Puls Juridic: Când răspund penal minorii? (Partea II)

Publicat de Andreea Drilea, 29 aprilie 2026, 11:46

Ce măsuri educative poate dispuse instanța în cazul în care un minor a săvârșit o infracțiune și care este rolul educației și al prevenirii discutăm, în rubrica de astăzi, cu dr. în drept Lorena Tarlion, profesor asociat la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității ”Al. I. Cuza” Iași, expert în drept penal-formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii, membru în Consiliul Director al Asociației ”Justiție pentru Minori”.

Ascultați live ”Puls Juridic” în fiecare miercuri de la 13.30, https://www.radioiasi.ro/asculta-live/ sau pe frecvențele Radio Iași 1053 KHz AM, 90,8; 94,5 şi 96,3 MHz FM.

Puls Juridic: Când răspund penal minorii? (Partea I)

Publicat de Gabriela Rotaru, 22 aprilie 2026, 11:13

Ce măsuri educative poate dispuse instanța în cazul în care un minor a săvârșit o infracțiune și care este rolul educației și al prevenirii discutăm, în rubrica de astăzi, cu dr. în drept Lorena Tarlion, profesor asociat la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității ”Al. I. Cuza” Iași, expert în drept penal-formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii, membru în Consiliul Director al Asociației ”Justiție pentru Minori”.

Ascultați live ”Puls Juridic” în fiecare miercuri de la 13.30, https://www.radioiasi.ro/asculta-live/ sau pe frecvențele Radio Iași 1053 KHz AM, 90,8; 94,5 şi 96,3 MHz FM.

(AUDIO) #StaiSigurPeNet: Provocările periculoase din online, un risc tot mai mare pentru copii

Publicat de Andreea Drilea, 27 martie 2026, 12:22

Un studiu al Poliției Române din 2025 arată că 93% dintre elevii între 10 și 18 ani folosesc zilnic internetul, iar rețelele sociale sunt preferatele acestora. În același timp, peste jumătate dintre copii învață singuri să navigheze online, fără o educație digitală adecvată.

Medicii atrag atenția că tot mai mulți minori ajung la urgențe după ce imită provocări virale periculoase de pe internet.

Specialiștii spun că cei mai vulnerabili sunt copiii sub 15 ani, care nu conștientizează pe deplin consecințele acestor gesturi.

La Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași au fost înregistrate cazuri de fracturi, entorse sau traumatisme după astfel de provocări, după cum a declarat în cadrul campaniei #StaiSigurPeNet, derulată de Radio România, directorul medical al instituției, Cătălina Ionescu: ”În Unitatea Primiri Urgențe, în decursul anilor, am întâlnit cazuistică determinată de expunerea copiilor în spațiul virtual, de la ”Balena albastră”, ”Spiderman”, ingestia diverselor produse, cel mai recent ingestie de lalele. În 2024, am avut 24 de pacienți care s-au prezentat în unitatea primirilor urgențe cu fracturi, entorse, traumatisme toracice, abdominale, în urma acestei provocări de pe social media, ”Superman Challenge”.  În 2025 am avut 12 cazuri.”

(Radio Iaşi/Andreea Daraban/FOTO AI)

Iaşi: Şapte persoane, implicate într-un accident rutier pe DN 28; a fost solicitat elicopterul SMURD

Publicat de Gabriela Rotaru, 24 octombrie 2025, 15:25

Totodată, în zonă au intervenit mai multe echipaje de pompieri din Iaşi şi Neamţ, cadre medicale de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi şi poliţişti rutieri.

În accident au fost implicate două autotrenuri şi două autoturisme, iar unul dintre şoferi a rămas încarcerat.

‘La sosirea forţelor de intervenţie, conducătorul auto al unuia dintre autoturisme, un bărbat în vârstă de 66 de ani, se afla încarcerat în vehiculul avariat în proporţie de aproximativ 90%. Pompierii militari au acţionat pentru descarcerarea şi extragerea victimei, care a fost predată conştientă echipajului SMURD şi transportată la spital pentru investigaţii şi îngrijiri medicale de specialitate’, a informat ISU Iaşi.

Celelalte şase persoane implicate în accident, printre care doi minori cu vârste de 10 ani şi 13 ani, au fost evaluate medical la faţa locului şi prezentau atacuri de panică, dar nu au necesitat transport la spital.

Potrivit ISU Iaşi, cele patru autovehicule au suferit avarii, unele majore.

Traficul rutier a fost blocat pe ambele sensuri de mers timp de aproximativ 40 de minute, fiind ulterior deviat pentru fluidizarea circulaţiei, de către echipajele poliţiei rutiere. (Agerpres/ FOTO ISU IS)

Minorii cu vârsta de peste 14 ani, condamnaţi în cauze penale, vor putea beneficia de un program educativ extins

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 septembrie 2025, 15:42 / actualizat: 26 septembrie 2025, 17:52

Prevederile sunt cuprinse într-un proiect de lege depus la Parlament de USR, care urmează să intre în procedura de dezbatere.

Potrivit iniţiatorilor, durata măsurilor educative neprivative de libertate pentru minorii de peste 14 ani care săvârşesc fapte penale este acum redusă şi din acest motiv şi eficienţa măsurii este limitată. Prin noul proiect se propune extinderea duratei măsurilor educative, astfel încât consilierii de probaţiune să aibă suficient timp de interacţiune cu minorii pentru a-i sprijini în integrarea lor reală în comunitate. Conform documentului, iniţiat de parlamentari USR, minorul va avea obligaţia de a participa la un program de formare civică pe o durată de cel mult şase luni, pentru a înţelege consecinţele legale şi sociale la care se expune în cazul săvârşirii de infracţiuni, dar şi pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor. Măsura educativă a supravegherii constă în controlarea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o perioadă cuprinsă între patru luni şi un an, sub coordonarea Serviciului de probaţiune, pentru a asigura participarea la cursuri şcolare sau de formare profesională. Alte măsuri sunt consemnarea la domiciliu la sfârşit de săptămână, pe o perioadă de cel mult şase luni, şi asistarea zilnică, ce poate ajunge până la un an. Proiectul de lege a intrat pe circuitul parlamentar pentru dezbatere şi vot. (Rador/ Amalia Bojescu/ FOTO radioiasi.ro)

#StareaEducației (INTERVIU): Claudia Oprescu, psihoterapeut: “Fenomenul de cyberbullying a luat amploare și a căpătat forme diverse, afectând tot mai mulți copii. Acest comportament poate să ia, adesea, forma unei infracțiuni și este important să se știe că există legislație pentru astfel de cazuri.”

Publicat de Andreea Drilea, 28 februarie 2025, 07:21

Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre aceste aspecte cu doamna Claudia Oprescu, psihoterapeut și coordonator program siguranță online în cadrul Organizației “Salvați Copiii”.

Andreea Daraban:  Ce înseamnă cyberbullyingul? Cum se manifestă acesta?

Claudia Oprescu:  Aș numi acest comportament ca fiind un comportament cu note de agresivitate, intenționat, cu un caracter repetitiv. Se produce pentru a umili, pentru a denigra pe cineva. În ultima vreme observăm mai multe forme ale acestui fenomen, iar dimensiunile sunt foarte mari, deci nu numai că s-a diversificat, dar a luat și amploare, acest pericol din online afectând tot mai mulți copii. Iar dacă ne referim la această cercetare, care s-a realizat la nivel național, să știți că aceste cifre sunt reflectate și la nivel european. Copiii din toate țările se confruntă cu acest fenomen.

Andreea Daraban: Ne puteți da niște exemple de astfel de comportamente care s-au amplificat odată cu utilizarea excesivă a internetului?

Claudia Oprescu: Vorbim de insulte care se trimit prin mediul online, vorbim, de exemplu, despre excluderea din grup. Noi știm cât de important este ca un adolescent să facă parte dintr-un grup și să simtă aprecierea grupului. Iar dacă este exclus, ceilalți nu mai vorbesc cu el nici în viața fizică. Acest lucru poat să aibă efecte emoționale pe perioadă foarte mare. Putem să vorbim, de exemplu, de falsificarea unor imagini care se trimit apoi cu scopul de a-l umili pe rețele de socializare. Și iată cum acest fenomen, de cyberbullying, radiază, dacă vreți, în celelalte fenomene și în alte riscuri. De exemplu, dacă ești exclus din grup, nu mai pot să afli ce se întâmplă acolo, nu mai ești la curent cu nimic, te simți exclus, izolat, te simți singur, simți că nimic nu mai are sens. Simți după aceea că nu mai ai o plăcere pentru a merge la școală, poate nu vrei să mai mergi, ai un apetit mai scăzut pentru activitățile care îți făceau plăcere înainte, dificultăți de somn și așa mai departe. Vorbim, de exemplu, despre producerea unor imagini cu caracter defăimător, iar aici apar alte riscuri. Dacă vorbim, de exemplu, de captura unor conversații și după aia de transmiterea acesteia în alte medii, în alte grupuri, acest comportament se asociază cu alte riscuri, chiar și cu infracțiuni. Și să știți că avem foarte multe activități la clase prin care noi întrebăm copiii ce cred despre cyberbullying. Este o glumă sau este o infracțiune? Pentru că realmente acest fenomen poate să ia forma unei infracțiuni și este important să se știe că legea ne apără și ne protejează în astfel de cazuri.

“Noi, părinții, nu navigăm pe aceleași rețele sociale pe care navighează copiii. Nu ne întâlnim cu aceleași riscuri cu care se întâlnesc copiii.”

Andreea Daraban: Cum pot face copiii diferența între ceea ce înseamnă o glumă și bullying?

Claudia Oprescu:  Dacă mă simt jignit, dacă mă simt umilit, dacă îmi provoacă o stare de teamă constantă, atunci cu siguranță că nu mai este o glumă. Gluma care doare, nu mai este o glumă. Iar această percepție ar trebui să o aibă atât părinții, cât și cadrele didactice. Și dacă mă gândesc la părinți, pentru că și eu sunt mamă a trei copii, aici pot să-mi dau seama că noi, părinții, nu navigăm pe aceleași rețele de socializare precum navighează copiii. Nu ne întâlnim cu aceleași riscuri și cu amplitudinea lor și cu dimensiunile lor, în așa fel în care se întâlnesc copiii. Și atunci putem să avem o incorectă înțelegere asupra fenomenului. Și atunci ar trebui să știm foarte bine să vedem aceste statistici, noi, părinții, și să ne gândim cum am putea să obținem mai multe informații pentru a ști să reacționăm. Tehnologia evoluează. Un părinte ne mărturisea că el simte tehnologia ca pe un tren care a plecat din gară. Indiferent dacă a plecat trenul din gară, copilul este acasă și atunci trebuie să vorbim cu el. Comunicarea este baza, indiferent de cum și cât evoluează tehnologia.

Andreea Daraban:  Cu cine ar trebui să vorbească minorul care se simte agresat, atât în mediul real cât și în mediul online și de ce este important să reacționeze?

Claudia Oprescu:  Aș spune că tendința este ca acești copii, care sunt în postură de victimă, să nu vorbească. Ei nu spun adulților, tind să se ducă către grupul de prieteni și acolo nu știm cât de informați sunt. Copiii care ne-au spus că ei nu s-ar duce la părinții lor dacă s-ar întâmpla așa ceva, au spus că le este teamă să nu fie rușinați, pedepsiți, să nu li se taie accesul la internet. Deci acestea ar fi comportamentele estimate de către copii. Părinții, de altfel, ne spun că nu au înțelegere și că nu știu cum să reacționeze. De aceea insist foarte mult pe comunicare. Deci copilul ar trebui să se ducă la părinte, dar părintele când află că propriul copil nu este neapărat victimă, dar este în prag de a fi victimă sau este pur și simplu afectat emoțional de ceva ce s-a întâmplat în online, să nu învinuiască copilul, să nu-l pedepsească, să-l asculte, să-i valideze emoțiile, pentru că sunt firești. Aș spune că în aceste momente copii nu au neapărat nevoie de soluții rapide din partea părinților. Au mai degrabă nevoie de răbdarea părinților, să fie ascultați și văzuți, înțeleși. Noi am oferit o mulțime de resurse și pentru cadre didactice. Este și o metodologie în pachetul de resurse disponibil pe oradenet.ro și acolo sunt niște rute: ce să faci dacă simți că un elev din clasă este mai trist, este mai furios, simți că se petrece ceva în mediul online și nu știi cum să reacționezi. Sunt date acolo chiar exemple practice, de la care să pornească fiecare cadru didactic. Pe de altă parte, copiii au niște abilități digitale, poate mai avansate decât părinții, însă nu au maturitatea emoțională cu care să abordeze ce se întâmplă acolo. Este un exercițiu pe care îl fac des cu părinții când ne întâlnim. Eu îi rog să-și imagineze că sunt acasă cu copiii, că totul este bine, ei se află pe la bucătărie, copilul este acasă și este pe calculator, pe internet. Îi rog să-mi spună, în această situație, unde cred dumnealor că este copilul: este acasă sau este pe internet? Bineînțeles că toți îmi răspund că este pe internet, pentru că așa cum e valabil și la noi adulții, copilul este acolo unde atenția lui este. Și odată ce am stabilit că este pe internet, îi întreb cu cine vorbește copilul, pe cine urmărește, ce comunică, ce postează, cum reacționează, cum se simt copiii acolo. Majoritatea dintre părinți nu știe, predomină cumva o ceață. Și indiferent dacă știm sau nu știm, în acest punct o conversație trebuie începută. Și nu așa cu pumnul în masă sau cu piciorul în prag, ci cu multă curiozitate, cu multă înțelegere. Iar dacă acest copil vine și ne spune și ne arată, de exemplu, un videoclip pe o rețea de socializare, care nu o să ne placă sau un gen de muzică pe care-l ascultă și nu o să ne placă, important e cred că, în aceste momente, să nu reacționăm așa cum ne-ar veni, pentru că a doua oară, copilul nu va mai veni la noi să ne spună și ajungem iar în acel T zero în care nu știm ce face copilul pe internet.

“Salvați Copiii este notificator de încredere pe linia de hotline. Este o linie de raportare a conținutului ilegal pe internet și oricine care întâlnește conținut ilegal cu copii poate să-l raporteze pe oradenet.ro, iar mai departe se anunță autoritățile.”

Andreea Daraban:  Agresiunea de tip cyberbullying se pedepsește?

Claudia Oprescu:  Da, se pedepsește. Pe lângă aceste soluții emoționale sunt și soluții legale și soluții tehnice. Și de ce le menționez pe cele tehnice? Pentru că înainte de a avea soluții legale trebuie să știi să arhivezi. Au fost copii care s-au speriat, s-au dus la părinți și au spus că sunt într-o situație de genul acesta și când au vrut părinții să vadă, să înțeleagă ce se petrece, ce fel de mesaje au primit, nu le mai aveau pentru că au fost șterse. În primul rând trebuie arhivate. Dacă copilul simte teamă și a primit astfel de mesaje și este hărțuit în mediul online, le recomand să meargă la autorități. Dacă mergi la autorități trebuie să ai dovezi. Nu se poate construi un caz fără dovezi.

Andreea Daraban:  Pot fi trase la răspundere și companiile care administrează astfel de platforme de social media?

Claudia Oprescu:  Da, pot fi trase la răspundere. Noi, la Salvați Copiii, suntem notificator de încredere pe linia de hotline. Este o linie de raportare a conținutului ilegal pe internet și aici oricine care întâlnește conținut ilegal cu copii în ipostaze sexuale explicite sau un conținut violent sau care ar dăuna copilului, recomandăm să ne raporteze acest lucru pe oradenet.ro, pe linia de raportare. Colegii de acolo vor procesa conținutul și mai departe vor trimite la autorități, iar autoritățile mai departe vor localiza acel conținut și se vor ocupa de ștergerea lui de pe internet. Dar există și un formular de raportare pe oradenet.ro, unde oricine întâlnește un conținut dăunător, ne poate trimite și colegii de la linia de raportare vor procesa mai departe.

“Granițele sunt foarte fine între bullying și cyberbullying. Dacă vine copilul acasă lovit fizic, privesc vânătaia și reacționez. Dacă vorbim despre cyberbullying, rănile acestea sunt emoționale și nu le vezi fizic. Sunt mai greu detectabile.”

Andreea Daraban: Vorbeați despre implicarea atât a părinților cât și a școlii în gestionarea unor astfel de cazuri de cyberbullying. Cât de important este rolul școlii în prevenirea și depistarea cazurilor de acest tip?

Claudia Oprescu:  Este foarte important, mai ales că sunt granițele foarte fine între bullying și cyberbullying. Dacă vine copilul acasă lovit fizic, privesc vânătaia și reacționez. Dacă vorbim despre cyberbullying, rănile acestea sunt emoționale și nu le vezi fizic. Sunt mai greu detectabile, dar indiferent de această situație, copilul se duce la școală cu o stare de tristețe. Poate este mai irascibil, mai furios, poate copilul, nu știu, este mai retras, îl vezi izolat. Și atunci ar trebui cadrele dactice, și sunt convinsă că se face acest lucru, să identifice aceste semnale la copii și să se adreseze mai departe. Adică ori să vorbească cu ei sau poate cu părinții sau cu consilierii școlari. Noi prin acest program, oradenet.ro, am pus la dispoziție foarte multe resurse pe subiectul cyberbullying. Resursele se pot găsi pe oradenet.ro, la inițiative educaționale. Sunt scenarii didactice, sunt fișe, le-am dus chiar până la nivel de preșcolar. Sunt povești pentru preșcolari, ca în cazul în care văd, nu știu,un monstru în telefon și se sperie, să știe cum cum să reacționeze, să se ducă repede la un părinte. Sunt fișe de lucru, iar mergând la liceu, acolo i-am rugat pe elevi să citim legea împreună. Adică sunt materiale personalizate pe fiecare nivel de învățământ. Este o notă de fundamentare a acestui fenomen pentru profesori, pentru a înțelege cât se poate de bine, din perspectivă tehnică, juridică, legală, fenomenul.  Și mai mult decât atât, sunt invitați și părinții să aibă așa un moment reflectiv asupra acestui fenomen. Sunt întrebări de introspecție și pentru părinți și este și un videoclip pus la dispoziție. Deci cumva am abordat acest fenomen din mai multe puncte de vedere, pentru că doar cu toții la masă, profesorii, părinții, autoritățile, doar așa putem să facem față. Și nu am vorbit deloc în această intervenție despre martor. Pentru că momentul în care vorbim despre victime, aș extinde această semnificație și asupra acestora, asupra martorilor și a celui care inițiază acest comportament cu note agresive. Pentru că toți sunt victime. Și dacă ne gândim și mai larg, și părinții tuturor acestor copii implicați sunt victime. Nu de puține ori am auzit martori la fel de afectați de ce li se întâmplă și care nu au reacționat și după aceea s-au transformat ei în abuzatori, online sau fizic. Deci cumva aș fi atentă, ca și cadru didactic la ce se întâmplă în clasă, la cum se schimbă dinamica în clasă. Deci cumva trebuie să fim atenți și să nu-i lăsăm. Pentru că acești copii nu pot face față singuri acestor provocări, trebuie să le fim noi alături, noi, adulții, din ipostaza de părinte, sau cadru didactic. Consilierea școlară este o componentă foarte importantă. De foarte multe ori, consilierii știu, au toate metodologia la dispoziție, știu cum să abordeze acest fenomen și pot face minuni la clasă.

Varianta audio a interviului:

Claudia Maria Oprescu este de profesie psihoterapeut și coordonator al programului „Siguranța copiilor pe internet” în cadrul Organizației ”Salvați Copiii” România. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la  Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Oradenet.ro este o platformă coorodonată de Salvați Copiii România, cofinanțată de Comisia Europeană și care se aliniază obiectivelor internaționale ale Agendei Digitale pentru Europa, Strategiei Europene pentru un Internet mai bun pentru copii și Convenției ONU pentru Drepturile Copilului. În cadrul programului „Ora de Net”, se derulează seria de evenimente gratuite destinate părinților, abordând teme precum utilizarea excesivă a tehnologiei, informațiile false, cyberbullyingul și gestionarea activității pe rețelele sociale.

FOTO Salvați Copiii România