#StareaEducației (INTERVIU) Admiterea separată la liceu. Mihaela Gotcu, director Colegiul Național ”Emil Racoviță” Iași: ” Ni se dă acum o șansă să decidem în funcție de specificul nostru, e un prim pas spre o mai mare autonomie. Un examen suplimentar poate introduce criterii mai fine de selecție. O astfel de decizie trebuie însă luată după consultarea întregii comunități școlare.”

Publicat de andreeadaraban, 21 august 2026, 12:00 / actualizat: 26 august 2026, 14:04

Potrivit proiectului, liceele care vor opta pentru această variantă își vor putea stabili propria procedură de admitere, inclusiv cele două discipline de concurs, criteriile de selecție și ponderea rezultatelor în media finală. Concursul ar putea fi organizat pentru anumite specializări sau pentru toate, în limita a cel mult 50% din locurile disponibile.

Pentru elevii de clasa a VIII-a, noul sistem ar putea însemna două etape de selecție: Evaluarea Națională și, pentru liceele care aleg această variantă, un examen suplimentar. Elevii ar trebui să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale și, ulterior, cel puțin 5 la fiecare dintre cele două probe ale concursului de admitere.

Schimbarea este însă controversată. Criticii avertizează că un examen suplimentar ar putea amplifica presiunea asupra copiilor, ar încuraja meditațiile și ar accentua diferențele dintre elevii care au acces la resurse educaționale și cei din medii vulnerabile. Reacţii au venit şi de la partidele politice. Mai mulți parlamentari au anunţat iniţiative legislative pentru amânarea aplicării noilor prevederi ale legii adoptate în urmă cu câțiva ani. Reprezenații USR au depus un proiect prin care propun chiar  desfiinţarea admiterii paralele la liceu. 

Susținătorii măsurii văd însă în admiterea proprie o posibilitate de selecție mai apropiată de profilul și competențele pe care școala le caută.

Mihaela Gotcu, directorul Colegiului Național „Emil Racoviță” din Iași, invitată în emisiunea Starea Educației, a declarat că decizia de a organiza sau nu un concurs propriu nu ar trebui luată automat, ci după o analiză a rezultatelor și o consultare a întregii comunități școlare. „Cred că o asemenea decizie trebuie să vină în urma unor dezbateri, a unor discuții”, spune Mihaela Gotcu, subliniind rolul Consiliului Profesoral și al Consiliului de Administrație. În opinia sa, trebuie ascultate și opiniile elevilor și părinților înainte ca liceul să decidă dacă va folosi noua posibilitate.

Unul dintre argumentele în favoarea examenului separat este acela că elevul ar putea avea o a doua șansă, dacă rezultatul de la Evaluarea Națională nu reflectă nivelul său real sau dacă are performanțe deosebite într-un anumit domeniu. „Este un argument. Este un avantaj”, afirmă directoarea Colegiului „Emil Racoviță”. Ea compară situația elevilor de clasa a VIII-a cu cea a absolvenților de liceu, care au posibilitatea unei sesiuni suplimentare la Bacalaureat. „Pentru acești copii de clasa a VIII-a, dacă nu au o zi bună sau li se întâmplă ceva, o a doua șansă nu o mai au. Și atunci, într-adevăr, această măsură vine ca un plan B”, explică Mihaela Gotcu.

Totuși, ea atrage atenția că succesul unei astfel de măsuri depinde de mai mulți factori: aspirațiile copilului, așteptările familiei, nivelul de pregătire și inclusiv pregătirea emoțională.

 Două examene înseamnă și presiune suplimentară

Admiterea separată ridică însă o problemă importantă și anume aceea că elevii care vor viza liceele ce organizează concurs vor trebui să treacă prin două forme de selecție. „Într-un fel, da, categoric”, răspunde directoarea atunci când este întrebată dacă examenul suplimentar ar putea amplifica presiunea asupra copiilor.

Mihaela Gotcu consideră însă că evaluarea este inevitabilă pe parcursul educației și al vieții profesionale și că elevii trebuie să învețe să o privească mai puțin ca pe un motiv de teamă. „Nu mai trebuie să ne fie teamă. Evaluarea merge mână în mână cu învățarea”, spune ea, pledând pentru o relație mai bine calibrată între procesul de învățare și cel de evaluare. În același timp, admite că un al doilea examen trebuie privit cu responsabilitate, tocmai pentru că vine peste un examen național deja solicitant.

Liceele ar putea să își definească mai bine profilul elevului

Unul dintre principalele argumente pentru admiterea organizată de liceu este posibilitatea unei selecții adaptate profilului și specializării. Mihaela Gotcu consideră că aici intervine una dintre mizele importante ale reformei: autonomia școlii. „Ni se dă acum, iată, o șansă să decidem în funcție de specificul nostru”, afirmă directoarea. În opinia sa, examenul suplimentar poate introduce „criterii mai fine” de selecție, pe care Evaluarea Națională, centrată pe limba română și matematică, nu le poate surprinde întotdeauna.

Ea subliniază că un liceu trebuie să știe ce profil de elev își dorește să formeze. „Profilul viitorului absolvent, profilul elevului”, spune Mihaela Gotcu. „Trebuie să știi cum să-i formezi mai departe în așa fel încât să fie absolventul conform caracteristicilor pe care ți le-ai propus ca școală.”

Examenul de admitere nu rezolvă însă problema alegerilor greșite

Există și argumentul potrivit căruia o selecție mai specifică ar putea preveni situațiile în care elevii descoperă după intrarea în liceu că profilul ales nu li se potrivește. Mihaela Gotcu nu consideră însă că examenul separat va rezolva această problemă. „Nu. Nu, pentru că intri în pâine, cu ghilimelele de rigoare, după un an, doi”, spune ea. Potrivit directoarei, cazurile în care elevii își dau seama că au ales greșit profilul există, dar nu sunt majoritare. „Majoritatea aleg bine”, afirmă aceasta.

Amplificarea industriei meditațiilor

Unul dintre cele mai puternice argumente împotriva admiterii separate este riscul apariției unei „piețe” suplimentare de pregătire. Dacă fiecare liceu își stabilește propriile probe, familiile ar putea considera necesare pregătiri suplimentare pentru disciplinele respective. Mihaela Gotcu admite că acest risc există. „Posibil să se întâmple lucrul acesta”, spune ea, explicând că decizia familiilor de a apela la meditații depinde și de resursele financiare disponibile.

Directoarea consideră însă că meditațiile nu ar trebui să devină o condiție pentru accesul la un anumit liceu. Un rol important îl are școala de proveniență, care ar trebui să le ofere elevilor pregătirea necesară. Pentru aceasta este nevoie, însă, ca regulile să fie clare: „E necesar să știm programa care va fi pentru biologie, pentru fizică, pentru chimie, pentru informatică etc., tocmai pentru a lua acea hotărâre în cadrul școlilor (…) să știm tipul de itemi.”

Elevii din mediile vulnerabile, cea mai sensibilă problemă

Una dintre cele mai dificile întrebări rămâne cea legată de egalitatea de șanse. Un elev dintr-o școală rurală, fără acces la pregătire suplimentară și cu posibilități logistice mai reduse, ar putea concura pentru mai puține locuri cu elevi proveniți din școli și colegii cu resurse mai mari. Mihaela Gotcu califică situația drept „o problemă extrem de spinoasă” și „un teren extrem de sensibil”. În același timp, ea atrage atenția că mediul rural nu trebuie privit în mod automat ca sinonim cu lipsa resurselor. Există școli rurale bine dezvoltate și profesori foarte bine pregătiți, spune directoarea. „Sunt școli extrem de bune și am prieteni buni care predau în mediul rural și care sunt cadre didactice extrem de bine pregătite, extrem de motivate să-i facă pe elevi să învețe”, afirmă ea.

Mihaela Gotcu mai susține că  șansele elevilor vor depinde în mare măsură de contextul concret al școlii în care învață.

Corectarea lucrărilor, o posibilă vulnerabilitate

Un alt punct sensibil din metodologia aflată în dezbatere este modul de corectare a lucrărilor. Dacă examenul este organizat și corectat la nivelul liceului, apar inevitabil întrebări despre obiectivitate, transparență și soluționarea contestațiilor. Mihaela Gotcu spune că acest aspect trebuie tratat cu foarte mare atenție. „Presupun că ar fi puțin riscantă o asemenea abordare”, afirmă ea despre corectarea exclusiv în cadrul liceului. O soluție ar fi, în opinia sa, utilizarea unor proceduri apropiate de cele de la Evaluarea Națională.„Dacă va avea loc corectura, evaluarea, conform unor proceduri similare cu ceea ce se întâmplă la Evaluarea Națională, cred că ar fi mult mai puțin loc de îndoieli, critici, interpretări”, spune directoarea. Astfel, un mecanism extern sau cel puțin unul standardizat de evaluare ar putea proteja atât elevii, cât și școlile și profesorii de suspiciuni sau acuzații de subiectivitate.

Colegiul Național „Emil Racoviță” nu a decis deocamdată dacă va organiza un concurs propriu în 2027. „Ne vom întâlni cu profesorii, ne vom sfătui cu elevii, mă gândesc că e posibil să facem un chestionar. (…) O să-i întrebăm și pe părinți, ne adunăm și vom vedea ce va fi”, spune Mihaela Gotcu.

Ideea nu este respinsă, însă nici nu este acceptată automat. ”Cu toate dezavantajele și cu tot riscul care ar putea să atragă critici, care ar putea să creeze inegalități, imperfecțiuni, erori, până la urmă umane, cu aceste riscuri, trebuie luată în calcul”, afirmă directoarea.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Considerați că este necesar ca liceele să poată organiza un examen separat propriu de admitere, pe lângă cel de Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu: Consider că fiecare unitate de învățământ este oportun să facă o analiză atentă a ceea ce au însemnat rezultatele obținute de elevii din ultimele generații. Vorbim despre o măsură care va avea un impact pe care, bineînțeles, fiecare școală și-l dorește să fie pozitiv. Și atunci, cred că o asemenea decizie trebuie să vină în urma unor dezbateri, a unor discuții, pentru că în școală vorbim de două structuri care au rol de decizie, respectiv Consiliul Profesoral, Consiliul de Administrație, care aprobă tot ceea ce înseamnă variantă finală a oricărei măsuri de genul acesta. Dar cred că e bine să ne consultăm și cu elevii, și cu părinții, și să le auzim vocea și în funcție de ceea ce găsim la nivelul școlii, în funcție de ceea ce este argument valid și care poate să vină cu acel efect pozitiv, în funcție de aceste concluzii să luăm o decizie.

Andreea Daraban: Susținătorii măsurii spun că examenul poate fi o a doua șansă pentru un elev care nu performează suficient la limba română sau la matematică, la Evaluarea Națională, dar are rezultate foarte bune la disciplinele relevante pentru profilul ales. Vi se pare acesta un argument convingător?

Mihaela Gotcu: Este un argument. Este un avantaj, care ar putea să vină în sprijinul celor care fie au o zi proastă, fie, nu știu…Și să știți că la nivelul școlilor ne gândeam de multe ori că pentru Bacalaureat există a doua șansă, există sesiunea de toamnă. Pentru acești copii de clasa a VIII-a, dacă nu au o zi bună sau li se întâmplă ceva, o a doua șansă nu o mai au. Și atunci, într-adevăr, această măsură vine ca un plan B, în cazul în care se întâmplă ceva. Acum depinde, bineînțeles, și de aspirațiile copilului respectiv, așteptările familiei, nivelul de pregătire, pregătirea emoțională pe care o are copilul respectiv, cât de bine s-a pregătit. Pentru că și pentru Evaluarea Națională nu te pregătești în clasa a VIII-a, te pregătești de când ai intrat la școală, mult mai concentrat, să zic așa, din clasa a V-a, când încep competențele mai fine să se dezvolte. Depinde ce unități de învățământ vor oferi această oportunitate și dacă ele vor veni în întâmpinarea nevoilor și a dorințelor copiilor respectivi.

Andreea Daraban: Elevii vor ajunge să susțină, practic, două selecții pentru liceu, în cazul în care instituțiile vor opta pentru admitere separată. Nu credeți că acest examen suplimentar ar amplifica presiunea pusă deja pe copii?

Mihaela Gotcu: Într-un fel, da, categoric. Însă ceea ce îi așteaptă ulterior și pe parcursul liceului și pe parcursul vieții profesionale și pe parcursul studiilor universitare presupune evaluare. Zi de zi suntem evaluați și ne speriem de multe ori de cuvântul examen. Fac o paralelă cu ceea ce se întâmplă în Marea Britanie. Cunosc puțin sistemul. Să știți că și acolo există foarte multe evaluări. Vorbim și de noile standarde de evaluare, care vor fi implementate din acest an școlar, o chestiune extrem de importantă, sensibilă, dar extrem de importantă și trebuie să facem diferența între evaluare și notare și ceea ce înseamnă rezultatul învățării prin aceste examene naționale, care trebuie să fie standardizate. E bine, e coerent și este absolut firesc. Nu mai trebuie să ne fie teamă. Evaluarea merge mână în mână cu învățarea. E un tandem acolo care trebuie să fie foarte fin programat, gestionat și calibrat pe parcursul anilor de gimnaziu sau de liceu. Elevul învață de multe ori ceea ce va fi notat sau evaluat. Această a doua șansă vine la pachet și cu avantaje.

Andreea Daraban: Pot fi realizate ierarhii corecte pe baza unor evaluări diferite? Iată, unii elevi vor da Evaluarea Națională, în timp ce alții vor susține, pe lângă aceasta, și examene de admitere la disciplinele specifice profilului ales.

Mihaela Gotcu: Rolul școlii este foarte important și este unul major. Depinde ce îți dorești tu ca școală, ce fel de profil trebuie să aibă elevul respectiv. Îți dorești copii care să aibă competențe foarte bune de literație, de numerație, lingvistice, logico-matematice sau îți dorești copii dezvoltați din mai multe puncte de vedere, care să aibă cunoștințe bune și competențe și pe partea aceasta de științe, care să aibă un bagaj mai vast, să zic așa. Noi avem, să spunem așa, șansa să ne pregătim o parte din acești elevi de liceu în anii de gimnaziu și bună parte dintre elevii care termină gimnaziul la Colegiul ”Racoviță” optează pentru liceu mai departe la noi. Bineînțeles, pentru că numărul de clase de liceu este mai mare decât numărul de clase de gimnaziu, vin și elevi de la alte licee și colegii din Iași, de la școli gimnaziale din municipiul Iași, sunt și mulți care vin din județul Iași sau chiar din alte județe. Sunt copii care, chiar dacă sunt evaluați doar pe partea de română și de matematică, vin cu un bagaj foarte bun. Sunt copii care sunt obișnuiți cu ideea de efort și de muncă depusă, copii perseverenți care, deja, ca să ajungă la Colegiul  ”Emil Racoviță” au depus un efort susținut.

Andreea Daraban: Adică dumneavoastră considerați că fiecare liceu trebuie să știe clar ce elev își dorește în școală.

Mihaela Gotcu: Profilul viitorului absolvent, profilul elevului. Există niște trăsături comune care ne adună într-o anumită unitate, care ulterior sunt modelate mai bine, să zic așa. După ce ți-ai construit profilul, ai lotul tău de elev cu care mergi înainte, trebuie să știi cum să-i formezi mai departe în așa fel încât să fie absolventul conform caracteristicilor pe care ți le-ai propus ca școală.

Andreea Daraban: Un argument al susținătorilor examenului separat de admitere la liceu este o mai bună canalizare a elevului către profilul ales. Unii elevi își dau seama, după ce au intrat în clasa a IX-a, că nu li se potrivește alegerea făcută după Evaluarea Națională. Credeți că acest examen separat ar rezolva această problemă?

Mihaela Gotcu: Nu. Nu, pentru că intri în pâine, cu ghilimele de rigoare, după un an, doi. Ce observe u că se întâmplă la noi la școală,  majoritatea, dacă au optat pentru matematică-informatică, rămân și se duc pe acest domeniu. Dacă au intrat pe științele naturii, rămân și se duc în domenii conexe. Dacă au intrat la filologie, rămân pe aceste. Sunt și extremele, care se duc, poate, pe specializări diferite ulterior pentru studiile academice. Și sunt și acele cazuri în care copiii, într-adevăr, își dau seama, că nu li potrivește profilul ales, dar nu sunt foarte multe astfel de situații de acest gen. Majoritatea aleg bine.

Andreea Daraban: Evaluarea Națională reprezintă, în opinia dumneavoastră, un examen care presupune o selecție satisfăcătoare pentru licee sau ar trebui îmbunătățit acest examen? Sau acest examen de admitere suplimentar ar îmbunătăți selecția în general?

Mihaela Gotcu: Cred că asta se durește prin această măsură. Niște criterii mai fine, pe care școala poate să și le aleagă și abia aici intervine ceea ce noi tot spunem că nu prea avem la nivelul unităților de învățământ preuniversitar și anume autonomie. Ni se dă acum, iată, o șansă să decidem în funcție de specificul nostru. Cred că este bună măsura aceasta, de a avea română și matematică la examen, fără să diminuez importanța celorlalte discipline, eu însămi fiind cadru didactic care predă altă disciplină. Eu pledez pentru aceste două discipline categoric și acest examen suplimentar vine exact pentru acele criterii fine și școala are dreptul să opteze pentru asta, în limita a ceea ce înseamnă procentul de 50%.  Mi se pare rezonabil. Fiecare școală va avea libertatea să decidă, ceea ce nu e rău. Mergem poate înspre o autonomie puțin mai mare, e un prim pas.

Andreea Daraban: Se vorbește despre o piață de selecție și despre o concurență interinstituțională și despre faptul că pregătirea suplimentară pe domenii specifice ar putea deveni o normă. Credeți că noul sistem de admitere va duce la și mai multe meditații?

Mihaela Gotcu: E greu de spus. Fiecare familie hotărăște dacă e necesar această opțiune sau nu, până la urmă. Posibil să se întâmple lucrul acesta, pentru că părinții au această dorință de a sprijini copiii, vorbim de acele familii care își permit lucrul acesta, care sunt conștienți de cheltuiala, care trebuie să fie, de fapt, văzută ca o investiție. Se pune problema de legalitate a acestor meditații. De altfel ele se întâmplă peste tot în lume. Nu e o chestiune care se întâmplă numai la noi și în sistemul nostru de învățământ preuniversitar. Lucrul acesta îl știu sigur, dar modul în care ea este reglementată, din punct de vedere legal, cred că aici ar mai trebui noi să mai lucrăm. Decizia nu va încuraja, neapărat, meditațiile, atât timp cât în școala de unde vine elevul respectiv, profesorii știu cum să-i pregătească pentru această admidere. E necesar să știm programa care va fi pentru biologie, pentru fizică, pentru chimie, pentru informatică, etc, tocmai pentru a lua acea hotărâre în cadrul școlilor, până la 1 octombrie, că suntem obligați să facem lucrul acesta, să știm tipul de itemi. Mai avem nevoie de câteva informații în așa fel încât să luăm această decizie în cunoștință de cauză.

Andreea Daraban: Una dintre cele mai importante critici este legată de elevii din mediile vulnerabile, în special cei din rural, care ar putea avea mai puține posibilități de a merge la pregătiri sau chiar de a ajunge fizic la liceul unde se organizează examenul. Cum ar trebui protejate șansele acestor copii care vor și concura pe locuri mai puține la anumite licee?

Mihaela Gotcu:  Este o problema extrem de spinoasă, într-adevăr, și lucrul acesta probabil îl văd eu legat de ceea ce se mai discută în media de câțiva ani buni, despre motivația absolvenților buni de universități, ai facultăților care le permit absolvenților universităților respective să intre în învățământul preuniversitar, să devină cadre didactice. Este nevoie, înțeleg, inclusiv la nivelul județului Iași și la nivel național, de profesori bine pregătiți, profesori calificați în primul rând. Da, aici e o problemă spionasă și un teren extrem de sensibil.

Andreea Daraban: Credeți că un elev dintr-o școală gimnazială, din mediul rural, va avea în 2027 aceleași șanse la un colegiu de top ca un elev dintr-o școală gimnazială urbană sau dintr-un colegiu național care beneficiază de acces la mai multe resurse, de pregătire suplimentară?

Mihaela Gotcu: Depinde de contextul și zona rurală unde este situată acea școală. Sunt zone rurale unde infrastructura este extrem de bine pusă la punct, modernizată cu fondurile acestea care au fost atrase către școli și care au fost implementate într-un mod extrem de bun și de benefic și sunt școli unde lucrul acesta încă lasă de dorit.  Sunt școli extrem de bune și am prieteni buni care predau în mediul rural și care sunt cadre didactice extrem de bine pregătite, extrem de motivate să-i facă pe elevi să învețe, chiar dacă poate nu predau disciplină de examen. Cu siguranță nu se poate spune da, au șanse.  Unii însă da, o au.

Andreea Daraban: O altă critică adusă acestui proiect, urmărind metodologia pusă în dezbatere publică, este legată de faptul că lucrările vor fi corectate în școală, de profesorii din școala respectivă. Nu există suficiente garanții externe privind corectarea lucrărilor și nici privind soluționarea contestațiilor. Considerați că aceste teze, din cadrul unui eventual examen de admitere suplimentar, ar trebui să fie corectate de profesori din alte licee, din alte județe sau că examenul ar trebui să beneficieze de aceleași mecanisme de securizare precum Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu: Din păcate opinia publică nu are încredere în ceea ce înseamnă, nu știu, principiile, corectitudinea, cadrelor didactice. Puțini sunt aceia care spun da, sunt convins că evaluarea, corectura au fost făcute ireproșabil și în mod obiectiv. Presupun că ar fi puțin riscantă o asemenea abordare. Dacă va avea loc corectura, evaluarea, conform unor proceduri similare cu ceea ce se întâmplă la Evaluarea Națională, cred că ar fi mult mai puțin loc de îndoieli, critici, interpretări. Cred că am fi puțin mai protejați, noi, profesorii și școlile.

Andreea Daraban: Colegiul Național ”Emil Racoviță”  din Iași va lua în calcul organizarea unui astfel de concurs în 2027?

Mihaela Gotcu:  Ne vom întâlni cu profesorii, ne vom sfătui cu elevii, mă gândesc că e posibil să facem un chestionar. Va trebui să ne gândim, să ne organizăm foarte bine și vom lua pulsul și o să-i întrebăm și pe părinți, ne adunăm și vom vedea ce va fi. E greu de spus, e greu de anticipat, vom vedea cât de inspirați suntem.

Andreea Daraban: Dar nu respingeți o astfel de idee?

Mihaela Gotcu:  Nu, va trebui să o dezbatem. Cu toate dezavantajele și cu tot riscul care ar putea să atragă critici, care ar putea să creze inegalități, inegalități, imperfecțiuni, erori, până la urmă umane, cu aceste riscuri, trebuie luată în calcul. După cum spuneam mai devreme, e un prim pas spre o mai mare autonomie, ceea ce nu e rău pentru că autonomia ne-o dorim, dar ea vine la pachet cu o mare responsabilitate și trebuie să fim pregătiți pentru ea. Și după cum spuneam, dacă avem o analiză bună, dacă avem încredere în colegii noștri, lucrurile cred că se vor așeza. Orice lucru care vine nou e normal să vină și cu critici, vom vedea ce va hotărî întreaga comunitate.

Andreea Daraban: Să presupunem că se optează pentru admitere separată sau că se schimbă modalitatea de selecție pentru liceu. Ce ați vrea să măsoare acel examen și ce nu poate măsura în prezent de Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu:  Depinde foarte mult de cum vor fi acele subiecte. Ar fi important să vedem puțin dincolo de competențe, să vedem gândire critică, să vedem modul de exprimare, să vedem vocabular, să vedem câteva abilități de înțelegere a textului, de literație, chiar dacă vorbim de subiecte la biologie.

Andreea Daraban: Credeți că Evaluarea Națională ar putea fi îmbunătățită, și în loc de un examen separat să fie altfel de subiecte, iar disciplinele alese să aibă o pondere mai importantă pentru anumite profiluri? Adică să rămână Evaluarea Națională, un singur examen, cu ponderi diferite acordate disciplinelor pentru anumite specializări?

Mihaela Gotcu:  Poate ponderi, poate probe diferite, adică cum se întâmplă la evaluările gen PISA, la clasele a  II-a, a IV-a sau a VI-a, adică să combine mai multe discipline. Dar oricum subiectele s-au mai schimbat față de cum erau ele acum 10 ani, 15 ani, când erau pur teoretice și, practic, partea aceasta de competență, de caracter aplicat, să zic, era mult mai scăzută. E posibil, dar trebuie foarte bine gândită și aceasta. Vedem ce se întâmplă anul acesta. E un moment pe care l-am așteptat, nu ne-am gândit, știam că vine. Iată a venit și, după cum spuneam, să fim încrezători, eu pentru asta aș opta, să fim încrezători în ideea că fiecare școală va decide într-un mod cât se poate de responsabil modalitatea de admitere la liceu, să aibă și elevii și părinții încredere în școlile pentru care vor opta.

Andreea Daraban: Considerați că este necesar ca liceele să poată organiza un examen separat propriu de admitere, pe lângă cel de Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu: Consider că fiecare unitate de învățământ este oportun să facă o analiză atentă a ceea ce au însemnat rezultatele obținute de elevii din ultimele generații. Vorbim despre o măsură care va avea un impact pe care, bineînțeles, fiecare școală și-l dorește să fie pozitiv. Și atunci, cred că o asemenea decizie trebuie să vină în urma unor dezbateri, a unor discuții, pentru că în școală vorbim de două structuri care au rol de decizie, respectiv Consiliul Profesoral, Consiliul de Administrație, care aprobă tot ceea ce înseamnă variantă finală a oricărei măsuri de genul acesta. Dar cred că e bine să ne consultăm și cu elevii, și cu părinții, și să le auzim vocea și în funcție de ceea ce găsim la nivelul școlii, în funcție de ceea ce este argument valid și care poate să vină cu acel efect pozitiv, în funcție de aceste concluzii să luăm o decizie.

Andreea Daraban: Susținătorii măsurii spun că examenul poate fi o a doua șansă pentru un elev care nu performează suficient la limba română sau la matematică, la Evaluarea Națională, dar are rezultate foarte bune la disciplinele relevante pentru profilul ales. Vi se pare acesta un argument convingător?

Mihaela Gotcu: Este un argument. Este un avantaj, care ar putea să vină în sprijinul celor care fie au o zi proastă, fie, nu știu…Și să știți că la nivelul școlilor ne gândeam de multe ori că pentru Bacalaureat există a doua șansă, există sesiunea de toamnă. Pentru acești copii de clasa a VIII-a, dacă nu au o zi bună sau li se întâmplă ceva, o a doua șansă nu o mai au. Și atunci, într-adevăr, această măsură vine ca un plan B, în cazul în care se întâmplă ceva. Acum depinde, bineînțeles, și de aspirațiile copilului respectiv, așteptările familiei, nivelul de pregătire, pregătirea emoțională pe care o are copilul respectiv, cât de bine s-a pregătit. Pentru că și pentru Evaluarea Națională nu te pregătești în clasa a VIII-a, te pregătești de când ai intrat la școală, mult mai concentrat, să zic așa, din clasa a V-a, când încep competențele mai fine să se dezvolte. Depinde ce unități de învățământ vor oferi această oportunitate și dacă ele vor veni în întâmpinarea nevoilor și a dorințelor copiilor respectivi.

Andreea Daraban: Elevii vor ajunge să susțină, practic, două selecții pentru liceu, în cazul în care instituțiile vor opta pentru admitere separată. Nu credeți că acest examen suplimentar ar amplifica presiunea pusă deja pe copii?

Mihaela Gotcu: Într-un fel, da, categoric. Însă ceea ce îi așteaptă ulterior și pe parcursul liceului și pe parcursul vieții profesionale și pe parcursul studiilor universitare presupune evaluare. Zi de zi suntem evaluați și ne speriem de multe ori de cuvântul examen. Fac o paralelă cu ceea ce se întâmplă în Marea Britanie. Cunosc puțin sistemul. Să știți că și acolo există foarte multe evaluări. Vorbim și de noile standarde de evaluare, care vor fi implementate din acest an școlar, o chestiune extrem de importantă, sensibilă, dar extrem de importantă și trebuie să facem diferența între evaluare și notare și ceea ce înseamnă rezultatul învățării prin aceste examene naționale, care trebuie să fie standardizate. E bine, e coerent și este absolut firesc. Nu mai trebuie să ne fie teamă. Evaluarea merge mână în mână cu învățarea. E un tandem acolo care trebuie să fie foarte fin programat, gestionat și calibrat pe parcursul anilor de gimnaziu sau de liceu. Elevul învață de multe ori ceea ce va fi notat sau evaluat. Această a doua șansă vine la pachet și cu avantaje.

Andreea Daraban: Pot fi realizate ierarhii corecte pe baza unor evaluări diferite? Iată, unii elevi vor da Evaluarea Națională, în timp ce alții vor susține, pe lângă aceasta, și examene de admitere la disciplinele specifice profilului ales.

Mihaela Gotcu: Rolul școlii este foarte important și este unul major. Depinde ce îți dorești tu ca școală, ce fel de profil trebuie să aibă elevul respectiv. Îți dorești copii care să aibă competențe foarte bune de literație, de numerație, lingvistice, logico-matematice sau îți dorești copii dezvoltați din mai multe puncte de vedere, care să aibă cunoștințe bune și competențe și pe partea aceasta de științe, care să aibă un bagaj mai vast, să zic așa. Noi avem, să spunem așa, șansa să ne pregătim o parte din acești elevi de liceu în anii de gimnaziu și bună parte dintre elevii care termină gimnaziul la Colegiul ”Racoviță” optează pentru liceu mai departe la noi. Bineînțeles, pentru că numărul de clase de liceu este mai mare decât numărul de clase de gimnaziu, vin și elevi de la alte licee și colegii din Iași, de la școli gimnaziale din municipiul Iași, sunt și mulți care vin din județul Iași sau chiar din alte județe. Sunt copii care, chiar dacă sunt evaluați doar pe partea de română și de matematică, vin cu un bagaj foarte bun. Sunt copii care sunt obișnuiți cu ideea de efort și de muncă depusă, copii perseverenți care, deja, ca să ajungă la Colegiul  ”Emil Racoviță” au depus un efort susținut.

Andreea Daraban: Adică dumneavoastră considerați că fiecare liceu trebuie să știe clar ce elev își dorește în școală.

Mihaela Gotcu: Profilul viitorului absolvent, profilul elevului. Există niște trăsături comune care ne adună într-o anumită unitate, care ulterior sunt modelate mai bine, să zic așa. După ce ți-ai construit profilul, ai lotul tău de elev cu care mergi înainte, trebuie să știi cum să-i formezi mai departe în așa fel încât să fie absolventul conform caracteristicilor pe care ți le-ai propus ca școală.

Andreea Daraban: Un argument al susținătorilor examenului separat de admitere la liceu este o mai bună canalizare a elevului către profilul ales. Unii elevi își dau seama, după ce au intrat în clasa a IX-a, că nu li se potrivește alegerea făcută după Evaluarea Națională. Credeți că acest examen separat ar rezolva această problemă?

Mihaela Gotcu: Nu. Nu, pentru că intri în pâine, cu ghilimele de rigoare, după un an, doi. Ce observe u că se întâmplă la noi la școală,  majoritatea, dacă au optat pentru matematică-informatică, rămân și se duc pe acest domeniu. Dacă au intrat pe științele naturii, rămân și se duc în domenii conexe. Dacă au intrat la filologie, rămân pe aceste. Sunt și extremele, care se duc, poate, pe specializări diferite ulterior pentru studiile academice. Și sunt și acele cazuri în care copiii, într-adevăr, își dau seama, că nu li potrivește profilul ales, dar nu sunt foarte multe astfel de situații de acest gen. Majoritatea aleg bine.

Andreea Daraban: Evaluarea Națională reprezintă, în opinia dumneavoastră, un examen care presupune o selecție satisfăcătoare pentru licee sau ar trebui îmbunătățit acest examen? Sau acest examen de admitere suplimentar ar îmbunătăți selecția în general?

Mihaela Gotcu: Cred că asta se durește prin această măsură. Niște criterii mai fine, pe care școala poate să și le aleagă și abia aici intervine ceea ce noi tot spunem că nu prea avem la nivelul unităților de învățământ preuniversitar și anume autonomie. Ni se dă acum, iată, o șansă să decidem în funcție de specificul nostru. Cred că este bună măsura aceasta, de a avea română și matematică la examen, fără să diminuez importanța celorlalte discipline, eu însămi fiind cadru didactic care predă altă disciplină. Eu pledez pentru aceste două discipline categoric și acest examen suplimentar vine exact pentru acele criterii fine și școala are dreptul să opteze pentru asta, în limita a ceea ce înseamnă procentul de 50%.  Mi se pare rezonabil. Fiecare școală va avea libertatea să decidă, ceea ce nu e rău. Mergem poate înspre o autonomie puțin mai mare, e un prim pas.

Andreea Daraban: Se vorbește despre o piață de selecție și despre o concurență interinstituțională și despre faptul că pregătirea suplimentară pe domenii specifice ar putea deveni o normă. Credeți că noul sistem de admitere va duce la și mai multe meditații?

Mihaela Gotcu: E greu de spus. Fiecare familie hotărăște dacă e necesar această opțiune sau nu, până la urmă. Posibil să se întâmple lucrul acesta, pentru că părinții au această dorință de a sprijini copiii, vorbim de acele familii care își permit lucrul acesta, care sunt conștienți de cheltuiala, care trebuie să fie, de fapt, văzută ca o investiție. Se pune problema de legalitate a acestor meditații. De altfel ele se întâmplă peste tot în lume. Nu e o chestiune care se întâmplă numai la noi și în sistemul nostru de învățământ preuniversitar. Lucrul acesta îl știu sigur, dar modul în care ea este reglementată, din punct de vedere legal, cred că aici ar mai trebui noi să mai lucrăm. Decizia nu va încuraja, neapărat, meditațiile, atât timp cât în școala de unde vine elevul respectiv, profesorii știu cum să-i pregătească pentru această admidere. E necesar să știm programa care va fi pentru biologie, pentru fizică, pentru chimie, pentru informatică, etc, tocmai pentru a lua acea hotărâre în cadrul școlilor, până la 1 octombrie, că suntem obligați să facem lucrul acesta, să știm tipul de itemi. Mai avem nevoie de câteva informații în așa fel încât să luăm această decizie în cunoștință de cauză.

Andreea Daraban: Una dintre cele mai importante critici este legată de elevii din mediile vulnerabile, în special cei din rural, care ar putea avea mai puține posibilități de a merge la pregătiri sau chiar de a ajunge fizic la liceul unde se organizează examenul. Cum ar trebui protejate șansele acestor copii care vor și concura pe locuri mai puține la anumite licee?

Mihaela Gotcu:  Este o problema extrem de spinoasă, într-adevăr, și lucrul acesta probabil îl văd eu legat de ceea ce se mai discută în media de câțiva ani buni, despre motivația absolvenților buni de universități, ai facultăților care le permit absolvenților universităților respective să intre în învățământul preuniversitar, să devină cadre didactice. Este nevoie, înțeleg, inclusiv la nivelul județului Iași și la nivel național, de profesori bine pregătiți, profesori calificați în primul rând. Da, aici e o problemă spionasă și un teren extrem de sensibil.

Andreea Daraban: Credeți că un elev dintr-o școală gimnazială, din mediul rural, va avea în 2027 aceleași șanse la un colegiu de top ca un elev dintr-o școală gimnazială urbană sau dintr-un colegiu național care beneficiază de acces la mai multe resurse, de pregătire suplimentară?

Mihaela Gotcu: Depinde de contextul și zona rurală unde este situată acea școală. Sunt zone rurale unde infrastructura este extrem de bine pusă la punct, modernizată cu fondurile acestea care au fost atrase către școli și care au fost implementate într-un mod extrem de bun și de benefic și sunt școli unde lucrul acesta încă lasă de dorit.  Sunt școli extrem de bune și am prieteni buni care predau în mediul rural și care sunt cadre didactice extrem de bine pregătite, extrem de motivate să-i facă pe elevi să învețe, chiar dacă poate nu predau disciplină de examen. Cu siguranță nu se poate spune da, au șanse.  Unii însă da, o au.

Andreea Daraban: O altă critică adusă acestui proiect, urmărind metodologia pusă în dezbatere publică, este legată de faptul că lucrările vor fi corectate în școală, de profesorii din școala respectivă. Nu există suficiente garanții externe privind corectarea lucrărilor și nici privind soluționarea contestațiilor. Considerați că aceste teze, din cadrul unui eventual examen de admitere suplimentar, ar trebui să fie corectate de profesori din alte licee, din alte județe sau că examenul ar trebui să beneficieze de aceleași mecanisme de securizare precum Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu: Din păcate opinia publică nu are încredere în ceea ce înseamnă, nu știu, principiile, corectitudinea, cadrelor didactice. Puțini sunt aceia care spun da, sunt convins că evaluarea, corectura au fost făcute ireproșabil și în mod obiectiv. Presupun că ar fi puțin riscantă o asemenea abordare. Dacă va avea loc corectura, evaluarea, conform unor proceduri similare cu ceea ce se întâmplă la Evaluarea Națională, cred că ar fi mult mai puțin loc de îndoieli, critici, interpretări. Cred că am fi puțin mai protejați, noi, profesorii și școlile.

Andreea Daraban: Colegiul Național ”Emil Racoviță”  din Iași va lua în calcul organizarea unui astfel de concurs în 2027?

Mihaela Gotcu:  Ne vom întâlni cu profesorii, ne vom sfătui cu elevii, mă gândesc că e posibil să facem un chestionar. Va trebui să ne gândim, să ne organizăm foarte bine și vom lua pulsul și o să-i întrebăm și pe părinți, ne adunăm și vom vedea ce va fi. E greu de spus, e greu de anticipat, vom vedea cât de inspirați suntem.

Andreea Daraban: Dar nu respingeți o astfel de idee?

Mihaela Gotcu:  Nu, va trebui să o dezbatem. Cu toate dezavantajele și cu tot riscul care ar putea să atragă critici, care ar putea să creze inegalități, inegalități, imperfecțiuni, erori, până la urmă umane, cu aceste riscuri, trebuie luată în calcul. După cum spuneam mai devreme, e un prim pas spre o mai mare autonomie, ceea ce nu e rău pentru că autonomia ne-o dorim, dar ea vine la pachet cu o mare responsabilitate și trebuie să fim pregătiți pentru ea. Și după cum spuneam, dacă avem o analiză bună, dacă avem încredere în colegii noștri, lucrurile cred că se vor așeza. Orice lucru care vine nou e normal să vină și cu critici, vom vedea ce va hotărî întreaga comunitate.

Andreea Daraban: Să presupunem că se optează pentru admitere separată sau că se schimbă modalitatea de selecție pentru liceu. Ce ați vrea să măsoare acel examen și ce nu poate măsura în prezent de Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu:  Depinde foarte mult de cum vor fi acele subiecte. Ar fi important să vedem puțin dincolo de competențe, să vedem gândire critică, să vedem modul de exprimare, să vedem vocabular, să vedem câteva abilități de înțelegere a textului, de literație, chiar dacă vorbim de subiecte la biologie.

Andreea Daraban: Credeți că Evaluarea Națională ar putea fi îmbunătățită, și în loc de un examen separat să fie altfel de subiecte, iar disciplinele alese să aibă o pondere mai importantă pentru anumite profiluri? Adică să rămână Evaluarea Națională, un singur examen, cu ponderi diferite acordate disciplinelor pentru anumite specializări?

Mihaela Gotcu:  Poate ponderi, poate probe diferite, adică cum se întâmplă la evaluările gen PISA, la clasele a  II-a, a IV-a sau a VI-a, adică să combine mai multe discipline. Dar oricum subiectele s-au mai schimbat față de cum erau ele acum 10 ani, 15 ani, când erau pur teoretice și, practic, partea aceasta de competență, de caracter aplicat, să zic, era mult mai scăzută. E posibil, dar trebuie foarte bine gândită și aceasta. Vedem ce se întâmplă anul acesta. E un moment pe care l-am așteptat, nu ne-am gândit, știam că vine. Iată a venit și, după cum spuneam, să fim încrezători, eu pentru asta aș opta, să fim încrezători în ideea că fiecare școală va decide într-un mod cât se poate de responsabil modalitatea de admitere la liceu, să aibă și elevii și părinții încredere în școlile pentru care vor opta.

Varianta audio a interviului:

Începe o nouă etapă în cadrul procedurii de admitere la liceu

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 iulie 2026, 08:00

Admiterea se face pe baza mediei de la Evaluarea Naţională, în funcţie de opţiunile care sunt trecute pe fişa de înscriere.

Specialiştii recomandă să se opteze pentru un număr cât mai mare de licee, iar secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Sorin Ion, le-a dat elevilor şi părinţilor, la TVR, câteva sfaturi.

Sorin Ion: Să ia media de anul trecut ca reper şi poate să mai scadă din ea pentru anul acesta. În funcţie de poziţia din clasament, fiecare îşi ştie propria poziţie. Şi e foarte simplu: dacă am intrat anul trecut la liceul x cu media 9,50, ar putea anul acesta să intre cu media 9,40. Atunci când îţi completezi fişa şi completezi codurile, e bine să fac şi un calcul, şi anume: dacă pun primul cod de la colegiul naţional x care înseamnă codul 101, mă uit câte locuri sunt acolo – 140. Merg la următorul cod, câte locuri sunt – 280. E bine să aduni numărul de locuri astfel încât, când îmi închei completarea fişei, suma acelor numere să fie mai mare sau egală cu poziţia mea din ierarhie.

Repartizarea computerizată va avea loc pe 22 iulie. (Rador/ FOTO imagine generară cu AI)

#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director general BRIO: „Examenul de Evaluare Națională modelează gimnaziul, nu invers. Avem cultul acesta al notei 10. Nu știm decât că 10 e succes școlar și apoi tot ce este sub 10 este eșec. Nota am folosit-o prea mult ca pe o sentință și prea puțin ca pe prilej de creștere.”

Publicat de andreeadaraban, 3 iulie 2026, 17:53 / actualizat: 6 iulie 2026, 15:16

Rezultatele finale vor fi cunoscute pe 8 iulie, însă primele date conturează deja imaginea examenului din acest an: 79% dintre candidați au obținut medii peste 5, față de 83,1% anul trecut, doar șapte elevi au încheiat examenul cu media 10, iar diferențele dintre mediul urban și rural rămân semnificative. Potrivit rezultatelor inițiale, media națională a elevilor care au susținut examenul la Matematică în acest an a fost 6,43, iar la proba de Limba română, media generală a fost 6,86.

Invitată la în emisiunea #StareaEducației, Gabriela Bartic, director general BRIO și coordonatoarea proiectului privind standardele naționale pentru evaluarea elevilor, spune că rezultatele nu pot fi comparate direct cu cele din anii anteriori și atrage atenția asupra rolului real al examenului.

Întrebată dacă actualele rezultate indică o generație mai slab pregătită sau un examen mai riguros, Gabriela Bartic a răspuns că „nu este o generație mai puțin pregătită”. „Nu putem compara două examene între ele dacă ele nu se raportează la același standard. (…) Un 9 luat acum nu este comparabil cu un 9 de anul trecut și în niciun caz cu un 9 din 1995.”

Ea subliniază că scopul Evaluării Naționale nu este acela de a măsura nivelul unei generații, ci de a repartiza cât mai corect elevii în licee. „Acest examen este menit (…) să permită o repartizare cât mai corectă a elevilor în liceele pe care ei le aleg”, afirmă Bartic. În opinia sa, examenul trebuie să permită tuturor elevilor care au acumulat competențele minime să promoveze, dar și să diferențieze foarte precis rezultatele din zona notelor mari, acolo unde concurența pentru liceele de top este foarte ridicată.

Întrebată dacă Evaluarea Națională reprezintă o radiografie a întregii generații, Gabriela Bartic consideră că examenul este prea încărcat de presiune pentru a îndeplini această funcție. „Din nefericire nu este un examen radiografia unei generații, pentru că o radiografie a unei generații nu ar trebui să aibă atâta presiune pe aplicare.” Ea explică faptul că examenul influențează întreg parcursul școlar al elevilor. „Este, din nefericire, un examen care modelează gimnaziul, parcursul gimnazial și nu invers.” În opinia sa, România păstrează încă logica unui examen de treaptă, deși liceul face parte din învățământul obligatoriu.

Ce tip de elev este avantajat de actuala structură a examenului?

„Acest examen avantajează elevii cei mai conformiști, pentru că încă sunt favorizate șabloanele (…) și copiii care sunt capabili să recunoască și să reproducă șablonul.” Întrebată dacă elevii cu resurse financiare mai bune sunt avantajați, Gabriela Bartic răspunde fără echivoc: „În mod evident da, pentru că avem (…) industria meditațiilor (…) Accesul la meditații duce la o notă mai mare și accesul la meditații este o marcă a unor capabilități financiare mai bune.”

Mai mult, întrebată dacă un elev care nu face meditații poate obține o notă foarte mare, aceasta admite că există excepții, însă ele nu reprezintă regula. „În general, dacă ne raportăm la normă, da, putem spune asta.”

Doar șapte elevi au obținut media 10 anul acesta la Evaluarea Națională. Ar trebui să ne îngrijoreze această scădere sau dimpotrivă?

„Pe mine m-a bucurat, dar repet, ele nu pot fi comparabile”, spune Gabriela Bartic, explicând că testele din ani diferiți au fost construite diferit. Ea consideră că societatea românească pune prea multă presiune asupra notei maxime. „Noi avem cultul acesta al notei 10. (…) Nu știm decât că 10 e succes școlar și apoi tot ce este sub 10 este eșec.” În opinia sa, această mentalitate îi afectează pe elevi. „Am văzut copii care plângeau cu media 9. (…) Lucrurile acestea ne duc într-o zonă extrem de bolnăvicioasă de presiune pe copii. Ar trebui să încetăm să avem presiunea asta doar pe nota maximă și să înțelegem că tot ce este peste 8 este un rezultat foarte bun.”

Rezultatele arată aproape 88% promovare în mediul urban și aproximativ 64% în mediul rural. Vorbim de ani de zile despre acest decalaj dintre sat și oraș, dintre rural și urban, însă cifrele rămân aproape neschimbate. Ce nu reușește sistemul să facă?

„Nu reușește să trimită profesori buni în mediul rural, nu reușește să convingă părinții că școala mai este o trambulină socială, nu reușește să facă primarii (…) să considere educația prioritară.” Ea afirmă că locul în care se naște un copil influențează decisiv șansele sale. „România este încă țara în care codul poștal e o sentință.”

 În opinia sa, școlile din mediul rural au nevoie de sprijin suplimentar și de investiții diferențiate. „Școala din mediul rural merită să o tratăm la fel cum tratăm școlile foarte bogate din centrul orașelor mari.”

În spațiul public au apărut opinii potrivit cărora proba la Matematică a fost mai bine calibrată pentru că a diferențiat elevii prinite în obiectiv și probleme de raționament, în timp ce la Română rămâne o doză mai mare de subiectivitate. Împărtășiți această analiză?

Gabriela Bartic spune că împărtășește această analiză. „Se vede și în numărul de contestații (…) Limba română este întotdeauna la noi o chestiune subiectivă și n-ar trebui să fie așa.” Ea consideră că există modele internaționale care demonstrează că și evaluarea competențelor lingvistice poate fi realizată obiectiv. În ceea ce privește Matematica, spune că dificultatea examenului nu ar trebui privită ca un dezavantaj. „N-ar trebui să ne sperie dacă el își face treaba bine (…) Cred că ar trebui să valorizăm mai degrabă un test corect, chiar dacă greu, decât un test simplu, dar care nu îndeplinește menirea.”

Discuția s-a mutat și asupra examenului de bacalaureat. Întrebată ce ar trebui să măsoare acest examen, Gabriela Bartic spune că, fiind folosit drept criteriu de admitere în majoritatea universităților, ar trebui să verifice competențe de nivel superior.

„În opinia mea, noi am coborât foarte mult ștacheta Bacalaureatului.” Ea consideră că elevilor ar trebui să li se ceară mai mult. „Nu avem copii mai slabi decât francezii (…) Le cerem doar mai puțin.” În opinia sa, examenul ar trebui să evalueze gândirea critică și capacitatea de analiză, nu memorarea unor șabloane.

Din anul 2030 va exista un alt tip de bacalaureat. Generația de elevi care intră în toamnă în clasa noua va susține un alt tip de examen de final de liceu. Vor fi patru probe de competențe, două limbi străine, va fi și o probă la alegere din profilul opus specializării pe care merge elevul. Cum vi se pare această nouă structură?

 ”Nu mi se pare o structură proastă, e o structură bună. Voi spune că sunt rezervat asupra oricărei schimbări până când nu văd ce tip de test vor da copiii. Pentru că una este să dea un test la literatură care îl provoacă să gândească, să facă paralele, să facă analize proprii și foarte sănătoase. Și alta este să schimbăm numărul de probe cu alt număr de probe, dar conținutul acestora să fie doar ușor coafat față de ce aveam înainte. Îmi doresc foarte mult pentru copiii care vor termina liceul  în 2030 să fie provocați intelectual și acest examen să le certifice gândirea proprie și nu înmagazinarea de șabloane.”

La finalul interviului, Gabriela Bartic a fost întrebată despre standardele naționale pentru evaluarea elevilor, proiect la care a lucrat în ultimii ani.

„Sunt aproape convinsă că vor intra în vigoare din anul școlar următor”. Potrivit acesteia, standardele vor schimba modul în care sunt interpretate notele. „Nota am folosit-o prea mult ca pe sentință și prea puțin ca pe prilej de creștere. Ori standardele exact asta ne vor permite: să-i arătăm copilului unde este acum, dar și cât de mult poate crește.”

Gabriela Bartic a precizat că proiectul a fost pilotat în 75 de școli, cu aproximativ 800 de profesori, iar documentele urmează să fie transmise Ministerului Educației pentru etapele finale de implementare.

”Suntem în procesul de implementare a feedback-ului primit ca urmare a pilotării, urmând ca luna aceasta să le trimitem împreună cu metodologiile de aplicare. Ulterior discutăm despre ce pași instituționali va face Ministerul pentru implementarea lor, dar cel mai probabil ele vor fi puse în transparență, în dezbatere publică, și apoi adoptate prin ordin  de ministru în această vară.”

Interviul integral în variantă audio:

Un singur elev din județul Iași a obținut media 10 la Evaluarea Națională

Pe următoarele locuri în clasamentul județean se află elevi de la Colegiul Național „Emil Racoviță”, Colegiul Național Iași și Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, cu medii cuprinse între 9,97 și 9,80. Printre primele 20 de rezultate se regăsește și un elev de la Școala Gimnazială din Lețcani, cu media 9,82.

Absolvenții de clasa a VIII-a au susținut probele scrise săptămâna trecută, la Limba și literatura română și Matematică. În perioada 1-3 iulie, candidații își vor putea vizualiza lucrările înainte de a decide dacă depun contestații.

Rezultatele finale ale Evaluării Naționale vor fi afișate pe 8 iulie, după soluționarea contestațiilor.

(Radio Iași/Andreea Daraban/FOTO radioiasi.ro)

#StareaEducației (INTERVIU) Marian Staș, expert în educație: „România iese cu sistemul public de învățământ din paradigma comunistă centralizată, odată cu implementarea planurile-cadru alternative de către 43 de licee din țară.”

Publicat de andreeadaraban, 27 iunie 2026, 09:26 / actualizat: 30 iunie 2026, 15:22

Expertul în educație Marian Staș consideră că schimbările aflate în desfășurare reprezintă un moment de cotitură pentru școala românească și susține că actualul sistem de evaluare nu mai răspunde nevoilor reale ale elevilor.

Invitat în emisiunea Starea Educației, Marian Staș a declarat că atât Evaluarea Națională, cât și Bacalaureatul funcționează după o filozofie depășită. „Știm că lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie, dar e un fel de cal mort pe care îl târâm după noi, ani și ani, incapabili să mutăm decisiv la nivel de sistem”, afirmă expertul.

Marian Staș consideră că școala românească acordă prea multă importanță rezultatelor măsurabile și prea puțină dezvoltării reale a elevilor. „Output este rezultatul brut, tehnic, specific și măsurabil. De pildă, am luat media 9,50 la Evaluarea Națională. Outcome înseamnă, de fapt, valoarea adăugată. Care este potențialul meu? Cum ceea ce învăț mă ajută să devin și mai performant și mai bun în anii care vin?”, explică acesta. În opinia sa, succesul educațional ar trebui evaluat prin impactul pe termen lung asupra parcursului profesional și personal al absolvenților.

Expertul apreciază că extinderea programului de pilotare a planurilor-cadru alternative reprezintă una dintre cele mai importante transformări din învățământul românesc. „România iese cu sistemul public de educație din paradigma comunistă centralizată”, afirmă Marian Staș. El consideră că autonomia curriculară oferită liceelor marchează trecerea „de la ceea ce înseamnă centralizare de tip comunist la subsidiaritate de tip european”, prin posibilitatea ca unitățile de învățământ să aloce până la 60% din curriculum disciplinelor alese din oferta proprie.

Ca exemplu de bună practică, Marian Staș indică experiența Colegiului Tehnic „Unirea” din Pașcani, pe care îl consideră „nava amiral a pilotării curriculare”.

Elevii beneficiază aici de sesiuni de învățare mai lungi, bazate pe proiecte, iar în ultimul an de liceu dezvoltă un proiect practic de tip „capstone”, pornind de la o idee și ajungând până la un plan de afaceri. „Eu cred că asta înseamnă o modalitate de evaluare infinit mai relevantă, mai apropiată de realitate și mai corectă decât cea doar cu note de 7, 8 sau 9”, afirmă expertul.

 Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Săptămâna aceasta a fost cu mari emoții pentru absolvenții de liceu, dar și pentru părinții acestora. De altfel, în fiecare an, Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a creează un tumult general. Chiar dacă nu ai copii care susțin examenul, tot te cuprind emoțiile. O fi oare la fel și în alte țări când se susține un examen național?

Marian Staș: Sigur că emoțiile legate de școală, de educație și de încheierea unor cicluri, momente materializate prin evaluări, au în ele o încărcătură emoțională și rațională deosebită. E firesc să fie așa. E normal atunci când suntem puși să dăm seama câtă carte știm, într-un fel sau altul. În ceea ce privește eterna și fascinanta Românie, aici lucrurile sunt într-un siaj deopotrivă de mediocritate și de inerție, care și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul de foarte multă vreme. Și mă refer la ceea ce înseamnă actuala structură și filozofie atât a Evaluării Naționale cât și-a examenului de Bacalaureat. Știm că lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie, dar e, cum să zic, un fel de cal mort pe care îl târâm așa după noi, ani și ani și ani, incapabili să mutăm decisiv la nivel de sistem. Și îmi asum fiecare caracterizare pe care o fac. Pentru că, de pildă, Evaluarea Națională, din punctul de vedere cel puțin al probei de matematică, este un construct malonest, atât din punct de vedere al conținutului cât și din punct de vedere docimologic, adică al felului în care sunt alocate punctele pe problemele respective și care îmbată la greu și părinții și copii cu apă rece, crezând sau creându-le falsa impresie că dacă iau 8,50 sau 9 la acele probe, cum sunt ele acolo, și știu matematică. Nimic mai fals. La fel și cu Bacalaureatul, cel puțin în probele de Română și Istorie, care sunt croite tot așa malonest, structural, creând falsa impresie că elevii și știu Română și Istorie dacă iau nota 6, de pildă, rezolvând subiectele I și II, care de fapt nu sunt de Română și de Istorie, ci sunt recunoaștere de text. Nu întâmplător, și cu asta închei analiza mea, nu întâmplător, anul trecut, la simularea de Bacalaureat, foarte mulți elevi au plecat după ce au rezolvat primele două subiecte pentru că subiectul al treilea, care într-adevăr însemna să știi Istorie pe bune, eseul respectiv pe care proba îl solicita, valorează 30 de puncte, adică nu are niciun fel de impact asupra faptului de a promova sau nu. Dacă știu subiectele I și II și recunosc textul așa cum se cuvine, promovez de fapt fără să știu Istorie pe bune și fără să știu Română pe bune.

Andreea Daraban: În multe sisteme educaționale se discută despre evaluare continuă și portofolii educaționale. România rămâne dependentă de examenele cu miză foarte mare. Vom putea schimba această paradigmă? Pentru că nimeni nu spune că nu trebuie să evaluăm,  dimpotrivă.

Marian Staș: Evident că e nevoie să evaluăm, clipă de clipă, într-un fel sau altul. Iar dacă toată evaluarea stă doar în nenorocitele astea de puncte și în toată birocrația de sfârșit de clasa VIII-a sau de sfârșit de clasa a XII-a, nu bineînțeles. Dar așa e românul, după cum ne amintim foarte bine de la Titu Maiorescu, începând de la 1865, formă fără fond. Și atunci cum maschezi lipsa de fond și superficialitatea și toată, cum să zic așa, malonestitatea de care vorbeam? Hai să punem puncte, să facem liste, să facem tabele, să repartizăm computerizat, adică toate nebuniile pământului care nu fac decât să valideze o birocrație nenorocită, lasă că se mai și blochează platformele de încărcat lucrări, așa cum am auzit, ducând în derizoriu un aspect esențial și aș vrea să-l marchez aici încă o dată, ca să învățăm cu toții, din toată povestea asta. De ce? Pentru că ne e frică să ne asumăm evaluările alea care sunt subtile și care nu pot fi în mod necesar cuantificate. Putem să le cuantificăm dacă avem curaj, dacă suntem înțelepți. Cei doi termeni esențiali din economie la care mă refer sunt ”output” și ”outcome”. Output este rezultatul brut, tehnic, specific și măsurabil, cuantificabil. De pildă, output este așa: am luat media 9.50 la Evaluarea Națională. 9.50 este un parametru de tip output, de ieșire. Outcome înseamnă, de fapt, valoarea adăugată. Ce fac? Care este potențialul meu? Cum ceea ce învăț mă ajută să devin și mai performant și mai bun în anii care vin? De pildă, un parametru de tip outcome poate să fie, să zicem, în cazul liceelor care pilotează planuri cadru noi, procentul de angajabilitate sporit în ceea ce privește copiii care absolvă, de pildă, colegiile tehnologice cu planuri cadru din alt film. Acela este un lucru pe care nu-l putem măsura încă. Dar în mod cert, toate lucrurile serioase și forme cu fond și toate transformările și Curriculum la decizia elevilor  din oferta școlii (CDEOȘ) și toate celelalte, în mod cert, își vor aduce contribuția și vor genera un potențial încă necuantificabil, dar relevant, în ceea ce privește, de pildă, așa cum spuneam, potențialul de angajabilitate al viitorilor absolvenți.

Andreea Daraban: Această generație de absolvenți de clasa a VIII-a este prima generație care va învăța după noi planuri cadru, după programe școlare noi și va susține și un alt tip de Bacalaureat. Pe de altă parte, încă 11 licee s-au înscris în programul de pilotare a planurilor cadru alternative, iar numărul total a ajuns la 43 la nivel național. Cât de importante sunt aceste schimbări care vor avea loc în ciuda a ceea ce se întâmplă atât pe scena politică din România cât și în educație?

Marian Staș: Relevanța este absolută, pentru că începând cu anii 2021-2022, când primele școli și-au asumat pilotări curriculare de un anume gen și iar procesul este amplificat acum la nivel de sistem, prin acest program de pilotare, cu cele 43 de licee care și-au luat soarta curriculară în propriile mâini, România iese cu sistemul public de educației din paradigma comunistă centralizată. Așa cum excepțional, în opinia mea, a caracterizat procesul  fostul ministru Daniel David, este cel mai distructiv proces pozitiv menit să schimbe paradigma depășită în sistemul public al educației, și-anume comutând superb cu 43 de licee de la ceea ce înseamnă centralizare de tip comunist la subsidiaritate de tip european, unde liceele au la dispoziție până la 60% Curriculum la decizia elevilor  din oferta școlii (CDEOȘ).

Andreea Daraban: Aș vrea foarte mult să facem o diferență între ceea ce înseamnă planurile cadru noi, care vor intra în vigoare pentru toată lumea din toamnă, și ceea ce presupune acest program pilot de planuri cadru alternative, pentru că nu știu dacă toată lumea înțelege diferențele.

Marian Staș: Ce fac planurile cadru de sistem? Împart bugetul de timp, de număr de ore, din clasa a IX-a până în clasa a a XII-a în trei mari categorii, o ”struțo-cămilă” cum îi spun eu și o să vedeți imediat de ce. Alocând 50% din buget pentru Trunchiul Comun (TC), deci pentru corpul de cunoștințe obligatorii pentru toți copiii, alocând 35% din buget pentru ceea ce se numește Curriculum de Specialitate (CS), adică un fel de uman și real reinterpretat, vorbim de 85% tot din pixul Ministerului Educației, lăsăm 15% la dispoziție elevilor  să aleagă din oferta școlii. Cele 15% înseamnă 10% în clasele a IX-a și a X-a,  respectiv 20% în clasele a  XI-a și a XII-a. Și este această ”struțo-cămilă” iarăși un caz nefericit de formă fără fond. Paradigma pe care ministrul Daniel David a creat-o, prin ordinul de anul trecut,  împarte același buget anual de ore din clasele a IX-a până în clasele a XII-a. Și anume, exact același buget de ore pentru Trunchiul Comun obligatoriu pentru toate liceele din România, care înseamnă cam 1800 de ore, lăsând la dispoziția  liceelor până la 2200 de ore, din clasa a IX-a până în a XII-a, pentru ca ele să-și facă un portofoliu de Curriculum la decizia elevilor din oferta școlii.  Asta înseamnă că în clasele a IX-a și a X-a,  raportul dintre Trunchi Comun și CDEOȘ este de aproximativ 60% la 40%, așa cum e normal, cum e firesc, iar în clasele a XI-a și a XII-a, raportul se inversează: până la 40% Trunchi Comun și până la 60% CDEOȘ. Asta face structural diferit programul de pilotare curriculară alternativă și sunt extrem de recunoscător și de bucuros că 43 de licee au avut curajul, pe de-o parte, să proiecteze astfel de planuri cadru. Primele 32 au proiectat 77 de planuri cadru, din care încă 11 licee și-au ales și-au intrat în această echipă superbă de licee care redefinesc și care rescriu istoria educației din România, aducând-o în secolul XXI, așa cum spuneam, prin principiul esențial curriculum oferit de școală.

Andreea Daraban: În contextul acestor noi planuri cadru alternative, credeți că putem ajunge la o școală în care succesul să fie definit mai degrabă prin competențe și dezvoltare personală decât prin medii și clasamente?

Marian Staș: Răspunsul cert este da,  din tot sufletul și cu toată asumarea și rațională și emoțională. Și am să vă dau un exemplu, necitat foarte des, dar din alt film, pe care minunații de la Colegiul Tehnic ”Unirea” din Pașcani l-au pus deja în fapt prin aceste planuri cadru. Eu am considerat întotdeauna că echipa de la Pașcani este nava amirală a pilotării curriculare. Mai sunt și altele, dar în esență oamenii aceia fac un lucru excepțional. De pildă, alocă în loc de 50 de minute pe unitatea de lucru, 75 de minute. Sesiunile de lucru sunt un pic mai extinse, ca să poată să lucreze așa cum se cuvine. Au un procent foarte consistent de ceea ce înseamnă învățare bazată pe proiecte. În clasa a XII-a ocupă anul respectiv cu două lucruri, și anume pregătirea pentru Bacalaureat și pentru Universitate, și ceea ce se cheamă proiect de tip ”capstone”, adică o chestie practică, un proces practic pornit din primul modul până în al cincilea, începând cu o idee de afaceri, începând cu un proiect tehnic pe care îl construiesc, pe care îl validează, pe care îl justifică teoretic și pe care îl aduc în faza de plan de afaceri. Eu cred că asta înseamnă o modalitate de evaluare infinit mai relevantă, mai apropiată de realitate și mai corectă decât cea doar cu note de 7, 8 sau 9 sau mai știu eu ce. Asta înseamnă, de fapt, o schimbare de paradigmă, pentru că asta înseamnă deschidere, încredere, curaj, viziune, aplicate în particular la felul în care decurge fiecare oră, la felul în care fiecare disciplină este acolo prezentă și la felul în care întregul an este structurat, așa cum spuneam, cu până la 60% opțiuni, astfel încât copiii să învețe să aleagă. Este o competență esențială pentru viață, să învățăm să evaluăm opțiuni alternative și să decidem ce este cel mai bine pentru noi într-un anumit moment.

Andreea Daraban: Cum ar trebui să arate, în opinia dumneavoastră, ”fișa de succes” a unui absolvent de gimnaziu sau de liceu?

Marian Staș: Aș vrea întâi, pentru conformitatea și pentru istorie, să vă mai dau două detalii,  ca să știți de unde a început întregul proces în 2021. Vă aduceți aminte că au fost cinci școli publice care au pornit pilotarea, patru gimnazii și un liceu. În România sunt cam vreo 4.800 de gimnazii în total. Deci, cu alte cuvinte, procentul școlilor gimnaziale care și-au asumat pilotarea curriculară, patru din 4.800, este de 0,08%. Iar un liceu din 1.400 înseamnă 0,07%. Așa a început istoria, cu 0,08% și cu 0,07%. Iar ca să ajungem la ceea ce înseamnă felul în care așa ceva va avea impact asupra copiilor, păi în primul și în primul rând le va cultiva valori. Le va cultiva asumare, curaj, viziune, seriozitate, integritate și ceva foarte important, toate lucrurile pe care le vor învăța în liceu, le vor folosi și le vor plăcea. Pentru că lucrurile respective sunt apropiate de nevoile lor, de interesele lor, coroborat cu încă un aspect important, și anume, conștientizarea faptului că în fiecare clipă avem de acceptat atât ceea ce înseamnă Trunchiul Comun, deci cu alte cuvinte, un anume tip de servitute, de a învăța ceea ce toată lumea învață, completat sau complementat cu fiecare dintre visurile noastre, dintre aspirațiile noastre și așa mai departe. E un proces care, în mod cert, va schimba și cultura școlilor și atitudinea părinților față de acele școli, dar mai ales va schimba destinele și viitorul copiilor noștri.

Varianta audio a interviului:

(AUDIO) Simularea Evaluării Naționale se va desfășura în 153 de școli din județul Iași; doar două unități nu vor organiza testarea

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 martie 2026, 08:57

Din totalul celor 155 de unități de învățământ, două școli din mediul rural nu pot organiza testarea, a declarat, pentru postul nostru de radio, inspector școlar Mihaela Lesenciuc, vicepreședinnte al Comisiei pentru Evaluarea Națională din județul Iași.

Mihaela Lesenciuc: Datele pe care le avem vineri, la ora 14, la nivelul județului Iași: din cele 155 de unități școlare, simularea se desfășoară în 153. Sunt două unități școlare din mediul rural ieșean în care nu se poate organiza simularea, sigur, din motivele pe care le cunoaștem. Dar și pentru copiii din cele două unități școlare vom căuta soluții ulterioare, o simulare la nivelul școlii cu subiecte asemănătoare; vom căuta soluții și pentru copiii de aici.

Inspector școlar, Mihaela Lesenciuc, a mai declarat că organizarea simulării examenului de Evaluarea Națională, în județul Iași, a presupus o mobilizare mai mare decât în alți ani, în unele școli fiind folosite mai puține săli de clasă pentru a se putea asigura personalul necesar.

În prezent, aproape 150 de profesori s-au înscris ca evaluatori pentru corectarea lucrărilor, adică aproximativ 70% din necesar, a mai spus Mihaela Lesenciuc.

Mihaela Lesenciuc: La momentul acesta, sincer vă spun, că avem un număr mai mic de profesori evaluatori, dar lucrurile sunt în dinamică, pentru că noi, spre exemplu, acum vreo două zile, aveam un număr mult mai mare de școli care nu organizau simularea, dar au mai revenit, deci a fost o dinamică pe care nici nu mi-am imaginat-o așa. Cred că și ziua de luni poate fi destinată acestei mobilități: profesori care discută, eu știu, cu colegii, se gândesc, se răzgândesc, abia de marți începe corectarea, poate să mai crească puțin numărul luni. 

Inspector școlar Mihaela Lesenciuc, vicepreședinte al Comisiei pentru Evaluarea Națională din județul Iași, a mai declarat că pentru supravegherea elevilor, unele școli au apelat nu doar la profesori, ci și la bibliotecari sau laboranți, iar în anumite cazuri chiar directorii unităților de învățământ vor intra în sălile de examen ca profesori asistenți.

Aproximativ 7.100 de elevi de clasa a VIII-a, din județul Iași, sunt înscriși automat pentru simularea națională a Evaluării Naționale, care începe luni 16 martie, cu proba la Limba și Literatura Română.

Peste 3.000 profesori din județul Iași au anunțat că vor boicota simulările pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat 2026, potrivit Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași. Sindicatul precizează că organizația are aproximativ 7.700 de membri, dintre care doar profesorii care predau la gimnaziu și liceu pot fi implicați în organizarea simulărilor.

(Radio Iași/ Andreea Daraban/ FOTO radioiasi.ro)

#StareaEducației (INTERVIU) Sorin Țiplea, liderul sindicatului”Didactica” Vaslui: ”Volumul de muncă pentru evaluatorii care ar urma să participe la simulările examenelor naționale va fi cel puțin dublu. Nu cred că nu vor fi sincope în desfășurarea acestor testări.”  

Publicat de andreeadaraban, 12 martie 2026, 13:23 / actualizat: 16 martie 2026, 8:55

Simularea Evaluării Naționale 2026 este programată să înceapă luni, 16 martie, cu proba la limba și literatura română.

Pe de altă parte, Mihai Dimian, ministrul Educației, afirmă că peste 90% din școli vor organiza această testare. Totodată, oficialul a mau precizat pe pagina sa de Facebook, că peste 8.700 de profesori s-au înscris deja ca evaluatori, număr considerat suficient pentru corectarea lucrărilor elevilor înscriși.

Mihai Dimian a invitat profesorii care doresc să participe, în calitate de evaluatori și nu sunt încă înscriși să își manifeste intenția în acest sens până astăzi, 12 martie,  inclusiv. Ministrul Educației se va întâlni cu reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar săptămâna viitoare, a mai anunțat oficialul.

Coelga noastră, Andreea Daraban, l-a invitat la  Starea Educației pe Sorin Țiplea, liderul Sindicatului Didactica Vaslui, afiliat Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, pentru a discuta despre situația din județ.

Andreea Daraban: Se vor ține simulările pentru Evaluarea Națională în județul Vaslui? Care sunt semnalele?

Sorin Țiplea: În județul Vaslui, în acest moment, sunt mai bine de 70% dintre cadrele didactice care au hotărât să nu participe la Evaluarea Națională. În ceea ce privește evaluatorii, eu am constatat, printr-o numărare de pe o listă care a fost întocmită de către Inspectoratul Școlar, aproximativ 140 de persoane, atât pentru Limba română cât și pentru Matematică. Nu aș putea să vă spun dacă este suficient sau nu. Cert este că lista respectivă cuprindea aproximativ 360 de persoane, 360 de evaluatori posibili în lista respectivă. La momentul respectiv erau doar 140 înscriși. Nu știu dacă, într-adevăr, ajung acești evaluatori, dar, cu siguranță, volumul de muncă pentru aceștia va fi unul cel puțin dublu față de cât s-ar fi preconizat într-o situație normală.

Andreea Daraban: Câți membri de sindicat au semnat pentru neparticipare? Vorbeați de un procent de 70%. În cifre, cum arată?

Sorin Țiplea: În cifre, în acest moment, înseamnă circa 2600 de persoane, personal didactic de predare din județul Vaslui, dintr-un total de  aproximativ  3800-3700 de cadre didactice din județul Vaslui.

Andreea Daraban: Domnul ministru spune că profesorii vor participa la aceste simulări și că totul se va desfășura fără sincope.

Sorin Țiplea: Nu cred că nu vor fi sincope, chiar dacă în anumite unități de învățământ se va realiza această simulare. Probabil, în anumite unități de învățământ vor supraveghea directorii de unități de învățământ, acolo unde avem efective foarte mici. Atunci când este vorba de o clasă într-o școală, și știm că în mediul rural există foarte multe astfel de situații, probabil în acele unități de învățământ se va realiza simularea. Dar în școlile mari, din toate informațiile pe care le avem noi, acolo este problematică această chestiune pentru că acești elevi nici nu pot fi mutați în alte unități de învățământ, fiind vorba de un număr foarte mare. Deci chiar dacă 90% dintre unitățile de învățământ au anunțat că ar susține simulările, dacă ar fi să raportăm la numărul de elevi, și chiar din niște cifre vehiculate în mass media am văzut că e vorba de vreo 100 de mii în loc de 160 de mii de elevi de clasa a VIII-a, constatăm că procentul nu este nici pe departe, 90%, așa cum anunță ministrul Educației.

Andreea Daraban: Revenind la revendicările sindicatelor,  care sunt acestea? Să le reamintim.

Sorin Țiplea: Reamintim faptul că principala revendicare este norma didactică, cea care a fost crescută din pix, fără nicio analiză reală în sistemul de învățământ românesc. Comparația cu alte state din Uniunea Europeană nu este una benefică, având în vedere că sunt situații total diferite privind stare economică a fiecărui stat în parte, infrastructura de care dispune un stat sau un altul. Este vorba, de asemenea, de modul în care s-a creionat această normă didactică, neținând cont de faptul că, în România, pentru a realiza o normă didactică majorată, un cadru didactic a trebuit să meargă în 2, 3 sau chiar 4 unități de învățământ. O altă revendicare este cea legată de plata cu ora. Știm foarte bine că aceasta a fost redusă la jumătate față de o plată normală și vreau să spun că, în fapt, aceste contracte la plata cu ora provin, în realitate, din niște norme care nu au fost ocupate cu personal titular. Prin urmare, dacă pe postul respectiv ar fi fost încadrat un profesor suplinitor sau un titular, salariul ar fi fost cel întreg în totalitate. De fapt, nu a fost decât o șmecherie de a reduce niște cheltuieli, în detrimentul muncii cadrului didactic. O altă chestiune legată de revendicările noastre este cea legată de norma de predare pentru director,  este vorba de naveta cadrelor didactice, care știm că în acest moment este oarecum suspendată în multe unități de învățământ,  este vorba de bursele elevilor. Știm foarte bine că acestea s-au redus drastic. De aceea, noi considerăm că este nevoie să ne întoarcem la dialog, dialog care ne-a fost refuzat timp de cel puțin 8 luni de zile.

Andreea Daraban:  Proiectul de buget pentru educație a fost publicat. Acesta urmează să fie dezbătut și aprobat în Parlament, iar forma finală poate suferi modificări în urma unor eventuale amendamente. Ați analizat cifrele? V-ați uitat pe acest proiect de buget?

Sorin Țiplea: Da, am analizat un pic acest proiect de buget. Constatăm o reducere a bugetului Ministerului Educației. Pentru mine, personal, sincer vă spun, nu este nici o noutate. Mă așteptam la acest lucru. Având în vedere că dacă anul trecut măsurile fiscal-bugetare au fost aplicate pentru 4 luni de zile, adică septembrie-decembrie, aceste măsuri fiscal-bugetare se aplică acum pentru întregul an financiar  2026, adică pentru 12 luni. Și mă așteptam că aceste tăieri din bugetul Educației să existe pe proiecția de anul acesta. Se vede clar că, per total, dacă facem și cealaltă analiză, legătura cu proiectul de buget general, însemnând cheltuieli salariale în tot sectorul bugetar, acolo știu că este vorba de un miliard în plus față de anul 2025, dar scăderi există, se pare, doar la învățământ, pentru că altfel nu ne explicăm cum de cheltuieli preconizate pentru anul 2026 pentru personal reprezintă cu un miliard în plus, dar la învățământ scade cu peste două miliarde.

Varianta audio a interviului:

Potrivit calendarului oficial, elevii de clasa a VIII-a susțin probele scrise al simumării examenului de Evaluare Națională   după următorul program:

16 martie – Simulare Evaluare Națională 2026 la Limba și literatura română

17 martie 2026 – Simulare Evaluare Națională 2026 la Matematică

18 martie 2026 – Simulare Evaluare Națională 2026 la Limba și literatura maternă (pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale)

30 martie 2026 – comunicarea rezultatelor.

Programul probelor scrise – simulare BAC 2026:

23 martie 2026 – Proba E.a: Limba și literatura română

24 martie 2026 – Proba E.c: proba obligatorie a profilului

25 martie 2026 – Proba E.d: proba la alegere a profilului și specializării

26 martie 2026 – Proba E.b: Limba și literatura maternă

Rezultatele simulării vor fi afișate în data de 3 aprilie 2026.

(FOTO/ Monitorul de Vaslui)

#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online

Publicat de andreeadaraban, 21 ianuarie 2026, 09:33 / actualizat: 22 ianuarie 2026, 10:19

După 14 ani de activitate, Delia Ambrosie a hotărât să se retragă oficial de la catedră, din dorința de a fi mai aproape de familie și de copiii săi.

Această decizie nu a însemnat însă renunțarea la educație. Activitatea sa s-a mutat în mediul online, unde a construit treptat comunitatea „Română cu Delia”, un spațiu educațional dedicat elevilor care se pregătesc pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat.

La început, lecțiile au fost gratuite și au pornit din dorința  de a oferi explicații clare, accesibile, pe înțelesul elevilor. Delia Ambrosie s-a concentrat, în special, pe operele canonice și pe exercițiile care ridică cele mai multe dificultăți, explicând concepte complexe într-un limbaj prietenos, fără a dilua rigoarea materiei.

Succesul nu a întârziat să apară. Comunitatea a crescut, prin recomandări și feedback pozitiv din partea elevilor care au trecut cu bine examenele. Astăzi, „Română cu Delia” numără câteva mii de membri, în special pe Facebook, iar activitatea s-a extins și pe alte platforme sociale.

Nevoia de conținut mai structurat a determinat-o pe Delia Ambrosie să își aducă experiența și în format scris. Astfel au apărut volumele „Gramatica explicată #diferit” și „Expert la BAC”, două cărți apreciate pentru stilul clar, apropiat de elev.

Visul ei este dezvoltarea unei platforme accesibile tuturor copiilor care își doresc educație de calitate, indiferent de posibilitățile financiare.

Redăm mai jos interviul integral:

Andreea Daraban: Cum a început cariera dumneavoastră de profesor de limba română? Ați finalizat studiile la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași,  Facultatea de Litere.

 Delia Ambrosie: Așa este. După trei ani de studii în sistem Bologna, am fost chemată chiar la școala unde am fost elevă, la Colegiul ”Richard Wurmbrand” din Iași, să fiu profesoară de limba și literatura română. Am început în primul an cu o clasă. Mai apoi, din al doilea an, am preluat și clase de gimnaziu și de liceu și am fost și dirigintă, o experiență memorabilă, de altfel.

Andreea Daraban: Ce v-a determinat să renunțați la catedră?

Delia Ambrosie: Am renunțat la catedră, în mod oficial, după 14 ani de activitate. În timp mi-am luat și examenele specifice, pentru că, așa cum se știe, fără Definitivat în învățământ nu se poate. Însă, pentru că au apărut copiii în viața mea, mi-am dat seama că e foarte greu pentru mine să îmbin frumos, armonios, perfect, pentru că sunt o idealistă, să îmbin viața de familie, creșterea copiilor și partea de carieră.

Andreea Daraban: Așadar, ați renunțat la catedră, dar ați început să construiți această comunitate online ”Română cu Delia”, pe rețelele sociale.

Delia Ambrosie: Așa este, am postat puțin câte puțin, am filmat o parte dintre lecțiile pe care le vedeam eu, parte din această experiență de învățare pentru bacalaureat.  Așa am început, cu examenul de bacalaureat, pentru că am avut câteva exemple clare de elevi care au învățat foarte bine, prin explicații audio sau video. M-am concentrat, mai ales, pe textele care sunt vizate la examenul de bacalaureat, operele autorilor canonici, pe care le-am explicat în cuvinte mai simple, accesibile astfel încât elevul întâi să înțeleagă ceea ce are mai apoi de reprodus, într-o formă poate mecanică sau poate greoaie, spunem noi formă literară, academică, dar care de multe ori sperie pe elev. De exemplu, am lucrat pe o lecție precum comentarea unei figuri de stil. Elevii sunt aruncați în oceanul expresivității și ei trebuie să interpreteze un text la prima vedere, fără să aibă la clasă suficient exercițiu, nu pentru că profesorii ar fi rău intenționați, ci pentru că nu este suficient timp ca fiecare să își expună punctul de vedere și modul în care înțelege un text la prima vedere. Așadar, am mers și pe partea aceasta de formulări, de mod în care putem să sondăm un text la prima vedere, ca mai apoi să putem să îl interpretăm, fie că e un text liric, fie epic sau dramatic.

Andreea Daraban: Ați avut succes? Erau vizualizări? Aveați interacțiuni cu utilizatorii? Cum a crescut această comunitate și câți membri numără în prezent?

Delia Ambrosie: Am câteva mii de membri în prezent în comunitate. Mă refer la cei de pe Facebook. Pe Instagram, cred că sunt mai puțini. Am intrat și pe TikTok, dar cred că trebuie să ajung eu la zi cu tehnologia ca să livrez material și conținut autentic. Această comunitate a crescut în timp pentru valoarea pe care au văzut-o în unele materiale pe care le-au urmărit și m-am bucurat foarte mult de acel review, cum găsim noi pe Facebook, din partea copiilor care au dat examenul de Evaluarea Națională sau de Bacalaureat. Așa am înțeles că ceea ce fac este bine, că sunt pe drumul cel bun și că pot oferi valoare comunității în care mă aflu. Continui acest proces și cred că l-am materializat și prin partea aceasta de scrieri, pentru că nu era suficient, la un moment dat, volumul pe care-l ofeream cu privire la informațiile filmate. Am decis să merg și pe partea aceasta de a livra conținut scris, pentru că acesta poate să ajungă în format finit oriunde în țară și chiar peste hotare și așa m-am gândit că ceea ce exprim și filmez în acest limbaj, să-i spunem prietenesc, dacă-i spun colocvial deja, poate, mă dezic de meseria mea de profesoară de limba și literatura română.  Și am pus în prima carte pe care am scris-o, ”Gramatica explicată #diferit”, acel limbaj pe care copilul îl înțelege. Cartea, de fapt, este un dialog cu destinatarul meu pe care îl și vizualizam când scriam, pentru că nu mi-am dorit să explic și să replic termenii academici, sofisticați, sobri, ci am vrut să cobor la înțelegerea copilului, nicidecum să schimb gramatica, nici nu avem cum modifica subiectul, predicatul, atributul, complementul. Ele rămân aceleași, indiferent cât de jucăuș le-am prezenta.

Andreea Daraban: Sunteți autoarea a două astfel de culegeri, cu teste de antrenament, ambele cu un alt fel de limbaj decât întâlnim în culegerile obișnuite.

Delia Ambrosie: Da, am simțit aceasta și am primit, de fapt, chiar de la copii, un astfel de feedback, care a fost pentru mine o încurajare.

Andreea Daraban: Apropo de aceste examene, respectiv Evaluarea Națională, Bacaluareat. Am vorbit cu profesori de limba și literatura română care spuneau că poate fi luat bacalaureatul fără să fi citit o carte.

Delia Ambrosie: Da, ați auzit bine și cred că pot spune că e, din păcate, valabil și se întâmplă în România, s-a întâmplat și până acum. Și asta pentru că, în opinia mea, examenul de bacalaureat vine cu un format care comportă avantaje, dar și dezavantaje. Actualul format al bacalaureatului vizează componenta aceasta de înțelegere a unui text la prima vedere. Cu asta și începe subiectul I, apoi vizează competența elevului de a redacta un eseu argumentativ, în care să justifice o anumită opinie, să o susțină, prin exemple și argumente relevante. Și la partea a treia, examenul vizează înțelegerea anumitor opere din autori canonici sau necanonici, care, din păcate, se transformă într-o reproducere mecanică a unor informații, chiar cu acest risc sau cu această variantă de a nu citi efectiv cărțile.

Andreea Daraban: În ceea ce privește examenul de Evaluare Națională, cum vi se pare că este structurat? Stimulează, într-adevăr, creativitatea și gândirea critică?

Delia Ambrosie: Cred că examenul de Evaluare Națională are, iată, și avantaje și dezavantaje în formatul actual, așa cum am spus și despre examenul de bacalaureat. Și dacă e să compar cu modul în care am dat noi examenul de capacitate, cum se numea acum 20-25 de ani, cred că există un progres. Îmi amintesc că am avut de scris la examenul de capacitate despre particularitățile unei doine sau încadrarea textului într-o specie precum balada. Eu făceam acest lucru, olimpică fiind, învățând pe de rost comentariile, ceea ce cred eu că este un minus real, un dezavantaj real, pentru că, de fapt, elevul nu mai învață să-și exploreze abilitățile de analiză critică, de interpretare, de identificare cu anumite personaje, ci, efectiv, memorează un calup de informații. Cred că în formatul actual al Evaluării Naționale există o mai mare aplecare către analiza textului. Iată, vorbim despre text dat la prima vedere, de fapt două texte, unul literar și unul non-literar, cu itemi semi-obiectivi, care vizează înțelegerea și interpretarea textului.  O nouătate în ultimii ani a fost aceea a introducerii exercițiului referitor la asociarea cu o lectură, ceea ce cred eu că este un punct forte al actualului mod de evaluare a elevului, de ce? Pentru că limba și literatura română înseamnă lectură. Cred că asta ne lipsește nouă,  ca popor, lectura, lectura zilnică. Și cred că,  în acest format al Evaluării Națională actuale, există legătura cu lectura mult mai pronunțată decât era în trecut. Și de asemenea, găsim și o mai mare aplecare către creativitate, mai ales la partea a doua a examenului, care ține de scrierea unui text care solicită, deopotrivă, gândire critică și creativitate. Și aici elevul trebuie să aibă un bagaj clar de cunoștințe, de competențe și de asemenea să aibă creativitate în modul în care modelează logosul, îmbină cuvintele astfel încât să îmbrace răspunsul pe care îl dă în haină expresivă. Și totuși vreau să spun și un neajuns pe care îl văd eu cu privire la Evaluarea Națională.  Poate că formatul e mai bun, mai puțin bun, asta e o opinie personală, însă cred că pentru un copil de 14-15 ani să fie evaluat în două zile, la română și matematică exclusiv, să conteze 100% notele acestea două pentru intrarea într-un liceu bun, este copleșitor. E o presiune foarte mare pusă pe copil, pe familie care găsește tot felul de modalități de a-l susține prin n și n meditații. Copilul nu mai face față cu atâtea ore de la școală, de multe ori termină după șapte ore cursurile la școală, are și meditații. Este efectiv suprasolicitat și cred că e prea mult să ceri de la un copil, în două ore, în două examinări, să dea randament maxim.

Andreea Daraban: Dar chiar și așa, și la acest examen, despre care dumneavoastră spuneți că reușește, totuși, să cultive creativitatea, există un soi de șablonizare.

Delia Ambrosie: Așa este.  Din păcate, s-a ajuns la ideea aceasta că poti reuși prin a învăța șabloane.  Ți recunosc că se întâmplă asta de ceva timp, pentru că dacă elevul nu e orientat, nu e pasionat de română și matematică, ce variante are? Riscă atunci să intre la un liceu care nu i se potrivește. Și cred eu că aici sistemul are de îmbunătățit modul în care evaluează și trimite elevii la anumite licee. De ce? Pentru că o evaluare limitativă, la română și matematică, nu demonstrează capacitatea elevului, nu demonstrează competențele pe care le are holistic, pentru că vorbim de atâtea materii. Mai utilă ar fi o evaluare sau o admitere care vizează exact profilul pe care elevul îl vizează. E mult mai realistă o astfel de evaluare, decât generala evaluare la română și matematică și spun asta în calitate de profesoară de limba și literatura română.

Andreea Daraban: Revenind la comunitatea dumneavoastră, ”Română cu Delia”. În prezent oferiți și lecții gratuite?

Delia Ambrosie:  Ofer lecții gratuite, cele care sunt deja puse pe platforme precum Facebook și Instagram și câteva pe TikTok, dar cred că timpul nu îmi ajunge să mă concentrez mai mult pe filmarea acestor lecții video. De aceea, am ales varianta în care partea pe care n-am reușit să o redau prin lecții video, să fie în format scris. Îmi doresc, totuși, să aloc, în timp, mai multe momente pentru a filma lecții, pentru a veni în ajutorul celor care au nevoie să învețe și chiar am în vedere o platformă la care să aibă acces și elevii care poate nu își permit educație de calitate în România din diverse motive. Și atunci, cred că astfel de copii și nu numai merită acces la educație gratuită și de calitate. De aceea iau la meditații și copii din medii defavorizate, iar cei care doresc să se înscrie efectiv completează un formular de tip Google Docs și acolo acești copii sau părinții acestora pot scrie care este situația lor. Aleg în consecință câteva cazuri, în mod discret bineînțeles, nu spun în cadrul întâlnirilor care copii sunt cei care au obținut bursele, pentru că de fapt este vorba despre accesul egal la educație, pe care mi-l doresc ca obiectiv în România.

Varianta audio a interviului:

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Publicat de andreeadaraban, 19 decembrie 2025, 13:25 / actualizat: 22 decembrie 2025, 17:46

În acest context, colega noastră, Andreea Daraban, a invitat-o la Starea Educației pe doamna Rodica Leontieș,  inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Iași, pentru a înțelege cum au reușit școlile din județ să se adapteze în noilor realități și ce probleme întâmpină.

De asemenea, discuția a vizat și simulările examenelor naționale care s-au desfășurat în județul Iași, în perioada 8-10 decembrie. Nicio medie de 10 nu a fost înregistrată în județul Iași la simularea Evaluării Naționale. Au existat însă trei note de 10 la matematică, obținute de doi elevi de la Colegiul Național și unul de la Colegiul „Emil Racoviță”, precum și o singură notă de 10 la Limba română, aparținând unui elev al Școlii „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Iași. Pentru Bacalaureat, școlile din județul Iași trebuie să trimită rapoartele cu rezultatele pînă pe 19 decembrie.

Andreea Daraban:  Vă propun să începem discuția cu simulările examenelor naționale, pentru că tot au avut loc săptămâna trecută. Au fost simulări atât pentru evaluarea națională cât și pentru bacalaureate. Cum a decurs organizarea acestora?

Rodica Leontieș: În datele de 8, 9, respectiv 10 decembrie, au avut loc simulările pentru Evaluare Națională, respectiv pentru examenul de Bacalaureat și au decurs foarte bine. Școlile s-au organizat foarte bine. Ca element de noutate, la Evaluarea Națională am organizat împreună cu județele Botoșani și Vaslui, cu subiect unic pentru cele trei județe și cu evaluare pe platforma Ministerului. S-a finalizat și evaluarea. Comparativ cu anul trecut, s-a înregistrat o creștere a promovabilității la Limba și Literatura Română, respective 66,37%. În urban 84,69%,  iar în mediu rural 47,8%. Anul trecut, la aceeași disciplină am avut o promovabilitate, adică vorbim de note de minimum 5, 82,55%. În rural, anul trecut  am avut o promovabilitate de 45,98%, anul acesta de 47,8%. Practic la Limba și Literatura Română s-a înregistrat un progres. La matematică, în schimb, anul trecut am avut o promovabilitate de 42,01%, iar anul acesta de 35,46%. În mediu urban, anul trecut,  62,85% dintre elevi au avut note de minim 5 la matematică, iar anul acesta avem o scădere 56,41%.  În mediul rural, anul trecut, promovabilitatea la aceeași disciplină a fost de 19%,  anul acesta de  14,8%.

Andreea Daraban: O scădere destul de abruptă. De ce? Cum se explică aceste cifre?

Rodica Leontieș: O parte dintre elevi au privit subiectul la matematică ca fiind ceva mai dificil decât anul trecut. Eu, ca profesor de matematică, pot să spun că a fost un subiect de nivel mediu. În schimb, puțin altfel decât tipurile de probleme pe care le regăsim în diverse auxiliare și practic când scoatem elevul din șablonul respectiv se panichează și nu mai abordează subiectul apelând la logica matematică. Cred că asta e problema.Subiectul a fost frumos, dar puțin altfel. A fost un subiect pe care nu l-a conceput Iașiul, un subiect conceput de colegii din Botoșani.

Andreea Daraban: Dar la Limba română cine a conceput subiectul?

Rodica Leontieș: La Limba română au fost colegii de la Vaslui care au conceput subiectul. Nu am fost noi câștigători. Fiecare dintre cele trei județe a venit cu o propunere, s-a extras varianta câștigătoare și noi n-am avut subiect propus și ales nici la română, nici la matematică pentru această simulare. Și profesorii corectori au fost din județe diferite. Evaluarea s-a realizat pe platformă. Practic, profesorii din cele trei județe au fost profesori evaluatori, deci exact ca la examenul propriu-zis. Eu spun că doza de obiectivitate este mai mare și a fost mult mai bine și este un semnal de alarmă. Elevii trebuie să lucreze ceva mai mult și să depășim aceste bariere a evaluării standardizate și să mergem doar pe tipuri de probleme. Cred că aici este marea noastră problemă la matematică. Colegii de matematică, să știți că, fac ore și suplimentare și fiecare se străduiește cu elevii de clasa a VIII-a să lucreze cât mai bine și să respecte întru totul programa și cât mai susținut. Problema se pune, zic eu, la elevii care au devenit ceva mai superficiali.

Andreea Daraban: În mediul rural avem rezultate constant scăzute, poate că problema nu este doar la elevi.

Rodica Leontieș: Pentru mediul rural, noi, cel puțin, în județul Iași, să știți că avem profesori calificați la matematică. La nivelul județului sunt, în total,  73 de profesori necalificați de la diverse discipline, deci nu obligatoriu la matematică. Nu spun că n-ar fi unu, doi profesori de matematică necalificați în mediul rural. Problema se pune că elevul, acasă, probabil, nu mai lucrează și rămâne cu ceea ce se lucrează strict la școală. La matematică, dacă nu lucrezi puțin și acasă, măcar un exercițiu, două din tema dată, sau măcar să reiei exercițiile pe care le-ai rezolvat la școală, nu putem înregistra progres. Este clar. Este PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar). Noi am avut în județul Iași, 97 de unități școlare care au beneficiat de acest program. Prin acest program, elevii au beneficiat de ore suplimentare de matematică, vorbim de acele ore remediale. Ați observat și anul trecut, am avut rezultate frumoase și cu copii din mediul rural, care au obținut medii bune și au putut accesa licee din municipiul Iași și chiar licee foarte bune. Dar cred că copiii, o parte dintre ei, provin din familii vulnerabile și zone unde cred că și modul în care familia se implică lasă de dorit.

Andreea Daraban: Spuneați că sunt 73 de profesori necalificați în tot județul. Câți dintre aceștia sunt pe disciplinele de examen?

Rodica Leontieș: Să știți că nu am o situație exactă, să vă spun strict care sunt la matematică sau română, dar din ceea ce știu eu, în etapa de încadrare, puțini sunt pe română și matematică. Disciplinele deficitare la nivelul județului sunt chimia, disciplinele tehnice și TIC (Tehnologia informaţiei şi a comunicării) pentru gimnaziu.  Și asta pentru că, pe partea aceasta de informatică, nu am avut chiar mulți candidați la concursul de titularizare și mai avem, în mediul rural, școli unde nu au profesor calificat la disciplina Informatică. Din numărul total de cadre didactice la nivelul județului, respective, 9207, 75,12% sunt profesori titulari. Profesorii suplinitori sunt într-un procent de 22,9% iar 0,8% așa cum v-am zis, adică 73 sunt necalificați. Mai avem și profesori încadrați la plată cu oră, aici mă refer la profesori pensionari sau profesori asociați, pentru că pe profesorii asociați, de regulă,  îi regăsim la liceele vocaționale, la Colegiul de Artă, în special, pentru că sunt foarte multe ore specifice colegiului.

Andreea Daraban: Au acceptat plata cu ora, în acest regim redus, profesorii?

Rodica Leontieș: Profesorii titulari nu prea au ore la plată cu ora, pentru că aceste ore au fost date de către directori, profesorilor pensionari, pensionari ai școlii evident, care au acceptat, dar procentul nu este decât de 1,98% la plată cu ora, cadre didactice încadrate.

Andreea Daraban: Revenind la măsurile implementate vara care a trecut, câte norme au fost diminuate sau eliminate odată cu decizia de creșterea normei didactice de predare și de comasare a instituțiilor de învățământ în județul Iași?

Rodica Leontieș: În urma aplicării legii 141 pe 2025, la nivelul județului, noi am avut aproximativ 600 de norme diminuate, în schimb am avut doar 19 cadre didactice care au făcut obiectul restrângerii totale de activitate, adică numărul orelor asigurate în școală a scăzut sub 10, pentru că acum ne raportăm la 20 ore, și în restrângere parțială, adică cu o completare de normă în ședință publică, 57 de cadre didactice titulare.

Andreea Daraban: Ați avut cazuri în care profesorii au renunțat, au plecat din sistem în urma acestor măsuri?

Rodica Leontieș: Nu, nu. N-am avut profesori titulari care să renunțe și să știți că nici suplinitori, care aveau continuitate și care au rămas poate cu norma incompletă și au venit în ședințele publice, care s-au încheiat în septembrie, nu au renunțat. Am avut cadre didactice care, în schimb, s-au pensionat în timpul anului școlar, au solicitat pensionarea.

Andreea Daraban: Pentru că a crescut această normă didactică de predare?

Rodica Leontieș: Nu obligatoriu pentru că a crescut, dar, probabil, tipologia elevului s-a schimbat și profesorii care au putut ieși la pensie au considerat că este mai bine așa.

Andreea Daraban: În județul Iași avem cazuri de profesorii titulari care fac naveta la mai multe școli în localități diferite?

Rodica Leontieș: Completarea de normă asta presupune. Și completarea de normă pentru profesorii titular, care s-a realizat dintotdeauna conform metodologiei, pentru că conform calendarului, noi, mai întâi, în luna ianuarie fiecare unitate școlară își realizează încadrarea titularilor, după ce elevii au ales acele opționale și colegii directori au putut aproba în Consiliul de Administrație fișa de încadrare a titularilor și vacantarea posturilor. Orice profesor titular, care nu are norma asigurată în unitate, în cazul nostru 20 ore pentru anul următor școlar, va face obiectul completării de normă. Dacă coboară sub 10 ore va fi în restrângere de activitate. Ani de zile am avut profesorii în completare de normă. Au fost situații când profesorul și-a ales, în ședință publică, să-și completeze norma în mediul rural, dacă era titular de Iași sau invers, era titular în mediul rural și a venit în municipiu. Dar nu avem situații, eu știu, de completări de normă în 3-4 unități școlare. În schimb, avem încadrați, pe durata viabilității postului, adică eu profesor suplinitor mi-am completat norma în ședință publică și eu mi-am constituit norma în 3 unități. Și am posibilitatea să solicit celor 3 unități, în perioada prevăzută de calendar, să modific contractul de muncă pe durata viabilității postului. Și atunci, clar, eu am optat pentru 3 fracțiuni de normă în localități care pot fi la o anume distanță, considerabilă, de localitatea de domiciliu. Nu pot să spun că nu avem. Avem profesori care funcționează în 3 unități școlare, poate fi una în mediul urban, două în rural, dar la o anume distanță. Dar, repet, a fost cu acceptul lor, nimeni nu le-a impus. Dar profesori titulari, în situații similare, nu.

Andreea Daraban: Numărul profesorilor necalificați, odată cu măsurile impuse prin această lege, a scăzut față de anul precedent?

 Rodica Leontieș: Da, clar. Pentru că a fost anul în care profesorul titular a avut prioritate și atunci, în fiecare unitate școlară, în luna august, s-a realizat o nouă încadrare. Și atunci, numărul normelor, fiind mai scăzut, implicit și numărul profesorilor necalificație a scăzut. Pentru că orele au fost solicitate de către candidații care au participat la concursul de titularizare.

Andreea Daraban: Ministerul Educației trebuie să stabilească numărul preșcolarilor și elevilor incluși în Programul Național ”Masă Sănătoasă” pentru anul școlar 2026-2027, până pe data de 1 februarie. În județul Iași, în câte școli se derulează acest program ”Masă Sănătoasă”? Câți copii beneficiază de acest program?

Rodica Leontieș: Prin Hotărârea de Guvern din 20 februarie 2025, a fost aprobată lista cu unitățile de învățământ care beneficiază de acest program ”Masă Sănătoasă”. La nivelul județului, programul s-a implementat în 48 de unități de învățământ din mediul urban și rural, aparținând mai multor unități administrative teritoriale,  inclusiv în municipiu Iași. Pentru anul următor avem cu 700 de elevi mai mult. Am propus noi încă 3 unități școlare, pentru că reorganizarea rețelei a implicat unele modificări și atunci am avut unități școlare, care în cazul Părcovaciului, de exemplu, care avea grădiniță respectiv, nivel gimnazial,  nivelul preșcolar s-a dus la grădinița cu program prelungit din Hârlău și atunci a fost necesară și propunerea acestei unități școlare pentru a beneficia de ”Masă Sănătoasă” pentru că a preluat preșcolarii  de la Pârcovaci și respectiv Școala ”Petru Rareș” Hârlău, pentru că a preluat gimnaziul de la școala Pârcovaci. Și am mai propus Școala ”Ionel Teodoreanu” din Iași și Școala ”Garabet Ibrăileanu” din Târgu Frumos.  Deci vom avea cu 700 de elevi beneficiari mai multe decât anul în curs.

Andreea Daraban: În ce constă această ”Masă Sănătoasă”? Ce primesc copiii?

Rodica Leontieș: Elevii beneficiază de o masă la prânz, iar sumele sunt repartizate pe fiecare UAT.  Deci nu gestionăm noi, Inspectoratul școlar, ci fiecare unitate administrativ-teritorială Noi am venit doar cu propunerea. Sumele sunt repartizate pe unități, fiind gestionate prin bugetele locale. Pot să vă spun că am avut 22.726 de elevi și preșcolari care au beneficiat de Masă Sănătoasă în cadrul acestui program, anul care s-a încheiat.

Andreea Daraban: În ceea ce privește celelalte programe, cum ar fi ”Laptele și Cornul”?  În județul Iași se mai derulează acest program?

 Rodica Leontieș: Este singurul care se regăsește în mai puține unități școlare.

Andreea Daraban: Așadar sunt unități școlare care primesc totuși lapte și corn?

Rodica Leontieș:  Da, în perioada noiembrie-decembrie, în anul școlar în curs, avem unități unde sunt distribuite fructe sau fructe și produse de panificație.

Andreea Daraban: Dar laptele a dispărut. De ce? Nu s-au organizat licitații? Care este motivul pentru care nu se mai distribuie acest produs în școli?

Rodica Leontieș: Nu știu dacă pot răspunde eu la această întrebare. Probabil nu au putut fi încheiate contracte cu furnizori Poate în județul Iași nu avem suficienți furnizori pentru acest produs Este doar o părere a mea Nu am această informație. Dar, la nivelul Iașiului, nu avem decât fructe și produse de panificație.

Andreea Daraban: În raportul ”Starea învățământului preuniversitar Iași”, realizat de Inspectoratul școlar județean pentru anul trecut, 1058 de elevi nu au promovat clasa în învățământul primar, fiind cea mai mare valoare a repetenției înregistrată în ultimii șase ani.  De altfel, în ultimii șase ani peste 5000 de elevi din clasele primare au rămas repetenți. Cum se explică aceste cifre?

Rodica Leontieș: Într-adevăr, în ”Starea învățământului pentru anul școlar 2024-2025” avem 109 copii care au abandonat la nivel primar, la gimnaziu 197 și 19 la învățământul profesional și tehnic Așa cum ați remarcat, procentul copiilor la nivel primar, aflați în această situație, este de 2,8%. Un procent care justifică nevoia unor activități, în primul rând remediale, similare celor realizate prin PNRAS, Odată cu ieșirea din perioada de pandemie, acest procent a înregistrat o creștere ușoară, dar constantă, semnalând nevoia unor intervenții pentru recuperare acestor pierderi în învățare. Numărul copiilor care abandonează școala în învățământul primar este generat și de faptul că părinții pleacă în străinătate își înscriu, într-o primă etapă copiii, după care iau copiii cu ei și, cred eu, că ăsta este principalul motiv al numărului crescut de copii care au abandonat.

Andreea Daraban: Care au abandonat, dar repetenți la clasele primare? Numărul este destul de mare și a crescut, de la an la an, din 2019 încoace. Adică ei nu au luat calificative de trecere, la cel puțin două discipline.

Rodica Leontieș: Am făcut niște verificări în unitățile școlare și asta am constatat. Ne-am întrebat și noi de ce a crescut numărul copiilor care abandonează la nivel primar și am constatat că părintele îl înscrie, așa cum spuneam, el apare în catalog înscris, în perioada ianuarie-februarie îl mai readuce puțin la școală, iarăși îl ia, vorbim, în special, de zonele defavorizate de zonele vulnerabile și atunci practic, el apare repetent și acest copil poate fi repetent unu, doi, trei ani.

Andreea Daraban: Ce se întâmplă totuși cu acești copii? Îi are cineva în evidență? Cum îi recuperăm pe acești copii?

Rodica Leontieș: Noi monitorizăm, din punct de vedere al inspectoratului, constant evoluția acestui fenomen, atât a repetenției cât și a abandonului școlar în unitățile de învățământ. Din analiza datelor furnizate de unitățile școlare și a constatărilor, pe care inspectorii școlari le-au obținut în urma controlelor tematice pe care le-au avut, acest fenomen este determinat de un cumul de factori. Numărul cel mai mare de elevi aflați în această situație, identificat cum am spus în mediul rural, acolo unde există un număr mare de copii care provin din familii vulnerabile, zone cu migrație mare a părinților în străinătate, familii cu condiții socio-materiale precare, e foarte greu de gestionat. Pentru că, eu cred, că acesta a fost și motivul pentru care unele unități școlare din mediul rural și-au pierdut personalitatea juridică, pentru că acești copii, practic, în SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România) nu au mai fost regăsiți, anul trecut școlar, pentru că, initial, au fost înscriși apoi au fost plecați. Nu ai cum să împiedici, pentru că depinde foarte mult de familie. Indiferent cât de mult s-ar implica școala, direcțiunea, profesorii, dirigintele, cred că depinde foarte mult, în primul rând, de familie.

Andreea Daraban: Orele acestea remediale, cum se desfășoară în județ?

Rodica Leontieș: La nivel primar sunt obligați să aibă cele două ore.  Se fac. Colegii de specialitate au făcut verificări, învățătorii realizează aceste ore și cred că și în învățământul gimnazial și nu numai și în învățământul liceal, noi putem realiza aceste ore remediale. Avem 25% din orele pe care le avem la dispoziția profesorilor, ore pe care le putem folosi pentru aceste ore remediale, adică pentru performanță sau pentru a putea acoperi niște lacune ale elevilor la disciplina pe care o predă fiecare.

Varianta audio a interviului:

Daniel David: Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a trebuie schimbată

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 noiembrie 2025, 11:18

Potrivit raportului Felicia Mocanu, ministrul a precizat că procesul de schimbare a acestui examen trebuie foarte bine gândit, astfel încât să fie predictibil.

Daniel David: Evaluarea Naţională în clasa a VIII-a, aşa cum o avem noi acum, nu există în structura Uniunii Europene, este prea îngustă şi prea punctuală. Pentru celelalte evaluări din clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a deja am venit cu acele elemente să evaluăm mai multe competenţe, să avem şi itemi care sunt legaţi de programă, dar şi itemi care sunt gândiţi într-o logică de utilizare a competenţelor în viaţa cotidiană. Despre discrepanţa prea mare între notele obţinute la şcoală şi notele obţinute la Evaluarea naţională, există aceste discrepanţe, noi avem această problemă, după atâţia ani încă nu avem standarde de evaluare şi de notare clare. (Rador/ FOTO edu.ro)

MEC a lansat în consultare publică calendarul 2026 pentru Evaluarea naţională şi Bacalaureat

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 august 2025, 19:05

Documentele conţin şi propunerile de calendare de desfăşurare a examenelor naţionale/activităţilor specifice, precum şi propunerile de calendare pentru simulările examenelor naţionale – Evaluare naţională şi Bacalaureat), se arată pe pagina oficială de Facebook a MEC.

Conform actualelor propuneri de calendare probele scrise ale Evaluării naţionale, respectiv ale examenului naţional de Bacalaureat se vor desfăşura după finalizarea cursurilor anului şcolar 2025-2026.

Propunerile pentru Evaluarea naţională sunt: Limba şi literatura română (proba scrisă) – 22 iunie; Matematica (proba scrisă) – 24 iunie; Limba şi literatura maternă (proba scrisă) – 26 iunie; afişarea rezultatelor iniţiale (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor (în intervalul orar 14:00 – 18:00) – 2 iulie; vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor – 3-4 iulie; afişarea rezultatelor finale – 9 iulie.

Calendarul de desfăşurare a simulării la Evaluarea naţională 2025 – 2026 propus este: Limba şi literatura română (proba scrisă) – 16 martie; Matematică (proba scrisă) – 17 martie; Limba şi literatura maternă (proba scrisă) – 18 martie; comunicarea rezultatelor – 30 martie.

Probele de evaluare a competenţelor în cadrul examenului naţional de Bacalaureat urmează să se desfăşoare după încheierea cursurilor anului şcolar 2025-2026 pentru clasa a XII-a.

Calendarul propus de desfăşurare a Bacalaureatului 2026, sesiunea iunie – iulie, este următorul:

– evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A): 8 – 10 iunie;

– evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B): 10 – 11 iunie:

– evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C): 11 – 12 iunie;

– evaluarea competenţilor digitale (proba D): 15 – 17 iunie.

Probele scrise urmează să aibă loc astfel:

– Limba şi literatura română (E.a): 29 iunie;

– Proba obligatorie a profilului (E.c): 30 iunie;

– Proba la alegere a profilului şi specializării (E.d): 2 iulie;

– Limba şi literatura maternă (E.b): 3 iulie;

– afişarea rezultatelor iniţiale (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor în intervalul orar 14:00 – 18:00: 7 iulie;

– vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor: 8 – 9 iulie;

– vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor: 13 iulie.

Calendarul de desfăşurare a simulării pentru Bacalaureat 2026 este: Limba şi literatura română (E.a) – 23 martie; Proba obligatorie a profilului (E.c) – 24 martie; Proba la alegere a profilului şi specializării (E.d) – 25 martie; Limba şi literatura maternă (E.b) – 26 martie; comunicarea rezultatelor – 16 aprilie.

Pentru probele scrise se păstrează prevederea prin care este permisă vizualizarea lucrărilor după afişarea rezultatelor iniţiale şi înainte de contestaţii, atât la Evaluarea naţională, cât şi la Bacalaureat, precizează MEC.

Proiectele de ordine pot fi consultate prin accesarea link-ului https://www.edu.ro/press_rel_106_2025.

MEC precizează că forma finală a documentelor va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit şi după şedinţa Comisiei de Dialog Social. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

De luni începe completarea fişelor de înscriere la liceu de către elevii care au susţinut evaluarea naţională

Publicat de Gabriela Rotaru, 13 iulie 2025, 08:26

În prezenţa părinţilor şi a diriginţilor, ei vor completa opţiunile în ordinea preferinţelor până pe 21 iulie.

Repartizarea computerizată va avea loc două zile mai târziu, pe 23 iulie, în funcţie de medii şi de alegerile făcute.

Elevii sunt sfătuiţi să treacă un număr cât mai mare de opţiuni, pentru a-şi creşte şansele de admitere.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) Iași: Grad de participare de peste 95% la cele două probe ale simulării examenului de Evaluare Națională

Potrivit acesteia, la examenul din vară, subiectele vor conține mai multe subpuncte de departajare.

Gabriela Zanoschi: Un grad de dificultate mediu, în principal cu atenție și cu verificarea rezultatelor, ar putea să conducă la răspunsurile corecte, plus că sunt probleme clasice care în principal s-au lucrat de multe ori la clasă de către profesor. În vară, de obiceic la subiectele care se dau de către ministerc apar subpuncte de departajare – unu, chiar două subpuncte.

Și subiectele de la proba la Limba şi literatura română au avut un grad de dificultate mediu, însă genul liric a ridicat probleme elevilor.

Profesoara Claudia Sava, de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iași, spune că celelalte subiecte au fost relativ accesibile, dar necesitau atenție.

Claudia Sava: În mod evident, subiectul care va face departajarea și care i-a solicitat pe elevi este Subiectul II, cel în care ei trebuiau să prezinte semnificația textului liric, având în vedere câteva repere – tema, elemente de compoziție a peisajului, figuri de stil și identificarea unei emoții cu justificarea alegerii. Aici, cu siguranță, se va face diferența între copilul familiarizat cu textul liric care a lucrat, are experiență de lectură și elevul care a dat mai puțină importanță.

În județul Iași, 7.600 de elevi s-au înscris pentru a susține simularea din cadrul Evaluării Naționale. Participarea a fost la ambele probe de peste 95%.

(Radio Iași/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)

(AUDIO) Bacău: Elevii de clasa a VIII-a vor susține, în perioada următoare, și o simulare județeană a Evaluării Naționale

Inspectoratul Școlar Județean va organiza și o simulare județeană, după desfășurarea celei naționale din această săptămână.

Purtătorul de cuvânt al instituției, Roxana Cerghici: Pentru creșterea performanțelor școlare, dar și pentru stabilirea eficienței aplicării măsurilor cuprinse în planul de intervenție, implementat după această simulare națională, la decizia Inspectorului Școlar General, Inspectoratul Școlar Județean Bacău va organiza și simularea județeană pentru examenul de Evaluare Națională 2025, în toate unitățile de învățământ care au în structură clase de a VIII-a, în zilele de 29 și 30 aprilie.

Notele obținute la simulare nu vor fi trecute în catalog, cu excepţia cazurilor în care elevii sau părinţii solicită acest lucru în scris.

(Radio Iași/Gabriel Pop/FOTO radioiasi.ro)

Simulare Evaluare Naţională: 93% prezenţa la proba de Limba şi literatura română; cinci elevi eliminaţi

‘La proba de Limba şi literatura română, desfăşurată astăzi, în cadrul simulării EN VIII 2025, au participat, potrivit informaţiilor furnizate de inspectoratele şcolare judeţene (ora de referinţă – 15:00), peste 161.000 de elevi din totalul celor circa 173.000 de elevi aşteptaţi pentru susţinerea probelor. Rată de prezenţă 93%. Au fost eliminaţi din examen cinci elevi (tentative de fraudă)’, a precizat sursa citată.

Simularea Evaluării Naţionale la clasa a VIII-a continuă marţi cu proba scrisă la Matematică şi se încheie miercuri cu proba scrisă de Limba şi literatura maternă.

Rezultatele vor fi comunicate individual în data de 31 martie.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)