Ce măsuri educative poate dispuse instanța în cazul în care un minor a săvârșit o infracțiune și care este rolul educației și al prevenirii discutăm, în rubrica de astăzi, cu dr. în drept Lorena Tarlion, profesor asociat la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității ”Al. I. Cuza” Iași, expert în drept penal-formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii, membru în Consiliul Director al Asociației ”Justiție pentru Minori”.
Ascultați live ”Puls Juridic” în fiecare miercuri de la 13.30, https://www.radioiasi.ro/asculta-live/ sau pe frecvențele Radio Iași 1053 KHz AM, 90,8; 94,5 şi 96,3 MHz FM.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
Ce măsuri educative poate dispuse instanța în cazul în care un minor a săvârșit o infracțiune și care este rolul educației și al prevenirii discutăm, în rubrica de astăzi, cu dr. în drept Lorena Tarlion, profesor asociat la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității ”Al. I. Cuza” Iași, expert în drept penal-formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii, membru în Consiliul Director al Asociației ”Justiție pentru Minori”.
Ascultați live ”Puls Juridic” în fiecare miercuri de la 13.30, https://www.radioiasi.ro/asculta-live/ sau pe frecvențele Radio Iași 1053 KHz AM, 90,8; 94,5 şi 96,3 MHz FM.
(PROMO/AUDIO) Cucuteni–Trypillia: dialog peste milenii prin meșteșug și patrimoniu – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 23 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la vernisajul expoziției Spirala – Cucuteni-Trypillia....
#StareaEducației (INTERVIU) Bacalaureatul a confirmat o realitate care persistă de ani de zile: elevii din mediul rural pornesc cu șanse inegale. Mihaela Nabăr, director World Vision România: „Este foarte greu să aduci un copil la nota 6 la Bacalaureat dacă pornește cu mari decalaje.” Robert, absolvent promoția 2026: Fără programul ”Vreau în clasa a IX-a” nu cred că aș fi putut continua liceul.
Rezultatele finale ale Bacalaureatului din acest an aduc o veste bună pentru sistemul de educație: aproape 97.000 de candidați au promovat...
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: „Standardele naționale de evaluare îi vor spune elevului și părintelui ce știe copilul și cum poate merge mai departe. Vom începe cu adevărat să folosim evaluarea pentru învățare. Examenele cumva direcționează predarea, copiii nu învață decât ceea ce știu că se dă la examen.”
Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește...
În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta ÎCCJ, Lia Savonea, se solicită judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, printre altele, aplicarea de amenzi premierului Ilie Bolojan şi ministrului Finanţelor, în cazul în care nu vor pune în executare decizia instanţei.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanţelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creştere de aproximativ 50% faţă de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte – condusă atunci de Corina Corbu – şi Parchetul General – condus de Alex Florenţa – au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unei părţi din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
În documentul înaintat Curţii de Apel de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se solicită următoarele:
* obligarea pârâţilor la punerea la dispoziţia reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraţilor, prevăzute în titluri executorii scadente în anul 2026;
* emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;
* stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanţelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligaţiei stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare;
* aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere.
Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, instanţa supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
Decizia de a acţiona în instanţă vine după ce Lia Savonea a depus vineri o plângere prealabilă la Guvern, în care critica măsurile recente îndreptate împotriva magistraţilor, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.
‘Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care în mod constant şi sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere şi afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervenţiile asupra regimului pensiilor şi continuând, în prezent, cu ignorarea obligaţiilor legale de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive. Această evoluţie nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătoreşti nu este opţională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreţionar. Atunci când obligaţiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeşalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, îşi arogă dreptul de a decide singur când şi cum îşi execută propriile obligaţii, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică’, declara vineri ICCJ. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Poliţistul este acuzat că pe 7 martie 2025, aflându-se în timpul serviciului, a depistat o femeie conducând o maşină pe un drum din Bălţăteşti, fără a deţine permis de conducere, fapt pentru care a întocmit dosar penal pe numele acesteia.
‘Ulterior, în perioada sfârşitului lunii martie – luna aprilie 2025, inculpatul Vieru Sergiu Vasile i-ar fi pretins concubinului persoanei cercetate pentru conducere fără permis suma totală de aproximativ 15.000 de euro, pentru a-şi exercita pretinsa influenţă asupra organului de cercetare penală ce instrumenta cauza respectivă, dar şi asupra procurorului de caz şi a superiorului acestuia, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Neamţ, cu promisiunea că va asigura soluţionarea cauzei fără trimiterea în judecată a făptuitoarei’, se arată în rechizitoriul DNA.
În aceeaşi perioadă, cu prilejul a două întâlniri, poliţistul ar fi primit de la concubinul femeii sumele de 25.000 de lei, respectiv 40.000 de lei.
Bărbatul a refuzat să îi mai dea poliţistului suma de 2.000 de euro solicitată de către acesta din urmă, care ar fi condus la echivalentul total de 15.000 de euro solicitaţi.
‘La data de 24 septembrie 2025, în contextul în care cumpărătorul de influenţă dobândise calitatea de inculpat în cadrul unui dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Neamţ, în cadrul unor discuţii purtate cu primul la domiciliul acestuia, inculpatul Vieru Sergiu Vasile i-ar fi pretins suma de aproximativ 15.000 de euro, în vederea exercitării influenţei asupra organului de urmărire penală care instrumentează cauza penală respectivă, cu promisiunea că acesta nu va fi supus unei măsuri preventive privative de libertate, respectiv că va determina o soluţie favorabilă care să nu presupună trimiterea în judecată’, mai arată procurorii DNA.
Pe 25 septembrie 2025, procurorii au organizat un flagrant în cadrul căruia poliţistul a fost prins în timp ce primea 9.000 de euro şi 5.200 de lire sterline.
Bărbatul a fost arestat preventiv pentru trafic de influenţă iar acum, procurorii au înaintat dosarul spre judecare către Tribunalul Neamţ. (Agerpres)
În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Horaţiu Potra, alături de alte 20 de persoane din gruparea sa.
Este vorba despre dosarul deschis de procurori după ce Potra şi mercenarii lui au fost opriţi în trafic, în decembrie anul trecut, în timp ce veneau spre Capitală, pentru a declanşa proteste violente împotriva organelor care exercită autoritatea de stat.
Dosarul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.
Diana Surdu: Procurorii notează că planul conceput de Călin Georgescu împreună cu mercenarul Horaţiu Potra, coinculpat în cauză, urmărea prin contagiune emoţională şi comportamentală, dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat. Acestora li se adaugă manipularea informaţională metodică, începută cu cel puţin trei ani în urmă, şi menită să altereze percepţia publică şi să erodeze încrederea în ordinea democratică.
Procurorul general, Alex Florenţa, explică: Începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă, asociate campaniei de promovare a unui candidat independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societăţii. Creşterea volumului de conţinut instigator la acţiuni violente a fost iniţiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluţia realizându-se însă în mod sistematic, prin promovare de elemente de conţinut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenţei artificiale. Acest tip de narative şi modalitatea de realizare a conţinutului online corespund tiparului acţional al Federaţiei Ruse, fiind semnalate şi în alte state, precum Moldova sau Georgia.
Şeful Parchetului General a spus că Rusia a desfăşurat în România o amplă campanie de microtargetare a populaţiei, prin patru tipare identificate: identitar nostalgic, conspiraţionist, religios şi medicină alternativă. Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de dezinformare şi influenţare a electoratului, potrivit procurorului general, Alex Florenţa.(Rador/ FOTO agerpres.ro/arhivă)
Potrivit Parchetului General, inculpaţii sunt acuzaţi că, în perioada amintită, au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală.
În urma acestei acţiuni, patru persoane au fost ucise, peste 1.300 au fost agresate fizic sau psihic, iar alte 1.200 au fost lipsite de libertate în mod ilegal.
Tot ilegal, în operaţiunea represivă au fost implicate forţe ale Ministerului de Interne, Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Dosarul Mineriadei a mai ajuns în instanţă în anul 2017, însă Înalta Curte a dispus restituirea cazului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
