Se circulă dirigat acum şi pe DN 6, Caransabeş-Orşova, în apropierea localităţii Plugova, din judeţul Careş-Severin.
Inspectorul principal de poliţie, Mihai Sitaru: Vă informăm că, la această oră, traficul rutier se desfăşoară alternativ pe DN 6, Caransebeş-Orşova, în apropierea localităţii Plugova, din judeţul Caraş-Severin, după ce un ansamblu rutier a suferit o defecţiune şi a rămas blocat pe partea carosabilă. Circulaţia rutieră se desfăşoară dirijată de către poliţişti. Este semnalată ceaţă, cu scăderea vizibilităţii la sub 200 de metri, pe alocuri chiar la sub 50 de metri, pe mai multe drumuri din judeţele Bacău, Botoşani, Buzău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vrancea, circulându-se pe un carosabil preponderent umed. De asemenea, este semnalată ceaţă şi pe tronsonul kilometric 117-144 al autostrăzii A7 Ploieşti-Adjud, vizibilitatea scăzând la sub 200 de metri. Pe celelalte artere rutiere principale, respectiv autostrăziile A0 Centura Bucureşti, A1 Bucureşti-Piteşti, A2 Bucureşti-Constanţa, A3 Bucureşti-Ploieşti, DN 1 Ploieşti-Braşov şi DN 7 Piteşti-Sibiu, se circulă pe un carosabil uscat cu vizibilitate bună şi valori normale de circulaţie. Pentru prevenirea evenimentelor rutiere, recomandăm conducătorilor auto să mărească distanţa de siguranţă între autovehicule, să folosească în mod corespunzător sistemele de iluminare, să se asigure foarte bine înainte de schimbarea direcţiei şi să adopte o conduită preventivă pe tot parcursul deplasării. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Ramona Tudor, Centrul Infotrafic al Poliţiei Române: Mare atenţie, întrucât sunt fenomene meteorologice ce pot fi periculoase pentru siguranţa participanţilor la trafic. Vorbim de ceaţă, care determină vizibilitate redusă sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri, ce poate favoriza formarea gheţuşului sau chiciurii în mai multe judeţe din zona de vest, de sud-vest şi de sud a ţării, iar pentru judeţe din partea centrală şi de est, sunt semnalate precipitaţii mixte care depun polei. Aşadar, pentru reducerea riscului rutier, le recomandăm şoferilor să reducă mult viteza, să-şi asigure o bună vizibilitate prin curăţarea parbrizului, lunetei şi geamurilor laterale, să crească distanţa de siguranţă între autovehicule, iar pietonilor le recomandăm să nu se deplaseze pe partea carosabilă pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate diminuată din cauza ceţii, să se angajeze în traversare doar după ce au observat că intenţia lor a fost văzută de conducătorul auto. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Nu sunt autoturisme sau persoane blocate în zona respectivă. Poliţia informează că se circulă în condiţii bune, fără blocaje, doar câteva drumuri de acces către staţiuni montane înalte fiind restricţionate temporar pentru deszăpezire.
Câteva recomandări pentru siguranţa traficului sunt utile, mai ales în aceste zile de vacanţă.
Mare atenţie la condiţiile de drum în majoritatea regiunilor din ţară, fiind vreme instabilă.
Marius Stupar:Verificaţi starea tehnică a autovehiculului pe care urmează să îl conduceţi înainte de plecarea în cursă. Înainte de a porni la drum, informaţi-vă despre starea carosabilului şi condiţiile meteo. Vă rugăm să adaptaţi viteza la condiţiile de drum şi să evitaţi manevrele bruşte. Măriţi distanţa faţă de vehiculul din faţă, pentru a putea opri în siguranţă. De asemenea, atragem atenţia că vântul puternic poate disloca obiecte de pe marginea drumului, generând pericole neaşteptate. În aceste situaţii, conducătorii auto trebuie să-şi sporească atenţia şi să circule cu prudenţă. Reiterăm faptul că o conduită responsabilă şi preventivă este esenţială pentru evitarea evenimentelor neplăcute în trafic.
Şi pietonii trebuie să respecte normele rutiere.
Şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Sălaj, chestorul Marius Stupar:Pietenilor le adresăm rugămintea de a manifesta atenţie sporită la traversare, mai ales în condiţii de vizibilitate redusă sau după lăsarea întunericului, şi de a evita circulaţia pe partea carosabilă. Respectaţi regulile de circulaţie, semnalizarea rutieră şi recomandările autorităţilor. Verificaţi constant prognozele meteo şi evitaţi deplasările în condiţii de ninsoare abundentă sau viscol.
Un alt îndemn pentru conducătorii auto este de a echipa maşinile cu anvelope de sezon, în stare bună.
Poliţia de Frontieră a informat că traversarea Dunării cu bacul pe ruta Oryahovo-Bechet a fost suspendată temporar din cauza condiţiilor meteorologice. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Intervenții similare au avut loc, noaptea trecută, în zona Potoci, pe DN 17B, dar și pe DN 15, Bistricioara – Călugăreni, unde mai mulți copaci s-au prăbușit sub greutatea zăpezii.
Ninge slab, în acest moment, în județele Neamț și Bacău (zona de munte), cu lapoviță (Botoșani, Vaslui) și ploi ușoare în restul regiunii.
Carosabilul se prezintă umed cu porțiuni cu zăpadă frământată în zonele montane ale județelor Suceava și Neamț, respectiv umed în rest, pe fondul precipitațiilor.
Nu se înregistrează blocaje din cauza vremii, iar pe timpul nopții la nivelul DRDP Iași s-a acționat cu 77 de autoutilaje, care au răspândit 579 tone de material antiderapant.
În prezent, pe drumurile naționale din administrarea DRDP Iași sunt în acțiune 73 de utilaje.
Șoferilor li se recomandă să circule cu prudență. (Radio Iași/ DRDP Iași/ FOTO facebook.com/DRDPIS/)
#InfoEconomic Adrian Covăsnianu, vicepreședinte Moldova Vrea Autostradă: ”anul acesta, pentru A8, ar fi necesare aproximativ 800-900 de milioane de euro, fonduri care să ofere, inclusiv pentru capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada”.
Publicat de hdaraban,
15 ianuarie 2025, 12:48 / actualizat: 20 ianuarie 2025, 8:26
Dincolo de acest plan, este dimensiunea deschiderii economice pentru regiune, oportunitățile de afaceri care vor căpăta amploare și care vor pune în valoare resursa umană mult mai bine decât se întâmplă acum. Antreprenorii, companiile mai mari sau mai mici din regiunea Moldovei realizează importanța arterelor rutiere, fie și având proiecții pornind de la viitorul efort de reconstrucție a Ucrainei.
La #InfoEconomic, Adrian Covăsnianu, geograf, profesor asociat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” și membru fondator și vicepreședinte al Asociației Civice Moldova a oferit mai multe informații de actualitate legat de cele două autostrăzi care ar urma să străbată regiunea Moldovei.
Una dintre ele este că, la finalul anului trecut, aproximativ 27% din întreaga Autostradă 7 era executată și poată fi valorificată. În ceea ce privește A8, se așteaptă vești bune referitoarele la secțiunile incluse deja în PNRR, care trebuiau începute deja de anul trecut. În acest sens, se previzionează că, în februarie, va fi deschis șantierul pe segmentul Moțca -Leghin. Mai mult, vine din urmă și sectorul ieșean și se speră anul acesta să fie lansate licitațiile pentru Moțca – Târgu Frumos, Târgu Frumos – Lețcani.
În ceea ce privește avantajele de ordin economic, Adrian Covăsnianu spune că, odată cu finalizarea arterei rutiere spre vest, acea frână a distanței se diminuează foarte mult, undeva la vreo 40%, pe ruta Iași – Cluj, și asta, pentru că vor fi ocolite toate localitățile și nu vor mai fi acele curbe sinuoase.
Vicepreședintele asociației Moldova vreau Autostradă precizează că, pentru următoarele săptămâni, ”cel mai important este să vedem cum va arăta bugetul pe anul acesta. Din analizele noastre, sperăm să fie alocate resurse considerabile pentru partea de proiectare. Aici mă refer la sectorul montan, unde, după ce se vor finaliza licitațiile respective, sperăm, fără contestații, va demara acea pe etapă de proiectare, care nu va fi una ieftină, pentru că sectorul montan are și un anumit handicap: nu au fost finalizate acele studii geotehnice și, automat, trebuie să fie alocate resurse suplimentare corespunzătoare realizării acestor etape restante.”
O estimare a asociației arată că, pentru A8, anul acesta, ar fi necesare aproximativ 800-900 de milioane de euro, fonduri care să ofere, inclusiv pentru capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada.
Într-o evaluare personală, Adrian Covăsnianu spune că 2032 este anul ”maximal pentru finalizarea Autostrăzii 8. Autostrada 7 va fi făcută mai rapid, pentru că deja o vedem în implementare în majoritate.”
Horia Daraban: Vă propun să deschidem dialogul nostru cu evaluare. Am ajuns la jumătatea drumului cu vreuna din cele două autostrăzi ale Moldovei? Mă refer la realizarea lor.
Adrian Covăsnianu: Firește, putem spune că A7 a avansat binișor. Adică, anul trecut am văzut vreo 80 și ceva de kilometri din A7 executați și dați în trafic. Către finalul anului trecut, din calculele noastre, undeva la 27% din întreaga autostradă A7 este, să spunem, executată și poată fi valorificată. Acum, așteptăm să vedem același exemplu și anul acesta, un an, sperăm, la fel de roditor ca anul trecut, pentru că constructorul, care și-a arătat, să spunem, importanța și faptul că lucrează susținut și cu mobilizare adecvată, să replice și anul acesta o experiență similară. Vor fi provocări, bineînțeles, ca și anul trecut, sperăm să le depășească cu succes și anul ăsta.
Horia Daraban: În ceea ce privește A8?
Adrian Covăsnianu: În ceea ce privește A8, aici, veștile bune sperăm să apară în curând, pentru că, dacă ne uităm la secțiunile incluse deja în PNRR, care au fost prinse încă din 2021, trebuiau să-i spunem începute deja de anul trecut. De exemplu, lotul Moțca – Leghin ar fi trebuit să înceapă undeva în luna august anul trecut. Încă nu știm dacă a fost finalizată proiectarea. Din informațiile noastre, discuțiile oficiale și neoficiale cu compania și cu, să spunem, persoanele interesate, am înțeles că undeva în februarie, anul acesta, ar trebui să vedem efectiv șantierul început pe Moțca -Leghin.
Horia Daraban: Unde sunt demersurile mai dinamice, ca să spun așa, din ceea ce știți dumneavoastră, în ideea că se lucrează, se fac eforturi pentru a se avansa?
Adrian Covăsnianu: Vedem eforturi și pe A7 și pe A8. Sectorul montan este mai avansat, în sensul licitațiilor. Vedem licitațiile care au fost întârziate, pentru că am vorbit de un studiu de fezabilitate destul de precar, care, cumva, a perpetuat această, să-i spunem, lipsă de interes și de implicare. Dar în ultimii trei-patru ani, se vede o accelerare pe sectorul montan. Era și timpul după atâția ani de stagnare și vine din urmă și sectorul ieșean, cel ce ne interesează pe toți și sperăm anul acesta să vedem primele două licitații lansate, primele două loturi. Mă refer la Moțca cum se vine spre Târgu Frumos și Târgu Frumos spre Lețcani.
Horia Daraban: Am spus în introducerea noastră, în ideea avantajelor economice, aveți date, sunt informații care să scoată în evidență plusurile pentru economia Moldovei, odată finalizate cele două autostrăzi?
Adrian Covăsnianu: E cumva un deziderat. Eu îmi mențin argumentele și am un calendar propriu. Eu mă gândesc la un 2032 maximal pentru finalizarea Autostrăzii 8. Autostrada A7 va fi făcută mai rapid, pentru că deja o vedem în implementare în majoritate. Referitor la avantaje, noi am făcut niște calcule, e clar că distanța timp se reduce. Cel mai important este că acea frână a distanței se diminuează foarte mult, undeva la vreo 40% câștigăm pe deplasare medie, dinspre Iași spre Cluj, pentru că ocolim toate localitățile respective, nu mai avem acele curbe sinuoase. Evităm și Podu Iloaiei, asta, în contextul în care vom avea în integralitate autostrada A8. Beneficiile sunt și pentru persoanele care doar se deplasează în scop turistic, dar cele mai importante beneficii sunt pentru transportatori sau economia reală, cei care produc efectiv bunuri, transportă bunurile și fac schimburi de mărfuri.
Și cu faptul că suntem membri ai spațiului Schengen, autostradă va avea o valență suplimentară, adică vom vedea beneficiile acesteia și valorificând faptul că nu vor mai stagna mărfurile în zona de graniță. Dar până la graniță trebuie să avem autostradă.
Dacă nu construim Autostrada 8 cât mai rapid, alte regiuni ne-o iau înainte, pentru că, în timpul în care noi milităm pentru A8, alte proiecte, alte zone nu stau. De exemplu, A3 merge în continuare, Autostrada 1 Sibiu-Pitești, la fel. Până la urmă, competiția este și între regiuni și trebuie să ne urmărim interesul nostru regional. Cred eu că valorizarea autostrăzii va fi un bun concret, dar va fi și o provocare pentru autoritățile locale.
Adică, dacă nu reușim pe partea de mobilitate urbană locală să gestionăm acel trafic de mărfuri, să-l diminuăm sau să ameliorăm tot acest trafic în zona urbană, automat, ambuteiajele care le avem momentan la Podu Iloaiei sau în zona periferică, spre Valea Lupului, o să le avem mai în țesutul urban. Cu toții vom căuta acele zone în care vom vrea să intrăm pe autostradă și vom aglomera deja trama stradală existentă, deja ineficientă și automat se va bloca tot orașul. Deci, cumva, va fi o provocare și pentru autoritățile locale. Și aici nu mă refer doar la municipiul Iași, ci și la autoritățile din zona Pașcaniului, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, pentru că vor fi provocări, traficul va avea o altă dinamică, inclusiv compoziția traficului se va modifica și poate ar fi bine să fie făcute niște studii în acest sens, în care să vedem cum vom integra autostrada, cum o vom valoriza.
Horia Daraban: Apropo de Pașcani, mă uitasem pe o hartă, la sud de Pașcani, dacă nu mă înșel, celebra intersecție, celebrul nod A7-A8. Cu siguranță peisajul economic se va schimba.
Adrian Covăsnianu: Corect. De asta există inițiativă din partea Consiliului Județean de a implementa, în zona respectivă, un parc industrial, de a valoriza această autostradă. E bine ca aceste lucruri să se întâmple cât mai rapid, pentru că autostrada nu stă, ea deja vine, o vedem, se construiește în zona Pașcani. A7 vine dinspre sud și ulterior va veni și dinspre vest A8. Deci trebuie să valorizăm aceste oportunități deoarece cu ele nu ne vom mai întâlni prea curând c și dacă nu suntem atenți la ele, posibil să le ratăm.
Horia Daraban: Mă uitam pe niște date, secțiunea A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni are o lungime de 89 de kilometri, o valoare estimată de peste 25 de miliarde de lei și prezintă o complexitate tehnică ridicată. În ideea sumelor vehiculate, sunt fonduri ca aceste proiecte să fie duse la capăt? Și, în contextul aceste întrebări, poate faceți și o trimitere la rolul fondurilor europene.
Adrian Covăsnianu: Acum putem doar să estimăm sau putem să facem prognoze ce se va întâmpla după. Cel mai important pas pe care noi, ca societate civilă am intenționat să-l realizăm a fost să maturizăm această documentație, adică să ajungem în etapa în care să avem această discuție concretă legată de finanțarea proiectului, pentru că, în general, un proiect se finanțează pe baza unei documentații tehnice concrete, mature, cu un studiu de fezabilitate clar, cu un acord de mediu și mă bucur că în 2024 am finalizat acest demers și acum avem această discuție legată de bani și da, discuția este bună. Cel mai important este să vedem cum va arăta bugetul pe anul acesta. Din analizele noastre, sperăm să fie alocate resurse considerabile pentru partea de proiectare. Aici mă refer la sectorul montan, care, după ce se vor finaliza licitațiile respective, sperăm, fără contestații, va demara acea pe etapă de proiectare, care nu va fi una ieftină, pentru că sectorul montan are și un anumit handicap: nu au fost finalizate acele studii geotehnice și, automat, trebuie să fie alocate resurse suplimentare corespunzătoare realizării acestor etape restante.
Dacă ne uităm pe cifre, sectorul montan înseamnă undeva la vreo 6 miliarde de euro, sectorul, ieșeam tot pe acolo. Ai 11-12 miliarde. Grosso modo, dacă ne uităm pe axele de finanțare, avem Programul Transport și el are o sumă finită, ne uităm pe Prioritatea unu, dacă nu mă înșel, sunt vreo 4 miliarde, cu supracontractare, ajungem celor 12 miliarde.
Deci calculul simplu este că întregul program ar acoperi autostrada A8, dar, bineînțeles, în același timp, vorbim de o întreagă rețea, vorbim de întregi regiuni care construiesc autostrăzi și care folosesc aceleași fonduri. Și discuția este una utilă. Anul acesta, presiunea pe bugetul de stat, care include componenta de finanțare din fonduri europene, împrumuturi bancare, co-finanțări și alte forme de finanțare, nu va fi una mare, pentru că anul ăsta, din A8 în principiu vom avea, sperăm, în proiectare sectorul montan, pentru sectorul ieșean să finalizate licitațiile, iar la capetele din PNRR nu ar trebui să fie surprize, fiind pe PNRR, chiar dacă vorbim de niște împrumuturi, sunt niște angajamente mai concrete, pentru că sunt niște contracte semnate. Deci, dacă fac o prognoză sau estimare, ar trebui măcar la vreo 800-900 de milioane de euro să fie bugetat pentru întreaga A8 care să ne ofere, și aici includ și capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada A8.
Horia Daraban: În ceea ce privește finanțarea, îmi dau seama că provocările strângerii fondurilor pentru investițiile despre care vorbim, vor apărea 2026, 2027.
Adrian Covăsnianu: Da, pentru că și A8 va intra în partea lui concretă de execuție, cu lucrări energofage. Vorbim de tuneluri, vorbim de viaducte întregi, lucrări de artă, dar în același timp și Autostrada 1 Sibiu-Pitești va ajunge să muște din Carpații Meridionali și, automat, lucrările vor fi mai de amploare. Va intra și Autostrada 13 Sibiu-Făgăraș în execuție, inclusiv drumul expres, de la Oradea spre Arad, alternativa Techirghiol și salba de drumuri expres inclusiv din zona noastră, a Moldovei. Toate vor alerga pe același culoar și vor consuma resurse din bugetul de stat. E posibil, la un moment dat, în 2026 spre 2027 să ajungem în situația în care se va prioritiza. Și atunci prioritizarea asta trebuie făcută pe niște criterii clare de convergență economică, de respectare a master planului și aici mă refer la angajamentele noastre ca țară față de Comisia Europeană, care ne finanțează aceste proiecte și de respectare a coridoarelor, pentru că avem și un avantaj, chiar dacă suntem cumva periferici, totuși suntem avantajați că suntem pe coridoarele europene. Deci, automat, suntem prioritari și trebuie să respecte inclusiv statul român această prioritizare, inclusiv investițională.
Horia Daraban: În ideea prioritizării investițiilor, lucrărilor, ce rol are, ce rol își poate asuma mediul asociativ, mediul de afaceri din zona Moldovei în a oferi justificări, motive, guvernanților să susțină financiar proiectele?
Adrian Covăsnianu: Noi vom face ce am făcut și până acum: vom veni cu soluții, cu know-how. Chiar am promovat, de-a lungul timpului, dacă vă aduceți aminte, inițiativa cu introducerea capetelor A8 în PNRR aparține Asociației Moldova Vrea Autostradă. Acum, fiind în etapa de execuție, în principiu, noi vom monitoriza din aer și din de la sol. Dar dacă simțim derapaje, în sensul că nu vom vedea alocate resurse considerabile pentru implementarea autostrăzii A8, dacă vom vedea că prioritățile se schimbă în timpul jocului, atunci vom avea reacții în acest sens. Vom atrage atenția dacă simțim că proiectul Autostrăzii 8 este tras pe o linie moartă sau e, cumva, secundar, că nu mai este o prioritate pentru ei. Momentan, nu avem motive să spunem acest lucru, dar veghem periodic la implementarea proiectului.
Horia Daraban: Așadar, în perioada următoare….
Adrian Covăsnianu: Ne uităm atent pe proiecția de buget. Din câte am înțeles, undeva pe la 27 ianuarie ar trebui să avem o primă proiecție pe bugetul acesta, să vedem ce sume avem alocate. Și aici mă refer la credite bugetare, nu credite de angajament, care sunt, să spunem, sume mai certe pentru autostrăzi și nu doar pentru autostrăzi. O să ne uităm atent și pe partea de infrastructură feroviară, care, mai nou, devine mult mai importantă în contextul dat și, de ce nu, în contextul eventual al reconstrucției Ucrainei.
Horia Daraban: Legat de infrastructura feroviară, un element pe ce ar trebui să se meargă?
Adrian Covăsnianu: Ar trebui să vedem și aici lansate licitațiile pentru sectorul de la Roman – Iași-frontieră, pentru că, recent, am avut inclusiv obținerea acordului de mediu pentru studiul de fezabilitate. În același timp, Magistrala 500, de la Ploiești până la Suceava, are toate studiile de fezabilitate finalizate și așteptăm licitațiile de proiectare și execuție. Chiar a fost lansată o mică bucățică, zona de frontieră Dărmănești spre Vicșani, unde vedem lansată o licitație recent de către Compania de Căi Ferate, pe partea de electrificare, adică vedem eforturi în acest sens și sperăm că aceste eforturi să se multiplice.
Horia Daraban: De ce importante aceste modernizări?
Adrian Covăsnianu: Sunt foarte importante, pentru că suntem în urmă cu viteza comercială, suntem în urmă cu transportul de mărfuri, avem altă capacitate de rezolvat, adică transportăm mai mult, mai mult și chiar mai ieftin față de autostrăzi. Suntem și pe un sector important, pentru că Ucraina chiar dacă are un război în interiorul statului său, totuși, sectorul feroviar nu este neglijat, au investit în același timp și au o viteză comercială destul de bună. Sperăm și noi să venim cu aceste viteze, să fim competitivi atât față de ei, cât și față de Occident, dar e nevoie de investiții majore, concrete.
#StareaEducației (INTERVIU) Admitere 2026 la UAIC Iași: mai multe locuri la buget, programe noi și accent pe internaționalizare. Rectorul instituției, prof.dr. Liviu George Maha: „Studenții de astăzi nu sunt mai slab pregătiți. Criteriile de evaluare trebuie adaptate la realitățile actuale. Accentul ar trebui mutat de la memorarea informațiilor către rezultatele învățării.”
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași începe, luni, 13 iulie, înscrierile pentru admitere cu o ofertă extinsă și mai multe locuri...
#StareaEducației (INTERVIU) Încep înscrierile la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”. Facultatea de Științe ale Sănătății, noul proiect academic al UMF Iași. Decanul Ionuț Nistor: „Am creat această structură pentru a răspunde unei cereri reale din sistemul de sănătate. Este o oportunitate pentru tinerii care vor să fie bine pregătiți și să își găsească rapid o profesie.”
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași își extinde structura academică începând cu anul universitar 2026–2027...
#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director general BRIO: „Examenul de Evaluare Națională modelează gimnaziul, nu invers. Avem cultul acesta al notei 10. Nu știm decât că 10 e succes școlar și apoi tot ce este sub 10 este eșec. Nota am folosit-o prea mult ca pe o sentință și prea puțin ca pe prilej de creștere.”
Evaluarea Națională s-a încheiat, iar după afișarea rezultatelor inițiale, elevii au intrat în etapa vizualizării lucrărilor și a depunerii...
#StareaEducației: Campania #StaiSigurPeNet – Dragostea la un click distanță. Cum folosim aplicațiile de dating fără să devenim victime. Psihologul Irina Mitrea Iliescu : „Manipulatorii exploatează nevoile fundamentale ale oamenilor.”
Aplicațiile de dating au schimbat radical modul în care oamenii se cunosc, flirtează și își construiesc relațiile. Dacă în urmă cu doar...
#StareaEducației (INTERVIU) Marian Staș, expert în educație: „România iese cu sistemul public de învățământ din paradigma comunistă centralizată, odată cu implementarea planurile-cadru alternative de către 43 de licee din țară.”
În timp ce elevii de clasa a VIII-a au încheiat Evaluarea Națională, iar absolvenții de liceu se pregătesc pentru examenul de Bacalaureat,...
#StareaEducației (INTERVIU) Admiterea la Facultatea de Farmacie din cadrul UMF Iași: Chimia Medicală, un nou program de studii. Prof. dr. Lenuța Profire: „Programul nostru este construit în strânsă legătură cu domeniul medical. Studenții vor face practică în spitale și în laboratoarele de analize medicale, beneficiind totodată de colaborările pe care le avem cu mediul farmaceutic și chimic.
Luna iulie aduce startul admiterii la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, una dintre cele mai prestigioase...
De anul acesta, la reţeaua de drumuri naţionale din Vrancea se adaugă şi sectorul de autostradă A7, cu o lungime de 11 kilometri care a fost dat în folosinţă luna trecută.
Reporter: Peste 100 de utilaje şi circa 22.000 de tone de material antiderapant, sare şi nisip sunt pregătite în cele trei baze de la Adjud, Focşani şi Bârseşti pentru a interveni în cazul apariţiei poleiului şi a zăpezii pe carosabil, spune Marian Paraschiv, şeful instituţiei.
Marian Paraschiv: Avem circa 3.500 de tone de sare existent la fiecare bază de deszăpezire, avem 18 utilaje proprii şi un număr de 93 de utilaje pe contract de deszăpezire încheiat, semnat şi intrat în vigoare începând cu această iarnă. La momentul de faţă avem cam circa 90% din utilaje intrate în baze. Lucrăm în paralel atât la etanşeizarea părţii carosabile, cât şi, mai ales, la lucrări de montare parazăpezi.
Reporter: Reţeaua de drumuri naţionale din judeţul Vrancea are în prezent circa 500 de km, cel mai lung sector de peste 93 de km fiind Drumul Naţional 2D Focşani, limită de judeţ Covasna.
Pe DN 15B, în localitatea Petru Vodă, trei TIR-uri care nu aveau marfă au îngreunat circulaţia după ce au înaintat anevoios în pantă.
Pe DN 15C, în localitatea Crăcăoani, mai mulţi arbori au blocat carosabilul, fiind îndepărtaţi de utilajele de deszăpezire.
‘Atragem atenţia conducătorilor auto să aibă autoturismele echipate pentru condiţiile de iarnă şi să circule cu prudenţă, adaptat condiţiilor meteo şi de drum. Poliţiştii se află în teren pregătiţi să intervină atunci când situaţia o impune’, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Neamţ, Ramona Ciofu.
Potrivit ISU Neamţ, circa 350 consumatori de energie electrică din localităţile Târgu-Neamţ, Agapia, Leghin, Lunca şi Vânatori-Neamţ sunt afectaţi de condiţiile meteo. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
