În acest ghid, anunţat joi pe Facebook, se precizează când se completează opţiunile pentru admiterea la liceu, ce se recomandă înainte de completarea opţiunilor, cum se completează fişele de înscriere, ce se întâmplă după repartizarea computerizată, când are loc etapa a II-a de admitere şi ce opţiuni sunt pentru o calificare profesională.
În perioada 13 – 20 iulie se completează opţiunile în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora, asistaţi de diriginţi.
Pe 22 iulie 2026 are loc repartizarea computerizată în învăţământul liceal a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2026 – 2027.
Rezultatele finale înregistrate la probele scrise din cadrul Evaluării Naţionale, după soluţionarea contestaţiilor, au fost publicate miercuri. Ministerul Educaţiei a informat că, în urma reevaluării lucrărilor contestate la Evaluarea Naţională, ponderea elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) se situează la 79,1%, în creştere cu 0,1% faţă de rezultatele iniţiale.
În urma rezolvării contestaţiilor la Evaluarea Naţională, au crescut notele pentru 8.696 de lucrări, iar pentru 4.265 de lucrări, notele au fost modificate prin scădere. Pentru 1.215 lucrări, notele au rămas nemodificate. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Șapte din cei opt elevi care au reprezentat România la competiție sunt de la licee de stat.
• Alessio Andrei Nenu, Școala Gimnazială „Profesor Nicolae Simache”, Ploiești – medalie de aur și locul I ca punctaj
• Ștefan Negescu-Lucov, Scoala Gimnazială nr. 179, București – medalie de aur
• Ana-Maria Apătean, Colegiul National „Sfântul Sava”, București – medalie de bronz
• Tudor Toma, Liceul Internațional de Informatică, București
Cât despre elevii seniori:
• Ionuț Merăuță, Colegiul Național „Unirea”, Focșani – medalie de argint
• Sebastian Buțu, Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, Hunedoara – medalie de bronz
• Iustin Tode, Colegiul Național „Costache Negruzzi”, Iași
• Andrei Cristian Bunea, Colegiul Național „Gheorghe Munteanu-Murgoci”, Brăila
Profesori coordonatori ai loturilor au fost Mihaela Florina Alexandru, inspector în Ministerul Educației și Cercetării, și Mihaela Cornelia Fiscutean, profesoară la Colegiul National Iași.
Anul trecut, elevii olimpici români au obținut în total 8 medalii de aur, argint și bronz la EGEO, organizată la Belgrad.
În această etapă se depun/transmit cererile-tip de înscriere la secretariatul unităţii de învăţământ aflate pe prima poziţie dintre cele trei opţiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinţii copiilor care nu au fost cuprinşi în nicio unitate de învăţământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.
În perioada 30 mai – 5 iunie se vor valida cererile-tip de înscriere la unitatea de învăţământ aflată pe prima poziţie în opţiunile privind înscrierea copiilor.
Procesarea la nivelul unităţilor de învăţământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinţi/tutori legal instituiţi/reprezentanţi legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul şcolar, pe baza criteriilor generale şi a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile, se va face în perioada 6 iunie – 11 iunie.
Tot în această etapă se vor completa în aplicaţia informatică datele din cererile-tip de înscriere pentru candidaţii înscrişi în această etapă.
Pe 12 iunie vor fi afişate în fiecare unitate de învăţământ listele finale ale copiilor înscrişi în clasa pregătitoare.
În perioada 1 – 2 septembrie vor fi centralizate şi soluţionate de către inspectoratul şcolar cererile părinţilor/ tutorilor legal instituiţi/ reprezentanţilor legali ai copiilor care nu au fost încă înscrişi la o unitate de învăţământ.
În aceeaşi perioadă se vor soluţiona de către inspectoratul şcolar alte situaţii referitoare la înscrierea în învăţământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Ministerul Educaţiei şi Cercetării: 10.362 de elevi vor participa la Studiul PISA
Publicat de Gabriela Rotaru,
7 mai 2025, 15:40 / actualizat: 7 mai 2025, 16:48
PISA (Programme for International Student Assessment) reprezintă Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor, iniţiat de OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). Studiul PISA evaluează din trei în trei ani capacitatea tinerilor de 15 ani de a rezolva probleme şi de a identifica soluţii pentru situaţii similare celor din viaţa reală, în cadrul a trei domenii: lectură, matematică şi ştiinţe.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la studiul PISA 2025 participă 10.362 de elevi de 15 ani din 321 de unităţi de învăţământ (şcoli gimnaziale, licee sau şcoli profesionale), din mediul urban şi rural, selectaţi aleator, printr-o procedură standardizată, unică la nivel internaţional (eşantion reprezentativ). Dintre aceştia, 1.477 de elevi (din 66 de unităţi de învăţământ) învaţă în limba maghiară (eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru această categorie de populaţie).
De asemenea, participă 2.015 profesori, dintre care 1.430 de profesori care predau Ştiinţe (Fizică, Chimie, Biologie şi Geografie), din cele 321 de şcoli, 585 de profesori care predau Limba Engleză, din şcolile participante.
Pentru prima oară în România, în cadrul PISA 2025 se evaluează şi competenţele elevilor la limba engleză în cadrul studiului Foreign Language Assessment (FLA), la care participă 2.149 de elevi.
Tot pentru prima oară în România se administrează o serie de chestionare suplimentare: Chestionarul profesorului de ştiinţe, Chestionarul profesorului de limba engleză şi Chestionarul părintelui.
Sesiunile de evaluare destinate elevilor durează aproximativ 4 ore, dintre care: 15 minute pentru introducerea generală, 120 – 130 de minute sunt alocate administrării testului cognitiv, organizat în 2 sesiuni a câte 60 – 65 de minute fiecare, cu o pauză scurtă între acestea, 15 minute pauză, 45 – 50 de minute pentru completarea chestionarului elevului (elevii îşi exprimă opiniile despre activităţi desfăşurate la şcoală şi în afara şcolii, precum şi despre unele aspecte ale calităţii vieţii lor) şi a chestionarului TIC.
‘Toate instrumentele de evaluare se aplică în format digital, cu excepţia chestionarului administrat părinţilor care va fi aplicat în format hârtie. La nivelul fiecărei unităţi şcolare, administrarea se realizează într-o singură zi (în sesiuni paralele şi/sau succesive) sau în zile consecutive, la date stabilite de comun acord cu şcolile. Întregul proces se desfăşoară standardizat, conform metodologiei internaţionale, având la bază manuale pentru administrare’, afirmă sursa citată.
Datele colectate – răspunsurile elevilor la testele cognitive şi la chestionare, precum şi cele ale profesorilor vizaţi – sunt încărcate direct în platforma studiului PISA 2025. Răspunsurile părinţilor la chestionare sunt încărcate de către personalul Centrului Naţional, într-o bază de date dedicată, furnizată de Consorţiul PISA 2025.
‘Rezultatele obţinute sunt strict confidenţiale. Niciun elev şi nicio şcoală nu sunt identificate în rapoartele internaţionale sau naţionale, acest studiu nefiind conceput pentru a furniza scoruri individuale la teste sau chestionare’, precizează Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Totodată, fiecare elev participant la PISA 2025 primeşte o diplomă personalizată.
‘Prin participarea României la studiul PISA 2025, inclusiv la opţiunile internaţionale, se urmăreşte atât obţinerea unei imagini detaliate cu privire la nivelul unor achiziţii fundamentale ale elevilor în materie de competenţe, cât şi creşterea capacităţii autorităţilor de decizie din România de a adopta şi implementa politici educaţionale bazate pe dovezi. Rezultatele obţinute de către elevii români stau la baza proiectării unor intervenţii adecvate, având în vedere că acestea se referă nu numai la nivelul achiziţiilor elevilor, ci şi la contextele învăţării. Participarea la studiul PISA 2025 contribuie la corelarea învăţământului românesc cu evoluţiile sistemelor de educaţie performante la nivel internaţional’, susţin reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Datele colectate vor sta la baza analizelor care permit înţelegerea măsurii în care elevii români sunt pregătiţi pentru continuarea studiilor şi integrarea pe piaţa muncii.
