(AUDIO) Evaluarea Națională – Județul Iași înregistrează o promovabilitate de 79,33%, peste media națională, și un singur elev cu media 10, potrivit rezultatelor inițiale, înainte de contestații
În județul Iași, la proba de Limba și literatura română a examenului au fost înregistrate 12 note de 10, iar la Matematică, patru note maxime. Per ansamblu, județul a depășit ușor media națională la promovare.
Din cei 6.339 de candidați prezenți la examen, 5.029 au obținut medii de cel puțin 5, ceea ce înseamnă o rată de promovare de 79,33%, față de media națională de 79%, după cum a declarat, pentru postul nostru de radio, inspectorul școlar general, Rodica Leontieș: ”La limba și literatura română am avut 83,31% elevi care au obținut cel puțin nota 5. Dintre aceștia, 12 candidați au luat nota 10 la limba și literatură română. La matematică avem un procent de 73,34%, elevi care au cel puțin nota 5, dintre aceștia, 4 au obținut nota 10.”
Cele 12 note maxime la Limba și literatura română au fost obținute de elevi de la:
– Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iași – 1 elev; – Colegiul Național Iași – 2 elevi; – Școala Gimnazială „Otilia Cazimir” Iași – 1 elev; – Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași – 1 elev; – Liceul Teoretic „Miron Costin” Iași – 1 elev; – Liceul „EuroEd” Iași – 1 elev; – Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Iași – 1 elev; – Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” Iași – 1 elev; – Colegiul Național „Costache Negruzzi” Iași – 2 elevi; – Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani – 1 elev.
La Matematică, patru candidați au fost notați cu 10. Aceștia provin de la:
– Colegiul Național Iași; – Școala Gimnazială „Costache Antoniu” Țigănași; – Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași; – Colegiul Național „Costache Negruzzi” Iași.
Statisticile arată în continuare un decalaj important între rezultatele elevilor din mediul urban și rural.
Inspectorul școlar general al ISJ Iași, Rodica Leontieș, spune că un aspect pozitiv este că, în acest an, toate unitățile de învățământ din județ au avut elevi care au promovat examenul, adică au luat note peste 5: ”Pe medii de rezidență, la limba și literatura română, în urban 91,2%, cu cel puțin 5, în mediul rural 64,23%. La matematică, pe medii de rezidență, în urban, avem 90,14%, care au obținut cel puțin nota 5, iar în mediul rural, la matematică, 55,79%. Decalajul, între urban-rural, rămâne atât la română cât și la matematică. La matematică, puțin mai accentuat. Menționez faptul că anul acesta nu avem unități școlare care să aibă 0% promovabilitate, fiecare unitate școlară are elevi promovați.”
Conform calendarului, pe 1 iulie în intervalul orar 14:00 – 18:00, pot fi vizualizate lucrările scrise și pot fi depuse contestațiile. Acest proces continuă și în zilele de 2 și 3 iulie. În perioada 4– 7 iulie se vor soluționa contestațiile, iar pe 8 iulie vor fi afișate rezultatele finale.
Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestație.
Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori.
Rezultatele finale vor fi afișate miercuri, 8 iulie.
Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial, este media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele din cadrul Evaluării Naționale.
În județul Iași, rata de participare la examenul de Evaluare Națională a fost de 97,87%, cu 6.339 de candidați prezenți la ambele probe din totalul de 6.447 înscriși.
Rezultatele obținute confirmă încă o dată importanța accesului la servicii medicale preventive în mediul rural. Dintre persoanele evaluate, 76 au fost identificate cu dislipidemie, iar pentru 46 dintre acestea diagnosticul a fost stabilit pentru prima dată. Unul dintre cazurile care au atras atenția echipei medicale a fost cel al unui pacient cu rezultate ale analizelor de indicau o valoare ale trigliceridelor de aproximativ 2900 mg/dL, o valoare extrem de crescută, asociată cu un risc important de complicații severe și care necesită evaluare și tratament de specialitate.
De asemenea, 54 de pacienți au fost diagnosticați cu hipertensiune arterială, dintre care 35 nu știau până acum că suferă de această afecțiune. Totodată, 42 de persoane au prezentat valori sugestive pentru prediabet, iar 45 au fost identificate cu obezitate, factori de risc majori pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare și metabolice.
Dincolo de cifre, fiecare caravană aduce în prim-plan povești și situații care evidențiază vulnerabilitățile existente în comunități. În cadrul acțiunii de la Vlădeni, echipa medicală a identificat o pacientă neasigurată care prezenta sângerări active și o valoare a hemoglobinei de doar 6,3 g/dL, o valoare ce indica o anemie severă și necesita intervenție urgentă. Având în vedere gravitatea situației, a fost solicitat serviciul de ambulanță, iar pacienta a fost îndrumată către investigații și tratament de specialitate.
Aceste rezultate subliniază rolul esențial al medicinei preventive și al programelor de screening în identificarea precoce a afecțiunilor care, de multe ori, evoluează fără simptome evidente. Pentru mulți dintre beneficiarii caravanei, aceasta a reprezentat primul contact medical complex din ultimii ani și oportunitatea de a primi informații clare despre propria stare de sănătate.
Asociația Caravana cu Medici continuă să creadă că accesul la servicii medicale de calitate nu ar trebui să depindă de adresa de domiciliu. Prin implicarea voluntarilor și sprijinul partenerilor, ne continuăm misiunea de a ajunge în comunitățile unde prevenția poate schimba destine și poate salva vieți.
Acțiunea de la Scobinți face parte din Campania#FărăDiabet.Conectăm România rurală la sănătate!, susținută de Boehringer Ingelheim, o inițiativă care urmărește să reducă distanța dintre prevenție și pacient.
Despre Caravana cu Medici
Caravana cu Medici aduce serviciile medicale mai aproape de comunitățile rurale, acolo unde accesul la specialiști este limitat. Prin caravanele organizate, echipe de medici oferă consultații, investigații și îndrumare, contribuind la prevenție și la conectarea pacienților la sistemul de sănătate.
(PROMO/AUDIO) Concursul județean „Lumea copiilor în opera lui Ionel Teodoreanu” – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 2 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în emisiuniea Tradiții de astăzi (JOI, 2 IULIE 2026, h 21:03) relatăm de la Concursul județean „Lumea copiilor în...
Dintre copiii români care au beneficiat de educație digitală, 41% au înregistrat progrese importante în alfabetizare digitală și gândire critică, iar 37,7% au putut identifica pericolele online și au știut să se protejeze
Salvați Copiii România și Fundația Vodafone premiază 10 cadre didactice și 9 ambasadori adolescenți ai inițiativei „Starea de bine...
Comunicat de presă – Doar 40% dintre joburi au salariul afișat, la două săptămâni de la intrarea în vigoare a legii privind transparența salarială. Cele mai multe sunt în servicii, retail și transport/logistică
București, 24 iunie 2026: Peste 6.600 de joburi cu salariul afișat sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro, ceea ce reprezintă 40% din...
#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA: Aurora Deliu, director Școala Miroslava: ”Ne dorim să venim în sprijinul acestor elevi și al părinților remigranți, pentru că de nenumărate ori din buzunarul lor suportă toată cheltuiala pentru a-și sprijini copiii să facă față programei școlare.”
Publicat de andreeadaraban,
18 martie 2026, 08:51 / actualizat: 19 martie 2026, 10:00
Un exemplu relevant se regăsește la Școala Gimnazială ”Colonel Constantin Langa” din Miroslava, județul Iași, unde în prezent sunt înscriși 13 elevi remigranți.Acești copii au petrecut perioade variate de timp în școli din alte țări, iar întoarcerea în sistemul de învățământ românesc vine cu provocări specifice. Integrarea lor presupune eforturi atât din partea elevilor și a familiilor, cât și din partea profesorilor și a conducerii școlii. Diferențele de curriculum, nivelul de cunoaștere a limbi române, adaptarea la cerințele academice și la relațiile sociale din clasă sunt doar câteva dintre aspectele care trebuie gestionate atent pentru a asigura o tranziție cât mai ușoară.
Despre modul în care școala răspunde acestor provocări, despre strategiile de integrare și sprijinul oferit elevilor remigranți, a discutat la Starea Educației, colega noastră, Andreea Daraban, cu directorul Școlii Gimnaziale ”Colonel Constantin Langa” din Miroslava, Aurora Deliu.
Andreea Daraban:În prezent, aveți 13 elevi remigranți. Din ce țări provin aceștia copii și cât timp au studiat în sistemele educaționale de peste hotare?
Aurora Deliu: 13 elevi remigranți înscriși anul acesta, dar noi avem în fiecare an copii care vin din afară, din alte școli, din exteriorul României. Avem copii la clasa I, deci au făcut grădinița și clasa pregătitoare, chiar și clasa I în străinătate, deci în clase primare, dar și la gimnaziu, clasele a VI-a, a VIII-a. Ei vin din Italia, din Danemarca, Marea Britanie. Dacă în anii trecuți aveam preponderent copii din Italia sau Spania, acum avem elevi veniți din Danemarca și Marea Britanie.
Andreea Daraban:Mai mulți la gimnaziu sau la școala primară?
Aurora Deliu: Anul trecut am avut mai mulți la gimnaziu, anul acesta sunt mai mulți copii la clasele primare veniți. La gimnaziu, unii dintre copii au început clasele primare în România, au plecat în străinătate, nu s-au adaptat sistemului din țara în care au mers și s-au reîntors în România. La clase primare au făcut grădinița și clasele I sau a II-a în străinătate și apoi au revenit.
Andreea Daraban:Care sunt principalele dificultăți pe care le întâmpină acești elevi atunci când revin în sistemul de învățământ din România?
Aurora Deliu: Dacă în familie nu s-a vorbit în limba română, prima dificultate este de a comunica în limba română și a înțelege, și a îndeplini sarcinile pe care le primesc ei la școală și de a scrie. Chiar dacă ei comunică, când ajung la scris, e dificil. Dar e dificil și la celelalte discipline, pentru că nici matematica nu e ușoară, nu înțeleg toate explicațiile date la clasă. La gimnaziu e și mai dificil, pentru că e materie foarte multă, se trece foarte repede prin ea, copilul nu are timp să o asimileze. Întâlnesc dificultăți copiii noștri, pe care îi avem de la clasă pregătitoare, darămite acești copii care vin din străinătate.
Andreea Daraban: Ați avut cazuri în care elevii au renunțat la sistemul nostru educațional pentru că nu s-au adaptat?
Aurora Deliu: La clasele primare am avut un copil care a plecat înapoi în străinătate. A plecat înapoi în Anglia și am avut, cred că, acum trei ani, un copil venit din Japonia, unde chiar este cu totul diferit față de Europa.
Am făcut tot posibilul în a-l integra, însă mergea acasă și spunea că își dorește cultura de acolo, tot ceea ce avea acolo. Era înscris în clasa a VI-a la noi, cunoștea foarte puțină română, nici engleza nu o stăpânea astfel încât să vorbească cu copiii. Pentru că aveam o clasă de intensiv engleză și am zis că poate reușește să comunice cu ei mai bine, dar a fost destul de dificil și la finalul anului școlar s-au reîntors. De anul trecut avem două fetițe venite din Peru. Mama este peruancă, tatăl român. S-au adaptat, cea mică este în clasele primare, cea mare la gimnaziu, în clasa a VII-a. Nu le-a fost ușor, dar s-au integrat în colectiv.
Andreea Daraban:În ce mod îi sprijin instituțiile statului pe acești copii în procesul de integrare? De exemplu, elevii remigranți pot alege orice școală, evitând acest principiu al teritorialității?
Aurora Deliu: Din păcate, nu. Dacă părintele are domiciliul în Miroslava, el trebuie să se îndrepte către școala de circumscripție. Ar avea posibilitatea să meargă și către o altă școală, din municipiul Iași sau chiar din Miroslava, cealaltă școală cu personalitate juridică, iar acolo este acceptat doar dacă nu depășește numărul de locuri din clasa respectivă. De obicei, se îndreaptă către circumscripția școlară, cel puțin în comunitatea noastră. Ei vin către noi, își depun dosarul, verificăm documentele, apoi se trimit către Inspectoratul școlar pentru echivalare. În cazul în care vedem după o lună, două, copilul nu face față, discutăm cu părinții, facem o evaluare și atunci merge către o clasă inferioară. Pentru că interesul copilului este nu neapărat să fie conform vârstei la clasa respectivă, ci să reușească să se integreze și să facă față provocărilor de la clasă.
Andreea Daraban:Există o lege care prevede că se pot înființa grupe de acomodare pentru acești copii.Face școala demersuri pentru a stimula înscrierea elevilor remigranți în aceste grupe de acomodare?
Aurora Deliu: Nu a făcut, însă vom face, pentru că, având în vedere numărul mare de elevi care, anual, vin către noi, vom face aceste demersuri și să înființăm o astfel de grupă, pentru că vedem că este nevoie. Vom studia legislația. Ne dorim să venim în sprijinul acestor copii și al părinților, pentru că de nenumărate ori din buzunarul lor suportă toată cheltuiala pentru a-și sprijini copiii să facă față programei școlare.
Andreea Daraban:Există instrumente specifice pentru a măsura avansul sau regresul academic al elevilor remigranți?
Aurora Deliu: Sunt aceste teste inițiale pe care colegii le dau la clasă. Dacă este în mijlocul anului școlar, colegii fac pe nivel, se întâlnesc în comisie și pregătesc un test pentru acești copii și evaluăm. Se face și o comisie pentru copii audienți, pentru că ei nu sunt înscriși din start cu statutul de elev, ei sunt audienți. Se realizează o comisie, dacă nu are toate documentele din țara din care provine, toate documentele de studii, atunci școala este obligată să facă această evaluare. Dar noi o facem chiar și dacă nu avem aceste documente. Cu cât nivelul clasei este mare, cu atât și pentru ei este dificil în a se integra.
Andreea Daraban:Putem vorbi despre un fenomen, acesta al remigranților?
Aurora Deliu: Da. Dacă în 2021 aveam, după pandemie, șase, șapte elevi, s-a dublat numărul și încă nu s-a încheiat anul școlar. Pentru că părinții nu vin doar în vacanța de vară pentru a-și înscrie copiii în unitățile noastre școlare. Chiar săptămâna trecută s-au întors părinții din străinătate și și-au înscris copiii la noi. Când au schimbat și serviciul și au luat această decizie bruscă de a veni în timpul anului școlar, ei trebuie școlarizați. Nu pot rămâne acasă până la finalul anului școlar și să fie înscriși în următorul an școlar.
Andreea Daraban:De aceea ar trebui, cred că, un program coerent în acest sens, creat de Ministerul Educației, aplicat în fiecare județ din țară, în fiecare unitate școlară.
Aurora Deliu: Da. Să simtă și ei că sunt sprijiniți și că nu sunt, cumva, lăsati singuri, iar părinții și copiii să se descurce. Oricât ne-am dorit noi să-i sprijinim, nici timp nu avem, pentru că sunt clase numeroase. Este dificil pentru colegii mei să reușească să fie atenți și să răspundă la fiecare solicitare a acestor copii. Uneori, ei sunt invitați să rămână, poate, după program și să lucreze.
Andreea Daraban:Care este plus valoarea pe care o aduc acești copii care revin din străinătate și vin în țară și încearcă să se integreze?
Aurora Deliu: Cultura cu care vin de acolo. Eu, la limba franceză, fac cu ei școala din zilele noastre și atunci ei trebuie să-și aleagă câte un model. Copiii care au studiat doar în România caută modele din alte țări, dar pe acești copii veniți din străinătate, eu îi rog să ne prezinte cum au învățat, cum este școala acolo. Și ajungem să aflăm lucruri foarte interesante și cu aplicabilitate, zic eu, și la noi. Ce ne lipsește nouă în școlile noastre pentru acești copii sunt și consilierii școlari.
Andreea Daraban:La școala dumneavoastră există un consilier școlar titular?
Aurora Deliu: Da, un consilier școlar la aproape 2000 de copii. Pentru că avem de la grădiniță până la clasele de gimnaziu. Cât poate un om și nu este de ajuns o întâlnire. Colega mea ar trebui să aibă cel puțin 4-5 ședințe cu acel copil până simte că s-a schimbat ceva, că a prins mai multă încredere în el. Doamna consilier merge la aceste clase și face activități de grup, de integrare. Încercăm pe cât posibil să-i sprijinim și să ținem aproape cu familia, pentru că întotdeauna, spunem noi, suntem la baza reușitei lor. Școala, familia și în vârf este copilul, dacă se înclină puțin, atunci nici copilului nu este bine.
(PROMO/AUDIO) Școala de Vară „Iași – Istorii, Oameni, Monumente” – temă a emisiunii Dialog intercultural din ziua de vineri, 24 IULIE 2026, h 20:30, de pe undele Radio Iași cu Dumitru ȘERBAN
Stimați prieteni, la Iași, în perioada 6–10 iulie, reprezentanții Facultății de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,...
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Proiectul pilot este dedicat elevilor și profesorilor de gimnaziu și are ca scop reducerea decalajelor de învățare la matematică, îmbunătățirea rezultatelor la Evaluarea Națională și sprijinirea cadrelor didactice prin resurse digitale moderne și formare profesională.
Inspectoratul Școlar Județean Iași a coordonat procesul de înscriere, după cum a declarat, pentru postul nostru de radio, Ines Crețu inspector pentru disciplina matematică.
Ines Crețu: S-au putut înscrie toate școlile care au dorit, în special cele din PNRAS, dar nu exclusiv. Toate școlelele care au considerat că au nevoie de o resursă digitală gratuită, pusă la dispoziție de Ministerul Educației în colaborare cu Banca Mondială, au putut face acest lucru. În județul Iași există 58 de școli deja înscrise, majoritatea din mediul rural, dar și din cel urban, din Iași, din Târgul Frumos.
Ines Crețu a mai declarat că 144 de profesori din județ vor beneficia de pachetul digital oferit gratuit, care include fișe teoretice, materiale video, teste și ghiduri de aplicare.
Ines Crețu: Există un modul de activități remediale pentru elevi, constă în 45 de ore și 10 unități de învățare și, de asemenea, un modul pentru profesori, format din 20 de ore, au acces la modul de pedagogie, AI, tehnologii digitale. În concret, acest program practic pune la dispoziție un container digital. Acest container digital poate fi accesat și offline, este pus la dispoziția școlii și cuprinde diverse resurse.
De săptămâna viitoare, școlile vor primi acces la platforma ”Mate Remedial” printr-un link dedicat, care va permite utilizarea containerului digital de resurse. (Radio Iași/ Andreea Daraban/ FOTO radioiasi.ro)