#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director general BRIO: „Examenul de Evaluare Națională modelează gimnaziul, nu invers. Avem cultul acesta al notei 10. Nu știm decât că 10 e succes școlar și apoi tot ce este sub 10 este eșec. Nota am folosit-o prea mult ca pe o sentință și prea puțin ca pe prilej de creștere.”

Publicat de andreeadaraban, 3 iulie 2026, 17:53 / actualizat: 6 iulie 2026, 15:16

Evaluarea Națională s-a încheiat, iar după afișarea rezultatelor inițiale, elevii au intrat în etapa vizualizării lucrărilor și a depunerii contestațiilor.

Rezultatele finale vor fi cunoscute pe 8 iulie, însă primele date conturează deja imaginea examenului din acest an: 79% dintre candidați au obținut medii peste 5, față de 83,1% anul trecut, doar șapte elevi au încheiat examenul cu media 10, iar diferențele dintre mediul urban și rural rămân semnificative. Potrivit rezultatelor inițiale, media națională a elevilor care au susținut examenul la Matematică în acest an a fost 6,43, iar la proba de Limba română, media generală a fost 6,86.

Invitată la în emisiunea #StareaEducației, Gabriela Bartic, director general BRIO și coordonatoarea proiectului privind standardele naționale pentru evaluarea elevilor, spune că rezultatele nu pot fi comparate direct cu cele din anii anteriori și atrage atenția asupra rolului real al examenului.

Întrebată dacă actualele rezultate indică o generație mai slab pregătită sau un examen mai riguros, Gabriela Bartic a răspuns că „nu este o generație mai puțin pregătită”. „Nu putem compara două examene între ele dacă ele nu se raportează la același standard. (…) Un 9 luat acum nu este comparabil cu un 9 de anul trecut și în niciun caz cu un 9 din 1995.”

Ea subliniază că scopul Evaluării Naționale nu este acela de a măsura nivelul unei generații, ci de a repartiza cât mai corect elevii în licee. „Acest examen este menit (…) să permită o repartizare cât mai corectă a elevilor în liceele pe care ei le aleg”, afirmă Bartic. În opinia sa, examenul trebuie să permită tuturor elevilor care au acumulat competențele minime să promoveze, dar și să diferențieze foarte precis rezultatele din zona notelor mari, acolo unde concurența pentru liceele de top este foarte ridicată.

Întrebată dacă Evaluarea Națională reprezintă o radiografie a întregii generații, Gabriela Bartic consideră că examenul este prea încărcat de presiune pentru a îndeplini această funcție. „Din nefericire nu este un examen radiografia unei generații, pentru că o radiografie a unei generații nu ar trebui să aibă atâta presiune pe aplicare.” Ea explică faptul că examenul influențează întreg parcursul școlar al elevilor. „Este, din nefericire, un examen care modelează gimnaziul, parcursul gimnazial și nu invers.” În opinia sa, România păstrează încă logica unui examen de treaptă, deși liceul face parte din învățământul obligatoriu.

Ce tip de elev este avantajat de actuala structură a examenului?

„Acest examen avantajează elevii cei mai conformiști, pentru că încă sunt favorizate șabloanele (…) și copiii care sunt capabili să recunoască și să reproducă șablonul.” Întrebată dacă elevii cu resurse financiare mai bune sunt avantajați, Gabriela Bartic răspunde fără echivoc: „În mod evident da, pentru că avem (…) industria meditațiilor (…) Accesul la meditații duce la o notă mai mare și accesul la meditații este o marcă a unor capabilități financiare mai bune.”

Mai mult, întrebată dacă un elev care nu face meditații poate obține o notă foarte mare, aceasta admite că există excepții, însă ele nu reprezintă regula. „În general, dacă ne raportăm la normă, da, putem spune asta.”

Doar șapte elevi au obținut media 10 anul acesta la Evaluarea Națională. Ar trebui să ne îngrijoreze această scădere sau dimpotrivă?

„Pe mine m-a bucurat, dar repet, ele nu pot fi comparabile”, spune Gabriela Bartic, explicând că testele din ani diferiți au fost construite diferit. Ea consideră că societatea românească pune prea multă presiune asupra notei maxime. „Noi avem cultul acesta al notei 10. (…) Nu știm decât că 10 e succes școlar și apoi tot ce este sub 10 este eșec.” În opinia sa, această mentalitate îi afectează pe elevi. „Am văzut copii care plângeau cu media 9. (…) Lucrurile acestea ne duc într-o zonă extrem de bolnăvicioasă de presiune pe copii. Ar trebui să încetăm să avem presiunea asta doar pe nota maximă și să înțelegem că tot ce este peste 8 este un rezultat foarte bun.”

Rezultatele arată aproape 88% promovare în mediul urban și aproximativ 64% în mediul rural. Vorbim de ani de zile despre acest decalaj dintre sat și oraș, dintre rural și urban, însă cifrele rămân aproape neschimbate. Ce nu reușește sistemul să facă?

„Nu reușește să trimită profesori buni în mediul rural, nu reușește să convingă părinții că școala mai este o trambulină socială, nu reușește să facă primarii (…) să considere educația prioritară.” Ea afirmă că locul în care se naște un copil influențează decisiv șansele sale. „România este încă țara în care codul poștal e o sentință.”

 În opinia sa, școlile din mediul rural au nevoie de sprijin suplimentar și de investiții diferențiate. „Școala din mediul rural merită să o tratăm la fel cum tratăm școlile foarte bogate din centrul orașelor mari.”

În spațiul public au apărut opinii potrivit cărora proba la Matematică a fost mai bine calibrată pentru că a diferențiat elevii prinite în obiectiv și probleme de raționament, în timp ce la Română rămâne o doză mai mare de subiectivitate. Împărtășiți această analiză?

Gabriela Bartic spune că împărtășește această analiză. „Se vede și în numărul de contestații (…) Limba română este întotdeauna la noi o chestiune subiectivă și n-ar trebui să fie așa.” Ea consideră că există modele internaționale care demonstrează că și evaluarea competențelor lingvistice poate fi realizată obiectiv. În ceea ce privește Matematica, spune că dificultatea examenului nu ar trebui privită ca un dezavantaj. „N-ar trebui să ne sperie dacă el își face treaba bine (…) Cred că ar trebui să valorizăm mai degrabă un test corect, chiar dacă greu, decât un test simplu, dar care nu îndeplinește menirea.”

Discuția s-a mutat și asupra examenului de bacalaureat. Întrebată ce ar trebui să măsoare acest examen, Gabriela Bartic spune că, fiind folosit drept criteriu de admitere în majoritatea universităților, ar trebui să verifice competențe de nivel superior.

„În opinia mea, noi am coborât foarte mult ștacheta Bacalaureatului.” Ea consideră că elevilor ar trebui să li se ceară mai mult. „Nu avem copii mai slabi decât francezii (…) Le cerem doar mai puțin.” În opinia sa, examenul ar trebui să evalueze gândirea critică și capacitatea de analiză, nu memorarea unor șabloane.

Din anul 2030 va exista un alt tip de bacalaureat. Generația de elevi care intră în toamnă în clasa noua va susține un alt tip de examen de final de liceu. Vor fi patru probe de competențe, două limbi străine, va fi și o probă la alegere din profilul opus specializării pe care merge elevul. Cum vi se pare această nouă structură?

 ”Nu mi se pare o structură proastă, e o structură bună. Voi spune că sunt rezervat asupra oricărei schimbări până când nu văd ce tip de test vor da copiii. Pentru că una este să dea un test la literatură care îl provoacă să gândească, să facă paralele, să facă analize proprii și foarte sănătoase. Și alta este să schimbăm numărul de probe cu alt număr de probe, dar conținutul acestora să fie doar ușor coafat față de ce aveam înainte. Îmi doresc foarte mult pentru copiii care vor termina liceul  în 2030 să fie provocați intelectual și acest examen să le certifice gândirea proprie și nu înmagazinarea de șabloane.”

La finalul interviului, Gabriela Bartic a fost întrebată despre standardele naționale pentru evaluarea elevilor, proiect la care a lucrat în ultimii ani.

„Sunt aproape convinsă că vor intra în vigoare din anul școlar următor”. Potrivit acesteia, standardele vor schimba modul în care sunt interpretate notele. „Nota am folosit-o prea mult ca pe sentință și prea puțin ca pe prilej de creștere. Ori standardele exact asta ne vor permite: să-i arătăm copilului unde este acum, dar și cât de mult poate crește.”

Gabriela Bartic a precizat că proiectul a fost pilotat în 75 de școli, cu aproximativ 800 de profesori, iar documentele urmează să fie transmise Ministerului Educației pentru etapele finale de implementare.

”Suntem în procesul de implementare a feedback-ului primit ca urmare a pilotării, urmând ca luna aceasta să le trimitem împreună cu metodologiile de aplicare. Ulterior discutăm despre ce pași instituționali va face Ministerul pentru implementarea lor, dar cel mai probabil ele vor fi puse în transparență, în dezbatere publică, și apoi adoptate prin ordin  de ministru în această vară.”

Interviul integral în variantă audio: