosc că se întâmplă asta de ceva timp, pentru că dacă elevul nu e orientat, nu e pasionat de română și matematică, ce variante are? Riscă atunci să intre la un liceu care nu i se potrivește. Și cred eu că aici sistemul are de îmbunătățit modul în care evaluează și trimite elevii la anumite licee. De ce? Pentru că o evaluare limitativă, la română și matematică, nu demonstrează capacitatea elevului, nu demonstrează competențele pe care le are holistic, pentru că vorbim de atâtea materii. Mai utilă ar fi o evaluare sau o admitere care vizează exact profilul pe care elevul îl vizează. E mult mai realistă o astfel de evaluare, decât generala evaluare la română și matematică și spun asta în calitate de profesoară de limba și literatura română.

Andreea Daraban: Revenind la comunitatea dumneavoastră, ”Română cu Delia”. În prezent oferiți și lecții gratuite?

Delia Ambrosie:  Ofer lecții gratuite, cele care sunt deja puse pe platforme precum Facebook și Instagram și câteva pe TikTok, dar cred că timpul nu îmi ajunge să mă concentrez mai mult pe filmarea acestor lecții video. De aceea, am ales varianta în care partea pe care n-am reușit să o redau prin lecții video, să fie în format scris. Îmi doresc, totuși, să aloc, în timp, mai multe momente pentru a filma lecții, pentru a veni în ajutorul celor care au nevoie să învețe și chiar am în vedere o platformă la care să aibă acces și elevii care poate nu își permit educație de calitate în România din diverse motive. Și atunci, cred că astfel de copii și nu numai merită acces la educație gratuită și de calitate. De aceea iau la meditații și copii din medii defavorizate, iar cei care doresc să se înscrie efectiv completează un formular de tip Google Docs și acolo acești copii sau părinții acestora pot scrie care este situația lor. Aleg în consecință câteva cazuri, în mod discret bineînțeles, nu spun în cadrul întâlnirilor care copii sunt cei care au obținut bursele, pentru că de fapt este vorba despre accesul egal la educație, pe care mi-l doresc ca obiectiv în România.

Varianta audio a interviului:

(AUDIO) Peste 13 mii de elevi din jud. Iași susțin simularea examenelor Evaluării Naționale și Bacalaureat

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 decembrie 2025, 08:14 / actualizat: 8 decembrie 2025, 10:18

Noutatea din acest an o reprezintă faptul că județele Iași, Botoșani și Vaslui vor organiza împreună, în acest an, simularea Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a. Subiectele vor fi comune și va fi o evaluare digitalizată pe platformă, realizată de profesorii din cele trei județe, după cum a declarat, pentru postul nostru de radio, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Iași, Antonina Bliorț.

Antonina Bliorț: Există un parteneriat între Inspectoratul Școlar Județean Iași și Inspectoratele din Botoșani și Vaslui și va fi pentru cele trei județe un subiect unic pentru simulare, iar evaluarea se va face digitalizat prin intermediul platformei, și elevii vor vedea și o perspectivă asupra lucrărilor care să vină dintr-un alt spațiu decât cel al județului Iași. Este o simulare care să fie foarte apropiată de condițiile propriu-zise de examen.

Subiectele, elaborate de comisii de lucru la nivel județean, vor respecta structura propusă de Ministerul Educației pentru acest an școlar și vor avea un nivel mediu de dificultate.

Probele încep luni, 8 decembrie, la ora 9.00, cu examenul scris la Limba și literatura română. Marți, pe 9 decembrie, elevii de clasa a VIII-a vor susține proba la Matematică.

Tot în perioada 8-10 decembrie, 5.990 de elevi din clasele a XII-a din județul Iași vor participa la simularea probelor scrise ale Examenului Național de Bacalaureat, organizată de Inspectoratul Școlar Județean Iași. Testările vor avea loc în 48 de unități de învățământ.

Luni, 8 decembrie, elevii vor susține proba la Limba și literatura română. Marți sunt programate Matematica sau Istoria, în funcție de profil. Ultima zi, 10 decembrie, este dedicată probei la alegere a profilului și specializării.

Simulările examenelor naționale urmăresc să-i familiarizeze pe elevii de clasa a VIII-a și a XII-a cu atmosfera de examen, a mai declarat purtătorul de cuvânt al ISJ Iași, Antonina Bliorț.

Antonina Bliorț: Inspectoratul Școlar Județean Iași va organiza simularea examenelor naționale cu scopul familiarizării tuturor elevilor cu cerințele specifice examenelor, Evaluare Națională și Bacalaureat, creându-se astfel un cadru pentru a putea interveni în condițiile în care, după evaluare, se constată că este nevoie de o ameliorare a rezultatelor. Sperăm că acest efort va fi unul care va duce la rezultate foarte bune ale elevilor la finalul anului școlar, atunci când susțin propriu-zis examenele.

Rezultatele vor fi comunicate individual, iar fiecare școală va analiza situația elevilor prin discuții cu aceștia, întâlniri cu părinții și în cadrul consiliilor profesorale. Notele nu se trec în catalog, decât la solicitarea elevului sau a părintelui. (Radio Iași/ Andreea Daraban/ FOTO radioiasi.ro)

Candidații din sesiunea de toamnă a bacalaureatului au susținut proba la alegere a profilului și specializării

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 august 2025, 18:39

Candidații care s-au înscris în sesiunea de toamnă a bacalaureatului au susținut miercuri proba la alegere a profilului și specializării.

MEC a lansat în consultare publică calendarul 2026 pentru Evaluarea naţională şi Bacalaureat

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 august 2025, 19:05

Documentele conţin şi propunerile de calendare de desfăşurare a examenelor naţionale/activităţilor specifice, precum şi propunerile de calendare pentru simulările examenelor naţionale – Evaluare naţională şi Bacalaureat), se arată pe pagina oficială de Facebook a MEC.

Conform actualelor propuneri de calendare probele scrise ale Evaluării naţionale, respectiv ale examenului naţional de Bacalaureat se vor desfăşura după finalizarea cursurilor anului şcolar 2025-2026.

Propunerile pentru Evaluarea naţională sunt: Limba şi literatura română (proba scrisă) – 22 iunie; Matematica (proba scrisă) – 24 iunie; Limba şi literatura maternă (proba scrisă) – 26 iunie; afişarea rezultatelor iniţiale (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor (în intervalul orar 14:00 – 18:00) – 2 iulie; vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor – 3-4 iulie; afişarea rezultatelor finale – 9 iulie.

Calendarul de desfăşurare a simulării la Evaluarea naţională 2025 – 2026 propus este: Limba şi literatura română (proba scrisă) – 16 martie; Matematică (proba scrisă) – 17 martie; Limba şi literatura maternă (proba scrisă) – 18 martie; comunicarea rezultatelor – 30 martie.

Probele de evaluare a competenţelor în cadrul examenului naţional de Bacalaureat urmează să se desfăşoare după încheierea cursurilor anului şcolar 2025-2026 pentru clasa a XII-a.

Calendarul propus de desfăşurare a Bacalaureatului 2026, sesiunea iunie – iulie, este următorul:

– evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A): 8 – 10 iunie;

– evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B): 10 – 11 iunie:

– evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C): 11 – 12 iunie;

– evaluarea competenţilor digitale (proba D): 15 – 17 iunie.

Probele scrise urmează să aibă loc astfel:

– Limba şi literatura română (E.a): 29 iunie;

– Proba obligatorie a profilului (E.c): 30 iunie;

– Proba la alegere a profilului şi specializării (E.d): 2 iulie;

– Limba şi literatura maternă (E.b): 3 iulie;

– afişarea rezultatelor iniţiale (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor în intervalul orar 14:00 – 18:00: 7 iulie;

– vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor: 8 – 9 iulie;

– vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor: 13 iulie.

Calendarul de desfăşurare a simulării pentru Bacalaureat 2026 este: Limba şi literatura română (E.a) – 23 martie; Proba obligatorie a profilului (E.c) – 24 martie; Proba la alegere a profilului şi specializării (E.d) – 25 martie; Limba şi literatura maternă (E.b) – 26 martie; comunicarea rezultatelor – 16 aprilie.

Pentru probele scrise se păstrează prevederea prin care este permisă vizualizarea lucrărilor după afişarea rezultatelor iniţiale şi înainte de contestaţii, atât la Evaluarea naţională, cât şi la Bacalaureat, precizează MEC.

Proiectele de ordine pot fi consultate prin accesarea link-ului https://www.edu.ro/press_rel_106_2025.

MEC precizează că forma finală a documentelor va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit şi după şedinţa Comisiei de Dialog Social. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Au început probele scrise din cadrul celei de-a doua sesiune a bacalaureatului

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 august 2025, 14:04

Astăzi, absolvenţii de liceu care nu au promovat examenul până acum au avut de rezolvat subiectele la limba şi Lliteratura română.

Cerinţele nu au fost grele, i-au spus reporterului Radio România Actualităţi, Felicia Mocanu, câţiva candidaţi abia ieşiţi din sălile de examen.

-: A fost perspectiva narativă şi a fost obiectivă şi am făcut, am scris. Am scris mult.

-: Nu am putut intra în bac în vară că profesorii nu au crezut că eu sunt pregătită.

Reporter: Speri la o notă mare, totuşi?

-: La o notă decentă. Adică peste cinci, clar!

-: M-am descurcat, cât de cât, aşa. Sper!

Reporter: Ce s-a întâmplat de ai ajuns să dai în toamnă bacul?

-: Am rămas corigent. Nu prea am învăţat când trebuie.

Reporter: Cum te-ai descurcat?

-: Destul de bine, zic eu.

Reporter: Ai mai făcut meditaţii, între timp, te-ai mai pregătit?

-: Da, da, faţă de ultima perioadă, da.

Reporter: Dar de ce ai ajuns să dai în toamă bacul?

-: Pentru că nu m-am pregătit destul. Am avut alte preocupări şi nu mi-a plăcut să învăţ.

Bacalaureatul va continua mâine cu proba obligatorie a profilului. Miercuri este programată proba la alegere a profilului şi specializării, iar elevii care aparţin minorităţilor naţionale vor susţine proba scrisă la limba şi literatura maternă pe 14 august. Primele rezultate vor fi anunţate pe 18 august, iar cele finale după rezolvarea contestaţiilor, pe 26 august. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Rezultatele examenului de Bacalaureat, în județele Moldovei

Înainte de contestaţii, 24 de candidaţi au încheiat probele scrise cu media 10, iar cei mai mulţi, aproape 13.600 din totalul celor peste 77.000 care au promovat, au încheiat Bacalaureatul cu medii cuprinse între 9 şi 9,49.

Este pentru prima oară când candidaţii îşi pot vedea lucrările înainte de a decide dacă fac contestație. Cei nemulţumiţi pot depune până marţi, inclusiv, solicitări de recorectare.

În județul Iași, doar doi elevi au reușit să obțină media 10 la examenul de Bacalaureat din acest an. Aceștia sunt absolvenți ai Colegiilor Naționale „Costache Negruzzi” și „Emil Racoviță”.

Nicio notă de 10 nu s-a obținut în județele Botoșani, Neamț, Bacău, Vrancea și Galați.

Cu o rată de promovabilitate de 81,4%, județul Iași se clasează pe locul al treilea pe țară, precizează Inspectoratul Școlar Județean.

În județul Vaslui, rata de promovare a examenului de Bacalaureat este de 75,3%.

Potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean, înainte de depunerea contestaţiilor s-au înregistrat două medii de 10, ambele în municipiul reşedinţă, la Liceul „Mihail Kogălniceanu” şi la Liceul „Emil Racoviţă”.

În judeţul Vaslui s-au înscris la prima sesiune a Bacalaureatului 2.030 de candidaţi.

La nivelul județului Botoșani, pentru promoția curentă, rata de promovare a examenului de  Bacalaureat este de 76,2%, iar pentru promoțiile anterioare este de 30,9%.

12 candidați au obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română, 61 au luat 10 la proba obligatorie a profilului, iar 67 de elevi au obținut nota maximă la proba la alegere.

Niciun candidat însă nu a obținut media 10.

Rezultatele finale ale acestei sesiuni a examenului de Bacalaureat vor fi afişate pe 30 iunie, după ce vor fi soluţionate toate contestaţiile.

(Radio Iași/FOTO radioiasi.ro)

Absolvenţii de liceu vor susţine probele scrise din sesiunea de vară a bacalaureatului

Publicat de Gabriela Rotaru, 6 iunie 2025, 06:15

Probele orale au avut loc deja în iarnă, iar acum examenele se suprapun cu orele de curs ale elevilor din clasele IX-XI.

Ce măsură a luat Ministerul Educaţiei în această situaţie aflăm de la corespondentul RRA Felicia Mocanu.

Sorin Ion – secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării – explică felul în care se vor desfăşura cursurile pentru celelalte clase în perioada examenelor.

Sorin Ion: Apreciem că în jur de 30% din numărul de licee vor fi centre de examen. Acolo unde ni s-a solicitat, evident că am aprobat ca în aceste unităţi de învăţământ cursurile să se desfăşoare aşa cum au considerat că este mai eficient, inclusiv în sistem online.

Şi varianta de învăţare asincron a fost solicitată de unele licee?

Sorin Ion: Inclusiv asincron, evident, pentru că acolo unde sunt şi profesori implicaţi atât în examen, cât şi mai ales în procesul de evaluare, evident că trebuie să adaptăm şi programul şcolar în funcţie de asta, ori asta nu se putea face decât prin online asincron, într-adevăr.

La sesiunea din această lună va exista o zi liberă după probele obligatorii la limba română şi matematică, respectiv istorie, până la proba la alegere a specializării. Proba la limba maternă va fi susţinută pe 16 iunie de elevi care aparţin minorităţilor naţionale. La nivel naţional, din promoţia curentă vor susţine bacalaureatul aproximativ 100.000 de absolvenţi. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Ministrul Educaţiei spune că nu are în vedere schimbări la Bacalaureat

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 mai 2025, 12:10

‘Nu sunt de acord cu schimbări de pe un an pe altul în examenele complicate, dificile. Ele trebuie anticipate. Examenul de bacalaureat, la un moment dat, va trebui să fie conectat cu reforma planurilor-cadru la nivelul învăţământului liceul. Eu cred că în această fază, aşa cum apare în lege, examenul de bacalaureat este ok şi cum se derulează în acest moment este ok. După ce vom face reforma planurilor-cadru, vedem atunci ce se va întâmpla şi ce va dori şi sistemul. Până la urmă, nu trebuie să vină un ministru care trebuie să schimbe mereu examenele şi metodologia’, a afirmat David într-o conferinţă de presă.

În opinia sa, sistemul de burse va trebuie reanalizat.

‘Cred că toate bursele vor trebui reanalizate. Avem un sistem atât de stufos de burse, încât de multe ori nu mai înţelegi ce vrei să faci din punct de vedere educaţional cu acel sistem. Bursele trebuie să susţină două lucruri: excelenţa şi componenta socială’, a arătat ministrul. (Agerpres/ FOTO edu.ro)

Elevii care vor susţine pentru a treia oară examenul de Bacalaureat vor achita o taxă majorată

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 mai 2025, 07:13

Astfel, pentru a se înscrie la toate probele, cei care vor da examenul în această vară vor plăti 499 de lei.

Pentru cei care susţin doar una sau două probe tariful se calculează separat în funcţie de judeţ.

În Dolj, de exemplu, taxa este de 140 de lei pe probă scrisă, iar probele de competenţe constă între 25 şi 27 de lei fiecare.

Autorităţile justifică această majorare prin costurile administrative tot mai mari.

Reamintim că examenul de Bacalaureat din acest an a adus schimbări semnificative pentru elevii claselor a XII-a şi a XII-a, care au susţinut probele de competenţe în perioada 27 ianuarie-7 februarie.

Probele scrise se vor desfăşura în a doua şi a treia săptămână din luna iunie.

O noutate în acest an este introducerea opţiunii de vizualizare a lucrărilor corectate înainte de depunerea contestaţilor. Această etapă, programată între 20 şi 24 iunie, le va permite elevilor să vadă cum au fost punctate lucrările, fără însă a le condiţiona dreptul de a depune contestaţii. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Caracterizarea unui personaj dintr-un roman şi comentarea unei poezii la prima vedere au fost subiectele de astăzi în cadrul simulării scrise a probei la Limba şi literatura română din cadrul Bacalaureatului

Publicat de Gabriela Rotaru, 24 martie 2025, 16:59

• Consider că subiectele au fost destul de accesibile pentru un om bine pregătit. Pentru un elev care a parcurs materia doar la școală ar fi putut întâlni niște dificultăți în ceea ce privește poate mesajul poeziei sau exprimarea ideilor la subiectul al doilea, în rest nu prea cred că erau ceva elemente de dificultate. Eu nu fac pregătire, lucrez acasă singur. M-am descurcat destul de bine, într-adevăr, mă puteam descurca și mai bine, dar a fost ok.
• Mi s-au părut niște subiecte echilibrate, abordabile, nici ușoare, nici grele, necesită puțină gândire, dar în principal au fost abordabile.

La rândul său, Serinela Zara, profesor de Limba și literatura română la Colegiul “Mihai Eminescu” din Iași, a declarat că subiectele au fost previzibile.

Serinela Zara:  Nu pot să spun că subiectele au fost complicate din punctul meu de vedere, dar poate că sunt cumva și subiectivă, sunt 30 de ani de învățământ și de aproape 15, am tot spus, văd cam același subiect la clasa a 12-a, cu minime diferențe între real și uman. Prin urmare, atunci când faci locurile la clasă, ca profesor și ca elev, nu văd nici nevoie de meditație, nicio temă suplimentară, doar trebuie să mergi într-un anumit ritm și de pregătire, și de exercițiu, de scriere. Dacă se învață pe de rost, că mai există și această posibilitate, pe care mulți o practică, e mai dificil, s-ar putea să te lase memoria. Mă refer la elevul de clasa a 12-a dacă nu se exersează genul acesta de interpretare a unui text literar sau redactare de text propriu-zis pe baza unui text non-literar, sigur că iarăși e ceva mai dificil. Repet, structura subiectului este atât de cunoscută, încât eu nu mai văd nicio notă de imprevizibil decât acea a ignorării învățării, să spunem așa.

Subiectele şi baremele exerciţiului de astăzi au fost publicate pe pagina subiecte.edu.ro.

Mâine va avea loc simularea la proba obligatorie a profilului – matematică pentru elevii de la real şi istorie pentru cei de la uman. (Radio Iași/ Constantin Mihai/ FOTO radioiasi.ro)

Elevii care sunt în clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a la liceele în care se vor susţine probele Examenului de Bacalaureat ar putea face ore online asincron în zilele de examinare

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 martie 2025, 10:09

Asta înseamnă că elevii acestor clase nu vor merge la şcoală şi nu vor fi conectaţi online simultan, dar vor primi sarcini de lucru individuale.

Ministerul Educaţiei a trimis unităţilor de învăţământ o notă prin care îi informează pe directori că această decizie se va aplica doar în perioada în care elevii din ultimul an de liceu vor susţine probele scrise ale Examenului de Bacalaureat.

Potrivit calendarului aprobat de Minister, acestea vor avea loc în zilele de 10, 11, 13 şi 16 iunie, înainte ca elevii din ceilalţi ani de studiu să intre în vacanţă. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)