Ministerul Justiţiei: Zece candidaţi pentru şefia Parchetului General, DNA şi DIICOT

Publicat de Gabriela Rotaru, 9 februarie 2026, 13:46 / actualizat: 9 februarie 2026, 14:59

Actualul procuror general, Alex Florenţa, şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT. La rândul său, actualul procuror-şef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Alina Albu, actualul şef al DIICOT, şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea instituţiei.

Potrivit unui anunţ publicat de Ministerul Justiţiei, la procedura de selecţie organizată în perioada 8 ianuarie – 2 martie 2026, în vederea formulării propunerilor de numire pentru funcţiile de procuror general şi adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DNA, precum şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DIICOT, s-au înscris, în total, 19 candidaţi.

* Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

– Cristina Chiriac, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi;

– Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

* Pentru funcţia de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

– Marius I. Voineag, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

* Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

– Tatiana Toader, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

– Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

* Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

– Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală;

– Marinela Mincă, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

– Marius-Ionel Ştefan, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.

Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism:

– Ioana-Bogdana Albani, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;

– Antonia Diaconu, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;

– Alina Albu, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Codrin-Horaţiu Miron, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;

– Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

* Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism:

– Aurel-Cristian Lazăr, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;

– Alex-Florin Florenţa, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

– Claudia-Ionela Curelaru, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;

– Mihai-Răzvan Negulescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Potrivit calendarului estimativ publicat de Ministerul Justiţiei, termenul limită pentru depunerea cererilor de participare la selecţie şi a tuturor documentelor necesare a fost luni, ora 12:00, iar până la data de 16 februarie urmează să fie publicată lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile de participare.

În perioada 23-26 februarie, procurorii înscrişi în procedura de selecţie vor susţine, în faţa ministrului Justiţiei şi a comisiei de evaluare, un interviu. Acesta va consta în prezentarea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, precum şi evaluarea modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei vizate.

Rezultatele selecţiei vor fi publicate la data de 2 martie. Tot atunci, propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului consultativ motivat.

Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi cea de procuror-şef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT – de la 14 aprilie.

Potrivit legii, pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător.

Nu pot fi numiţi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. (Agerpres/ FOTO  Ministerul Justiției/ just.ro)

Denunţ penal la Parchetul General în legătură cu acuzaţiile de plagiat aduse ministrului Justiţiei

În denunţ, avocatul Cuculis cere procurorilor să fie demarate cercetări în legătură cu două aspecte: apariţia în spaţiul public a documentarului ‘Recorder’, prin care s-au prezentat elemente ce ţin de infracţiuni de corupţie, conexe corupţiei, infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei şi altele, şi apariţia pe site-ul pressone.ro a unui material intitulat ‘Doctoratul plagiat al ministrului Justiţiei. 140 pagini cu conţinut copiat în teza lui Radu Marinescu’, semnat de jurnalista Emilia Şercan.

‘Având în vedere faptul că Justiţia este una dintre puterile statului român, ţinând seama şi de prevederile legii profesiei de avocat, jurământul depus şi constatarea că în spaţiul public cele două materiale au apărut la scurt timp între ele, văzând că, deşi faptele prezentate în materialul Recorder sunt de natură să ducă la suspiciunea rezonabilă că au fost săvârşite o serie largă de infracţiuni, cât şi faptul că materialul depus pe site-ul online pressone.ro a fost publicat concomitent cu momentul declanşării procedurii de numire a conducerii parchetelor mari din Romania, că în acest moment Parchetul General nu a dispus efectuarea unor verificări/deschideri de dosare penale, în raport de art. 290 Cod procedură penală, înţelegem să formulăm prezentul denunţ’, se arată în documentul publicat de Adrian Cuculis.

Potrivi acestuia, sintagma ‘acapararea Justiţiei’, folosită în materialul Recorder, descrie de obicei acuzaţii grave de natură sistemică, cum
ar fi: încercarea de preluare/control politic asupra instanţelor şi parchetelor, numiri abuzive în funcţii-cheie din Justiţie, modificări legislative care ar submina independenţa Justiţiei, presiuni sistematice asupra magistraţilor, instrumentalizarea disciplinară/penală împotriva judecătorilor/procurorilor ‘incomozi’.

‘Având în vedere că, în legătură cu anularea alegerilor din 2024, există dosare penale instrumentate de către Parchetul General, trimise în judecată în camera preliminară, bazate la rândul lor pe sesizări din oficiu şi care intră tot sub umbrela ‘Justiţia acaparată’, suntem convinşi că, prin decelarea elementelor de natură penală prezentate în cadrul materialului de notorietate Recorder – ‘Justiţie acaparată’, Parchetul General, prin procurorii instrumentatori, pot veni cu o soluţie judiciară clară şi valabilă ‘Erga omnes’, pentru a aduce, dacă este cazul, linişte în rândul populaţiei României şi încredere în actul de Justiţie sau, din contră, vinovaţi, pe care să-i defere Justiţiei’, argumentează avocatul.

În legătură cu apariţia articolului pe site-ul pressone.ro, prin care este prezentată parţial teza de doctorat a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, la o distanţă de doar trei zile de la momentul de la care a fost declanşată procedura de numire a şefilor de parchete, Cuculis se întreabă dacă şi aici se poate aplica sintagma ‘acapararea Justiţiei’.

Jurnalista Emilia Şercan a publicat luni pe site-ul Pressone.ro un articol în care susţine că ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a plagiat mai mult de jumătate din teza de doctorat.

Conform analizei pressone.ro, cel puţin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul ‘Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil’ conţin text copiat din alţi autori, mai exact 140 de pagini dintre cele 247 ale lucrării.

‘Radu Marinescu a obţinut titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Cea mai mare parte a conţinutului plagiat provine din alte trei lucrări, iar în unele situaţii calupurile de text preluat cuvânt cu cuvânt se întind chiar şi până la 25 de pagini consecutive’, susţine Emilia Şercan.

(AGERPRES/FOTO – pagina de Facebook a PICCJ)

Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alte 20 de persoane din gruparea sa au fost trimişi în judecată de Parchetul General

Publicat de Gabriela Rotaru, 17 septembrie 2025, 07:48

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Horaţiu Potra, alături de alte 20 de persoane din gruparea sa.

Este vorba despre dosarul deschis de procurori după ce Potra şi mercenarii lui au fost opriţi în trafic, în decembrie anul trecut, în timp ce veneau spre Capitală, pentru a declanşa proteste violente împotriva organelor care exercită autoritatea de stat.

Dosarul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.

Diana Surdu: Procurorii notează că planul conceput de Călin Georgescu împreună cu mercenarul Horaţiu Potra, coinculpat în cauză, urmărea prin contagiune emoţională şi comportamentală, dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat. Acestora li se adaugă manipularea informaţională metodică, începută cu cel puţin trei ani în urmă, şi menită să altereze percepţia publică şi să erodeze încrederea în ordinea democratică.

Procurorul general, Alex Florenţa, explică: Începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă, asociate campaniei de promovare a unui candidat independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societăţii. Creşterea volumului de conţinut instigator la acţiuni violente a fost iniţiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluţia realizându-se însă în mod sistematic, prin promovare de elemente de conţinut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenţei artificiale. Acest tip de narative şi modalitatea de realizare a conţinutului online corespund tiparului acţional al Federaţiei Ruse, fiind semnalate şi în alte state, precum Moldova sau Georgia.

Şeful Parchetului General a spus că Rusia a desfăşurat în România o amplă campanie de microtargetare a populaţiei, prin patru tipare identificate: identitar nostalgic, conspiraţionist, religios şi medicină alternativă. Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de dezinformare şi influenţare a electoratului, potrivit procurorului general, Alex Florenţa.(Rador/ FOTO agerpres.ro/arhivă)

Deputaţi AUR, chemaţi la Parchetul General în urma protestelor de duminică

Parlamentarii au fost văzuţi la protestul violent de duminică seara de la Biroul Electoral Central, iar unii dintre ei au postat chiar imagini pe reţelele sociale.

În plus, Parchetul General a anunţat că a deschis un dosar penal in rem cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare publică, după mesajul postat online de preşedintele AUR, George Simion, ca urmare a invalidării de către BEC a candidaturii lui Călin Georgescu.

De asemenea, în urma violenţelor din Centrul Vechi al Capitalei, Poliţia şi Parchetul au reţinut trei persoane pentru distrugere, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi ultraj, precizează aceleaşi surse.

(RADOR/FOTO – pagina oficială a partidului AUR)

Teancuri de bani, arme şi muniţie, găsite la apropiaţii lui Georgescu

Miercuri dimineaţa, anchetatorii au efectuat 47 de percheziţii pe raza judeţelor Sibiu, Mureş, Timiş, Ilfov şi Cluj, într-un dosar legat de finanţarea campaniei electorale, constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid.

Potrivit unor surse judiciare, într-un imobil locuit de mercenarul Horaţiu Potra şi fiul său au fost găsite arme şi muniţie ascunse într-o cameră secretă.

De asemenea, într-un seif ascuns sub podeaua casei, au fost găsite teancuri cu bani, în total peste un milion de euro.

În acest moment, Călin Georgescu este audiat la Parchetul General, el fiind adus cu mandat de poliţişti.

Parchetul General efectuează cercetări pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: acţiuni împotriva ordinii constituţionale; nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor; efectuarea, fără drept, a oricăror operaţiuni cu articole pirotehnice; instigare publică; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

De asemenea, sunt efectuate cercetări pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii; fals în declaraţii privind sursele de finanţare a campaniei electorale; comunicarea de informaţii false.

(AGERPRES/FOTO Poliția Română)

Călin Georgescu, ridicat de poliţişti pentru a fi audiat la Parchetul General

În acest moment, la Parchetul General a fost instalat un dispozitiv al Jandarmeriei.

Miercuri dimineaţa, procurorii de la Parchetul General au efectuat 47 de percheziţii pe raza judeţelor Sibiu, Mureş, Timiş, Ilfov şi Cluj, într-un dosar legat de finanţarea campaniei electorale, constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid.

Printre cei vizaţi de anchetă este şi un apropiat al lui Georgescu, Horaţiu Potra, lider al unei grupări de mercenari care a acţionat în Africa.

Potrivit unui comunicat al Parchetului, în acest dosar sunt efectuate cercetări pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: acţiuni împotriva ordinii constituţionale; nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor; efectuarea, fără drept, a oricăror operaţiuni cu articole pirotehnice; instigare publică; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

De asemenea, sunt efectuate cercetări pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii; fals în declaraţii privind sursele de finanţare a campaniei electorale; comunicarea de informaţii false.

(AGERPRES/FOTO – Facebook, Parchetul General)