#StareaEducației (INTERVIU) România, pe primul loc la Olimpiada Europeană de Geografie. Doi elevi din Iași, printre medaliați. Alexandra Aramă, medalie de aur: „Profesorul îți poate arăta resursele și strategiile, dar până la urmă totul se rezumă la muncă individuală și pasiune.”/Prof. Cornelia Fiscutean:”Noi le construim rădăcini și le creștem anvergura aripilor.”
Publicat de andreeadaraban, 13 iulie 2026, 12:27 / actualizat: 15 iulie 2026, 9:24
La această performanță au contribuit și doi elevi din Iași: Alexandra Mihaela Aramă, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național Iași, care a câștigat medalia de aur la categoria seniori, și Gabriel Perhinschi, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Național „Emil Racoviță”, distins cu medalia de argint la categoria juniori.
Cei doi, însoțiți de profesoara Cornelia Fiscutean, coordonatoarea lotului național, au vorbit în emisiunea Starea Educației, realizată de Andreea Daraban, despre munca din spatele performanței, despre pregătirea pentru o competiție de nivel european și despre relația dintre profesor și elev în drumul spre excelență.
Pentru Alexandra Aramă, momentul anunțării rezultatelor a fost unul greu de descris. „Era un vis pentru noi toți și îți vine foarte greu să crezi când se îndeplinește. Stăteam în sală și vedeam cum se acordă medaliile de bronz, apoi cele de argint, iar noi nu ne auzeam numele. Când au început să fie strigați colegii noștri pentru medaliile de aur, am început să facem calculele și am realizat că România urma să iasă pe primul loc. Eram foarte fericiți. Am fost o familie și a fost finalul perfect pentru experiența pe care am trăit-o împreună”, a povestit eleva.
Pentru Gabriel Perhinschi, competiția din Bulgaria a reprezentat prima participare atât la o olimpiadă internațională, cât și la etapa națională. „A fost o experiență foarte frumoasă. M-a uimit că poate fi atât de frumos să mergi la o olimpiadă. Există și stres, bineînțeles, dar a fost o experiență deosebită”, a spus acesta.
Trei probe și o competiție mult diferită de geografia din manual
Alexandra a explicat faptul că Olimpiada Europeană este structurată în trei probe: teoretică, practică și multimedia. Proba teoretică presupune rezolvarea a șase subiecte complexe, bazate pe cunoștințe despre fenomene geografice, schimbări climatice, dar se axează și pe interpretarea unor statistici, hărți și imagini dintr-un material-suport.
Cea mai dificilă este însă proba practică. „Pe teren trebuie să răspundem unor cerințe bazate pe ceea ce observăm, iar apoi mergem într-o școală unde rezolvăm alte exerciții pornind de la observațiile făcute. Anul acesta am analizat formațiuni calcaroase, apoi am mers într-un sat unde a trebuit să realizăm o hartă și să identificăm funcțiile fiecărei clădiri”, a explicat ea.
Gabriel a recunoscut că lipsa experienței și faptul că în România nu există o probă similară au făcut ca această etapă să fie una solicitantă. „Proba practică este într-adevăr dificilă, mai ales că la noi nu există ceva asemănător la etapa națională”, a afirmat elevul.
Antrenamente pe teren, inclusiv în ploaie torențială
Pregătirea lotului național a inclus o săptămână de antrenamente la Iași, unde elevii au simulat condițiile de concurs. Alexandra și-a amintit una dintre cele mai dificile zile de pregătire.„Am fost la Tomești pe o ploaie torențială. ”Profesorii ne-au spus că trebuie să fim pregătiți pentru orice, pentru că au existat olimpiade internaționale în care proba practică s-a desfășurat în ploaie și nu s-a întrerupt. Așa că am învățat inclusiv cum să ne protejăm foile și cum să lucrăm în astfel de condiții. La concurs am făcut hărți la aproape 40 de grade, așa că am fost pregătiți pentru orice.”
Studiu individual și pasiune
Atât Alexandra, cât și Gabriel au subliniat, în emisiunea Starea Educației, că pregătirea pentru competițiile internaționale depășește cu mult programa școlară. „Barajul și competițiile internaționale nu seamănă deloc cu ceea ce se studiază în manuale. Sunt procese și concepte care nici măcar nu sunt prezentate în manualele din România”, a spus Alexandra Aramă.
Pe de altă parte, Gabriel Perhinschi a trebuit să împartă timpul între pregătirea pentru Evaluarea Națională și studiul pentru olimpiadă. „A fost o provocare destul de mare pentru că m-am pregătit în paralel pentru mai multe obiective”, a mărturisit acesta.
Întrebați ce contează mai mult, mentoratul profesorului sau studiul individual, cei doi au răspuns că succesul vine din echilibrul dintre cele două. „Profesorul îți poate arăta resursele și strategiile, dar până la urmă totul se rezumă la munca individuală. Cărțile sunt foarte voluminoase, multe sunt în altă limbă și este nevoie de foarte multe ore de studiu și, mai ales, de pasiune”, a spus Alexandra.
Dincolo de probe, participanții spun că atmosfera internațională a fost una dintre cele mai valoroase experiențe. „Am avut o seară culturală în care am cunoscut elevi din multe țări, am gustat produse tradiționale și am discutat despre sistemele lor de învățământ și despre tradițiile fiecăruia. I-am învățat pe colegii din Kazahstan să danseze Brașoveanca. Deși eram competitori, ne-am susținut unii pe alții și am devenit prieteni”, a povestit Alexandra.
Profesorul, facilitator și antrenor
Coordonatoarea lotului național, profesoara Cornelia Fiscutean, consideră că rezultatele sunt rodul întâlnirii dintre elevi foarte bine pregătiți și profesori implicați. „Încercăm să le oferim experiența acumulată în anii trecuți, să identificăm capcanele din subiecte și să construim simulări cât mai apropiate de competiția reală. Uneori, testele de la Iași sunt chiar mai dificile decât cele din concurs”, a spus profesoara. Potrivit acesteia, pregătirea nu înseamnă memorare, ci dezvoltarea unei gândiri geografice complexe. „Ieșim din manual. Le oferim resurse, îi învățăm strategii, îi antrenăm să observe, să interpreteze și să traducă realitatea în limbaj cartografic. Geografia nu este despre memorare, ci despre logică, observație și capacitatea de a face legături între fenomene.”
Cornelia Fiscutean a spus că nu există o rețetă universală pentru performanță, însă elevii care ajung la acest nivel au câteva trăsături comune. „Este o combinație fascinantă între o minte logică și analitică, asemenea celei a unui programator, și curiozitatea unui explorator. Sunt tineri care caută permanent legături între cauză și efect, pun întrebări, caută argumente și soluții la probleme. Nu se limitează la informațiile din manual, ci încearcă să înțeleagă lumea din jurul lor și să transforme provocările în oportunități”, a explicat profesoara.
În opinia sa, rolul profesorului este acela de mentor și facilitator, care îi ghidează pe elevi către resursele potrivite și îi pregătește să gândească integrat, să observe atent realitatea și să ia decizii rapide în fața unor situații noi. „Noi le construim rădăcini și le creștem anvergura aripilor”, a concluzionat Cornelia Fiscutean.
Planuri de viitor
După succesul de la Varna, cei doi elevi își vor continua pregătirea pentru Olimpiada Națională și pentru viitoarele baraje de selecție. În ceea ce privește viitorul profesional, Alexandra Aramă spune că își dorește să urmeze o carieră în drept și să devină judecător, însă geografia va rămâne una dintre marile sale pasiuni.
Și Gabriel Perhinschi privește deja spre următoarele competiții. El a spus că va continua pregătirea pentru Olimpiada Națională de Geografie și speră să ajungă din nou în lotul care va reprezenta România la competițiile internaționale.
Pasiunea sa pentru geografie a început încă din clasa a V-a, datorită profesorului Manuel Foșalău, pe care îl consideră omul care i-a insuflat dragostea pentru această disciplină. „În clasa a V-a am participat la concursul ”Terra” și nu am trecut de etapa județeană, dar atunci m-am hotărât că acesta este visul meu. În clasele a VI-a și a VII-a am obținut locul al doilea la ”Terra”, iar în clasa a VIII-a am reușit să mă calific la Olimpiada Națională și apoi să ajung la Olimpiada Europeană”, a povestit Gabriel.
Deși nu și-a conturat încă un traseu profesional, tânărul spune că își dorește să continue să performeze în geografie și să valorifice experiența acumulată în competițiile internaționale.
Varianta audio a interviului:
