Administraţia Prezidenţială precizează într-un comunicat că, în prezent, România nu se confruntă cu dificultăţi de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziţionează combustibili la preţuri aliniate pieţei internaţionale.
Vizita sa a debutat ieri cu participarea la aniversarea a 165 de ani de la înființarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” și a Universității de Arte „George Enescu” din Iași.
După ceremonia de la Teatrul Național, președintele a vizitat compania Antibiotice Iași.
Aseară, Nicușor Dan a susținut declarații de presă la Palas Campus, unde a vorbit despre colaborarea dintre mediul de afaceri și stat.
Referindu-se la tensiunile din coaliția de guvernare, el a declarat că nu vede motive pentru schimbarea actualului premier.
De asemenea, a anunțat că va prezenta în curând concluziile unei analize privind activitatea serviciilor de informații.
Întrebat despre posibila închidere a liceelor cu predare în limba română din Ucraina, Nicușor Dan a precizat că legea care prevede această măsură ar urma să intre în vigoare în 2027, dar nu vizează cazul școlilor românești.
Preşedintele Nicuşor Dan a apreciat că în cel mult două săptămâni proiectul privind pensiile magistraţilor va ajunge în Parlament şi este bine că înainte să existe o consultare pe această temă.
Șeful statului a făcut referire şi la problema salariului minim şi a precizat că este necesară o discuţie de oportunitate a guvernului cu sindicatele şi patronatele şi dacă i se va cere, va media între acestea. El a atras atenţia că dacă se forţează un salariu minim prea mare, anumite activităţi ar putea deveni necompetitive în România şi există pericolul ca sute de mii de oameni să-şi piardă locurile de muncă. (Radio Iași/ FOTO radioiasi.ro)
Iași: Președintele Nicușor Dan, prezent la ceremonia aniversară comună a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și a Universității Naționale de Arte „George Enescu”
Evenimentul a avut loc la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și a reunit reprezentanți ai mediului academic și cultural din întreaga țară.
Șeful statului a evidențiat provocările contemporane, precum fenomenul dezinformării și diminuarea importanței cunoașterii, subliniind că mediul universitar trebuie să lupte pentru adevăr și să promoveze decizii bazate pe cunoaștere. „Trebuie să afirmăm și să promovăm o lume în care cunoașterea contează și deciziile se iau pe bază de cunoaștere”, a spus el.
Președintele a abordat și provocările contemporane, precum fenomenul dezinformării și criza încrederii în autorități. „Trebuie să afirmăm și să promovăm o lume în care cunoașterea contează și deciziile se iau pe bază de cunoaștere”, a subliniat el, încurajând mediul academic să participe activ la dezbaterile publice.
După ceremonia de la Teatrul Național, președintele a vizitat compania Antibiotice Iași și va continua participarea la evenimente dedicate Zilei Armatei României și la Conferința Națională a Rectorilor, subliniind astfel angajamentul său pentru educație, cercetare și dezvoltare, precum și pentru implicarea mediului academic în procesul decizional.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a participat vineri, 24 octombrie 2025, la ceremonia festivă organizată cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la înfiinţarea Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ şi a Universităţii Naţionale de Arte ‘George Enescu’ din Iaşi.
Vă prezentăm în continuare transcrierea alocuţiunii susţinute de Preşedintele României în cadrul ceremoniei de la Teatrul Naţional ‘Vasile Alecsandri’ din Iaşi: Sfinţiile Voastre, Dragi reprezentanţi ai mediului academic, dragi reprezentanţi ai mediului administrativ, inclusiv juridic, Excelenţele voastre, doamnelor şi domnilor, este o mare onoare şi am ţinut să fiu prezent la această manifestare, pentru a onora Iaşul, una dintre capitalele Românei Mari, a onora nişte instituţii – Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’, Universitatea ‘George Enescu’ şi, nu în ultimul rând, Teatrul Naţional ‘Vasile Alecsandri’. Eu refuz această împărţire, la care distinşii colegi au făcut referire – unii sunt cu raţiunea, unii sunt cu emoţiile. Eu cred că este emoţie şi în ştiinţele exacte inclusiv, şi este raţiune şi în aşa-numitele industrii creative. Ce e important este că o societate este definită de instituţiile pe care le are, şi aceste două instituţii – să ne aducem aminte, 1860, eram la un an după unire – aceste două instituţii, cele două universităţi pe care le aniversăm azi au fost esenţiale în definirea unei identităţi naţionale. Acesta este lucrul cel mai important pe care trebuie să îl spunem şi bineînţeles că acest proces trebuie să continue. Ajunşi aici, cred că putem să reflectăm puţin la rolul universităţii în zilele noastre, pentru că trăim o perioadă în care multe valori sunt puse în discuţie, şi, dacă ne referim la mediul academic universitar, cred că sunt două importante. Una este adevărul, şi, într-o lume în care fenomenul de dezinformare creşte accelerat, cred că trebuie să luptăm pentru adevăr. Şi un alt lucru pe care trebuie să îl spunem, dacă suntem într-un mediu universitar, este importanţa cunoaşterii, care, de asemenea, este pusă în discuţie zilele acestea, şi trebuie să afirmăm şi să promovăm, să luptăm pentru o lume în care cunoaşterea contează şi deciziile se iau pe bază de cunoaştere. Am fost stimulat de revenirea într-un mediu universitar – mai am o reflecţie despre rolul universităţii în societate. Bineînţeles că primul reflex, care este foarte important, este conexiunea cu economia. Trăim într-o competiţie globală, şi în această competiţie globală, cunoaşterea contează, şi atunci, din fericire, noi, România, şi Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’, avem o tradiţie în tehnologie. Tehnologia contează foarte mult în competiţia globală a zilelor noastre. De asemenea, există un important suflu creativ în România, şi Universitatea ‘George Enescu’ este o instituţie de prestigiu în zona asta, de industrii creative. Deci trebuie, acolo unde avem un avantaj competitiv, trebuie să încercăm să îl folosim. Dar cred că mai general trebuie să ne gândim la rolul oamenilor din mediul academic în societate, şi aici, din păcate, cred că nu suntem acolo unde ar trebui să fim, adică eu cred că, în momentul în care statul român dezbate bugetul, sau în momentul în care statul român dezbate legi importante nu numai despre educaţie, ci despre economie, despre corespondenţa dintre educaţie şi economie, eu cred că reprezentanţii mediului academic trebuie să fie prezenţi în dezbatere mult mai mult, când vorbim de – am fost ieri la Bruxelles – de cadrul financiar multianual 2028-2034, pentru că România este parte din Europa, nu este, aşa, o anexă. Acolo, societatea românească, mediul academic trebuie să fie parte din dezbatere, pentru a – sper eu – să fie parte din decizie. În momentul acesta, şi o să spun lucrul ăsta şi mâine, la Conferinţa Rectorilor, există doar voinţa de comunicare, nu există interfaţa de comunicare pe care trebuie să o construim şi noi, şi dumneavoastră. Vreau să vă asigur de deschiderea mea ca în toate aceste decizii pe care societatea trebuie să le ia cât mai informat, dumneavoastră să aveţi un cuvânt de spus. Ultimul lucru, mă bucur că sunt reprezentanţi ai mediului academic din Republica Moldova, mă bucură această colaborare şi, dacă fiind distanţa, mă bucur că universităţile din Iaşi sunt parte din acest proces. E bine că de multă vreme construim un spaţiu cultural, educaţional, academic comun. Trebuie să continuăm să facem asta şi sunt printre persoanele care sprijină acest proces. Acestea fiind spuse, vă urez ‘La mulţi ani!’ şi continuaţi aşa cum aţi făcut-o până acum!
‘Am vorbit puţin şi de reconstrucţia Ucrainei. România poate, prin poziţia sa geografică, să contribuie la acest proces. Portul Constanţa care este cel mai mare port la Marea Neagră şi Dunărea care conectează cu vestul Europei şi oferă o modalitate ieftină de transport, care va fi utilă în momentul reconstrucţiei Ucrainei’, a afirmat şeful statului, în conferinţa de presă comună cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
El a subliniat faptul că România va începe din anul 2027 extragerea de gaze din Marea Neagră, ceea ce va conduce la securitatea energetică a ţării, dar şi a Europei.
‘Suntem la Marea Neagră, care este extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, importantă pentru că, începând cu 2027, România o să înceapă să extragă gaz şi asta va contribui la securitatea energetică a României şi a Europei. Este importantă pentru că este comunicarea cea mai simplă, cea mai directă, în momentul în care va fi sigură, între Europa şi Asia Centrală’, a spus preşedintele Nicuşor Dan.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns luni în România şi a fost primită de preşedintele Nicuşor Dan la Baza militară Mihail Kogălniceanu.
Cei doi oficiali s-au deplasat cu elicopterul la Constanţa, unde au vizitat Fregata ”Regele Ferdinand’, după care au revenit la Baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Începând de vineri, şefa Executivului comunitar a vizitat Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania şi Bulgaria.
Potrivit Reprezentanţei Comisiei Europene în România, vizitele sale au evidenţiat ”sprijinul UE pentru statele membre care se confruntă cu provocări din cauza faptului că au frontiere comune cu Rusia sau cu Belarus”. (Agerpres/ FOTO presidency.ro)
Preşedintele României, Nicuşor Dan, participă la Chişinău, alături de preşedinta Maia Sandu, la evenimentele prilejuite de Ziua Limbi Române
Publicat de Andreea Drilea,
31 august 2025, 08:28 / actualizat: 31 august 2025, 11:20
Rador/FOTO Facebook Nicușor Dan
Preşedintele României, Nicuşor Dan, va sosi în scurt timp în Republica Moldova, unde va participa alături de preşedinta Maia Sandu la evenimentele prilejuite de Ziua Limbi Române, sărbătoare instituită prin lege pe ambele maluri ale Prutului.
De la ora 9:00 cei doi vor fi prezenţi la Chişinău la evenimentul denumit Marea Dictare Naţională, unde sunt aşteptaţi 2.000 de oameni. Ulterior, ei vor merge în oraşul Străşeni pentru a depune flori la bustul poetului naţional Mihai Eminescu şi vor participa la un concert dedicat evenimentului.
În august 1989, aproximativ 750.000 de oameni, adunați în centrul Chișinăului, au cerut ca limba română să devină limba oficială vorbită în teritoriile de peste Prut, iar sub presiunea străzii, la 31 august, parlamentul de atunci a adoptat legea în acest sens.
Ziua Limbi Române a fost instituită prin lege de Parlamentul României în anul 2013, iar în Republica Moldova înaintea declarării independenţei faţă de fosta Uniune Sovietică.
El a reafirmat că prioritară este situația financiară a țării, motiv pentru care, pe lângă întâlnirile cu titularii de la Ministerele de Finanțe și al Investiilor, a început discuții tehnice și cu reprezentanții altor instituții importante cu atribuții în acest domeniu.
„O țintă realist-optimistă pentru deficitul pe 2025 este 7,5% din PIB și pentru asta, față de predicţiile pe care le avem în acest moment, ar trebui să tăiem din cheltuieli sau, în fine, să transferăm nişte sume în interiorul bugetului de aproximativ 30 de miliarde de lei”, a explicat Nicuşor Dan. (Rador/ FOTO AI)
Klaus Iohannis şi-a încheiat mandatul; Ilie Bolojan – preşedinte interimar al României
12 februarie 2025, 12:08
Ceremonia de predare – primire a mandatului a durat în jur de 30 de minute.
Iohannis l-a întâmpinat pe Bolojan în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, au făcut o fotografie şi au avut o scurtă întrevedere.
Ulterior, pe Platoul Marinescu a avut loc o ceremonie de plecare. Klaus Iohannis a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare. A fost intonat Imnul naţional al României, iar Klaus Iohannis a salutat Drapelul ţării.
La ceremonia de plecare s-au aflat numeroşi angajaţi ai Administraţiei Prezidenţiale şi jurnalişti.
Klaus Iohannis şi-a dat luni demisia din funcţie, în contextul în care în Parlament se pusese în mişcare procedura de suspendare a lui din calitatea de şef al statului. El a susţinut că procedura de suspendare ar duce România în criză şi ”nu va înţelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers, când preşedintele în funcţie va pleca oricum”.
‘Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte al României. Voi pleca din funcţie (…) pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!’, a transmis Iohannis.
Curtea Constituţională a constatat, marţi, vacantarea funcţiei de preşedinte al României şi a stabilit ca Ilie Bolojan, preşedinte al Senatului, să preia din 12 februarie interimatul la Palatul Cotroceni.
Klaus Iohannis a avut două mandate de preşedinte al României. Ultimul său mandat ar fi trebuit să se încheie la 21 decembrie 2024, însă Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale şi a decis ca Iohannis să rămână la Cotroceni până la alegerea unui nou preşedinte. Decizia CCR a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a desecretizat informaţiile primite de la SRI, SIE şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.
Ilie Bolojan va asigura interimatul la Palatul Cotroceni până în luna mai.
Pe 4 mai va fi organizat primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar al doilea pe 18 mai.
Marţi, cu o zi înainte de preluarea mandatului de preşedinte interimar, Ilie Bolojan s-a suspendat din funcţia de preşedinte interimar al PNL.
AGERPRES
Ilie Bolojan a sosit miercuri la Palatul Cotroceni pentru a prelua mandatul de preşedinte interimar al României.
Maşina care l-a adus la Cotroceni pe preşedintele interimar a intrat pe la Platoul Marinescu.
Preşedintele interimar a fost întâmpinat în Palat de preşedintele demisionar Klaus Iohannis. Cei doi vor avea o întrevedere oficială.
Ilie Bolojan urmează să asigure interimatul până în luna mai. Pe 4 mai se va desfăşura primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar al doilea pe 18 mai.
(AGERPRES/FOTO – captură video Administrația Prezidențială, presidency.ro)