(AUDIO) A7 până la Suceava: tronsonul final Suceava–Siret va fi drum expres

Publicat de Andreea Drilea, 17 noiembrie 2025, 12:48

Modificarea a fost confirmată pentru Radio Iași de către purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

El a menționat că schimbarea a fost posibilă ca urmare a derulării studiului de fezabilitate, iar măsura s-a impus pe fondul constrângerilor financiare: ”Încă de la început, acest drum de mare viteză Suceava-Siret era împărtit în două tronsoane. Un tronson de aproximativ 25 de kilometri la profil de autostradă și celălalt tronson până în frontiera de la Siret, frontiera cu Ucraina, la profil de drum expres. Practic, acum s-a uniformizat acest profil. Întregul drum Suceava-Siret va fi construit la profil de drum expres și ca urmare a restricțiilor bugetare. S-a luat această decizie, având în vedere totuși că este un sector scurt, 56 de kilometri, pe drumul expres viteza limită este de 120 de kilometri la oră. Practic, acest drum de la Suceava la Siret s-ar face într-un timp de 30 de minute, maximum.”

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a subliniat că noua structură a proietului A7 va fi comunicată Comisiei Europene. Deocamdată, nu mai există și alte proiecte care să sufere modificări.

Alin Șerbănescu a vorbit și despre noul calcul financiar al porțiunii Suceava la Siret: ”Avem o valoare estimată deocamdată, numai pentru o execuție de 2,2 miliarde de lei, dar abia după ce vom avea studiul de fezabilitate finalizat și de indicatorii tehnico-economici aprobați, atunci vom ști clar ce sumă alocăm acestui proiect.”

La finalul acestei luni, Comisia Europeană va comunica lista de proiecte ce ar urma să fie finanțate prin mecanismul de apărare SAFE.

Tronsoanele autostrăzilor A7 Pașcani – Suceava – Siret și A8 Pașcani – Iași – Ungheni se află pe lista proiectelor propuse de către țara noastră.

(Radio Iaşi/Lucian Bălănuță/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro)

Statul vrea fonduri europene, din granturi și împrumuturi, pentru tronsoane-cheie din A7 și A8

Publicat de Lucian Bălănuţă, 31 iulie 2025, 15:31 / actualizat: 31 iulie 2025, 19:03

Este vorba despre trei tronsoane din secțiunea Focșani–Bacău și două din Bacău–Pașcani, cu o valoare totală de peste 2 miliarde de euro.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că mutarea pe grant oferă o certitudine în ceea ce privește execuția lucrărilor.

„2,15 miliarde de euro pentru autostrăzi, să fie puse în componenta de grant, deci de fonduri nerambursabile. Transferul pe grant A5, loturi din Autostrada Moldovei din A7. Discutăm aici de secțiunea Focșani-Bacău, cu trei segmente, toate cele trei loturi și două loturi din Bacău-Pașcani și anume Bacău-Trifești și Trifești-Gărăești. Este un lucru foarte important, pentru că au fost în spațiul public discuții cu privire la autostrăzi și iată, mutarea pe Grand reprezintă în acest moment o certitudine de execuție ale acestor lucrări.”

România a finalizat renegocierea PNRR cu Comisia Europeană, proces început în august 2024.

Negocierile au vizat adaptarea angajamentelor în funcție de proiectele care pot fi finalizate până în 2026. Dragoș Pîslaru a dat asigurări că nu există riscul pierderii celor 13,57 miliarde de euro din componenta nerambursabilă a planului.

Documentația completă va fi finalizată în august, urmând ca în septembrie Comisia Europeană să prezinte forma finală a modificărilor.

În altă ordine de idei, România se numără printre cele 18 țări care au solicitat împrumuturi prin Programul SAFE, inițiativă europeană dedicată investițiilor în infrastructura de apărare și mobilitate militară. Suma totală solicitată de statele membre depășește 127 de miliarde de euro, iar fondul dispune de 150 de miliarde.

Proiectele propuse de țara noastră vizează inclusiv tronsoanele de autostradă Paşcani – Iaşi – Ungheni şi Paşcani – Suceava – Siret, considerate esențiale pentru conectivitatea strategică. Potrivit unor surse oficiale, provocarea majoră pentru guvern va fi să demonstreze utilitatea tranfrontalieră a unor astfel de proiecte.

Până la un răspuns favorabil din partea Comisiei, termenele de finalizare a segmentelor de autostrăzi A7 și A8, aflate în execuție, rămân neschimbate, a precizat Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, într-o intervenție pentru Radio Iași:

„Este adevărat că în acest moment avem discuții pe această temă cu reprezentanții Comisiei Europene, dar deocamdată nu avem conturată o decizie definitivă. Însă, în momentul în care se va stabili exact care dintre proiectele din România vor beneficia de finanțare prin programul SAFE, vă vom anunța. În mod sigur, prin SAFE se vor finanța obiective de infrastructură cu utilizare duală, adică și civilă și militară. Dar până la ora actuală nu s-a schimbat nimic concret în finanțările și termenele de finalizare pentru A7 și A8.”

O primă etapă de negocieri se va derula în următoarele 30 de zile, urmând ca termenul pentru depunerea cererilor finale să fie 30 noiembrie 2025.

Mediul asociativ din Iași manifestă îngrijorare față de lipsa unei armonizări cu privire la parcursul proiectelor de autostradă propuse spre finanțare prin diverse instrumente financiare europene. Președintele Asociației Moldova vrea Autostradă, Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, atrage atenția asupra lipsei unei viziuni coerente și transparente din partea autorităților. Acesta afirmă că, în eventualitatea unui răspuns favorabil de la Comisia Europeană, finanțarea prin SAFE trebuie să completeze programele deja existente, precum Programul Transporturi 2021–2027 și bugetul de stat.

Potrivit lui Adrian Covăsnianu, autostrada A8 Ungheni-Iași-Târgu Mureș are atât valențe civile, cât și militare, iar guvernul ar trebui să trateze finalizarea acestui proiect ca pe un angajament strategic ferm.

El critică lipsa de transparență și de consultare publică pe acest subiect și subliniază absența unei planificări clare privind corelarea surselor de finanțare europene și naționale.

„Nu avem din partea instituțiilor responsabile o planificare clară și previzibilă care să indice cum vor fi corelate diferite laxe, că vorbim de SAFE, că vorbim de Programul Transport, bugetul de stat, astfel încât întreg proiectul să devină o certitudine și nu doar o sumă de intenții, de exemplu, să știm și noi cât la sută se finanțează din axe de finanțare europene, cât la sută din bugetul de stat, tocmai să vedem o asumare clară. În schimb, observăm o întreagă pleiadă de declarații contradictorii venite din partea ministerelor implicate, care, din păcate, accentuează această incertitudine și îngreunează înțelegerea traseului real al un implementării autostrăzi A8 în regiunea Moldovei. După aproximativ 18 ani de apartenență la Uniunea Europeană și la 9 ani de la aprobarea cadrului strategic și aici mă refer la Master Planul General de Transport, în 2025 chiar am ratat o finanțare prin PNRR, mă refer la capetele incluse, cele montane ale autostrăzii A8 și la 3 ani de la debutul războiul din Ucraina, rămâne regiunea extrem de vulnerabilă atât din punct de vedere logistic, cât și strategic.”

(Lucian Bălănuță/FOTO EC Audiovisual SERVICE)

(BREAKING NEWS) Loturi ale autostrăzilor Moldovei (A7) și Unirii (A8) pierd finanțarea din PNRR

Publicat de Lucian Bălănuţă, 15 iulie 2025, 16:34 / actualizat: 15 iulie 2025, 20:06

Într-o intervenție pentru Radio România Iași, vicepreședintele Asociației Moldova vrea Autostradă, Daniel Mătăsaru, a solicitat de urgență identificarea unor soluții financiare viabile și demiterea celor responsabili pentru pierderea finanțării PNRR:

UPDATE ora 18:45 – România a inclus în PNRR toate cele 13 loturi din Autostrada Moldovei A7, cu o lungime totală de 319 kilometri, dar și două loturi din Autostrada Unirii A8.

Potrivit unor documente oficiale obținute de site-ul Economedia, printre cele mai grave probleme care au condus la imposibilitatea de continua finanțarea PNRR pentru o serie de segmente de autostrada se află lipsa publicării eratelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, desi documentele fuseseră publicate în sistemul românesc SICAP.

Tot pentru Economedia, Cristian Pistol, directorul general al Companiei de Drumuri, a afirmat că această corelare a sistemelor nu ținea de CNAIR. El a explicat, la Europa FM, că această lipsă de sincronizare este de natură informatică.

Aceste omisiuni contravin regulilor europene privind transparența și competitivitatea achizițiilor.

Comisia Europeană a considerat că nu poate valida contracte încheiate pe baza unor licitații derulate incomplet la nivelul Uniunii Europene.

UPDATE ora 16:30 – Autostrada Ploiești–Focșani (A7) și tronsoanele de capăt ale Autostrăzii Unirii (A8), între Târgu Mureș și Târgu Neamț, nu vor mai fi finanțate prin PNRR.

Decizia Comisiei Europene a fost luată din cauza unor probleme în procedurile de achiziție publică.

Ministerul Transporturilor precizează că aceste proiecte vor continua cu bani europeni din Programul Transport 2021–2027 sau alte surse disponibile.

În urma discuțiilor cu executivul de la Bruxelles, s-a stabilit că investițiile rămase în plan vor fi finanțate integral din fonduri europene.

Tot din bani europeni vor fi acoperite și costurile suplimentare apărute din cauza scumpirii materialelor și energiei.

Prin PNRR vor fi finanțate în continuare tronsoanele Focșani–Pașcani ale Autostrăzii A7.

UPDATE ora 16:20 – Ministerul Transporturilor anunță că în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, s-a stabilit că investițiile rămase în plan vor fi finanțate integral din bani europeni, iar creșterile de costuri la materiale și energie vor fi acoperite tot din fonduri europene.

Vor continua cu bani prin PNRR tronsoanele Focșani-Pașcani din A7.

Pentru proiectele excluse, finanțarea va continua prin Programul Transport 2021–2027 sau alte surse europene, mai precizează Ministerul.

Autostrada Ploiești – Focșani (A7) și tronsoanele de capăt ale Autostrăzii Unirii (A8), între Târgu Mureș și Târgu Neamț, nu vor mai fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Această decizie vine în urma unor disfuncționalități apărute în procedurile de achiziție publică, dar și din cauza nerespectării termenelor de execuție pentru unul dintre tronsoane. Proiectele vor fi continuate cu alte surse de finanțare europeană disponibile în perioada 2021–2027.

Ministrul Ciprian Șerban dă asigurări că toate lucrările importante merg mai departe, fără costuri suplimentare pentru bugetul de stat, iar România nu va returna cele 2,3 miliarde de euro deja cheltuite.

Segmente din Autostrada Moldovei A7 și din Autostrada Unirii A8 au fost scoase din Planul Național de Redresare și Reziliență, din cauza problemelor la procedurile de achiziție, a anunțat, astăzi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El nu a precizat însă despre ce tronsoane este vorba.

Potrivit acestuia, statul român caută acum surse alternative de finanțare pentru aceste proiecte, considerate prioritare:

(FOTO Radio Iași)

#InfoEconomic Adrian Covăsnianu, vicepreședinte Moldova Vrea Autostradă: ”anul acesta, pentru A8, ar fi necesare aproximativ 800-900 de milioane de euro, fonduri care să ofere, inclusiv pentru capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada”.

Publicat de hdaraban, 15 ianuarie 2025, 12:48 / actualizat: 20 ianuarie 2025, 8:26

Dincolo de acest plan, este dimensiunea deschiderii economice pentru regiune, oportunitățile de afaceri care vor căpăta amploare și care vor pune în valoare resursa umană mult mai bine decât se întâmplă acum. Antreprenorii, companiile mai mari sau mai mici din regiunea Moldovei realizează importanța arterelor rutiere, fie și având proiecții pornind de la viitorul efort de reconstrucție a Ucrainei.

La #InfoEconomic, Adrian Covăsnianu, geograf, profesor asociat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” și membru fondator și vicepreședinte al  Asociației Civice Moldova a oferit mai multe informații de actualitate legat de cele două autostrăzi care ar urma să străbată regiunea Moldovei.

Una dintre ele este că, la finalul anului trecut, aproximativ  27% din întreaga Autostradă 7 era executată și poată fi valorificată. În ceea ce privește A8, se așteaptă vești bune referitoarele la secțiunile incluse deja în PNRR, care trebuiau începute deja de anul trecut. În acest sens, se previzionează că, în februarie, va fi deschis șantierul pe segmentul Moțca -Leghin. Mai mult, vine din urmă și sectorul ieșean și se speră anul acesta să fie lansate licitațiile pentru Moțca – Târgu Frumos, Târgu Frumos – Lețcani.

În ceea ce privește avantajele de ordin economic, Adrian Covăsnianu spune că, odată cu finalizarea arterei rutiere spre vest, acea frână a distanței se diminuează foarte mult, undeva la vreo 40%, pe ruta Iași – Cluj, și asta, pentru că vor fi ocolite toate localitățile și nu vor mai fi acele curbe sinuoase.

Vicepreședintele asociației Moldova vreau Autostradă precizează că, pentru următoarele săptămâni, ”cel mai important este să vedem cum va arăta bugetul pe anul acesta. Din analizele noastre, sperăm să fie alocate resurse considerabile pentru partea de proiectare. Aici mă refer la sectorul montan, unde, după ce se vor finaliza licitațiile respective, sperăm, fără contestații, va demara acea pe etapă de proiectare, care nu va fi una ieftină, pentru că sectorul montan are și un anumit handicap: nu au fost finalizate acele studii geotehnice și, automat, trebuie să fie alocate resurse suplimentare corespunzătoare realizării acestor etape restante.”

O estimare a asociației arată că, pentru A8, anul acesta, ar fi necesare aproximativ 800-900 de milioane de euro, fonduri care să ofere, inclusiv pentru capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada.

Într-o evaluare personală, Adrian Covăsnianu spune că 2032 este anul ”maximal pentru finalizarea Autostrăzii 8. Autostrada 7 va fi făcută mai rapid, pentru că deja o vedem în implementare în majoritate.”

Horia Daraban: Vă propun să deschidem dialogul nostru cu evaluare. Am ajuns la jumătatea drumului cu vreuna din cele două autostrăzi ale Moldovei? Mă refer la realizarea lor.

Adrian Covăsnianu: Firește, putem spune că A7 a avansat binișor. Adică, anul trecut am văzut vreo 80 și ceva de kilometri din A7 executați și dați în trafic. Către finalul anului trecut, din calculele noastre, undeva la 27% din întreaga autostradă A7 este, să spunem, executată și poată fi valorificată. Acum, așteptăm să vedem același exemplu și anul acesta, un an, sperăm, la fel de roditor ca anul trecut, pentru că constructorul, care și-a arătat, să spunem, importanța și faptul că lucrează susținut și cu mobilizare adecvată, să replice și anul acesta o experiență similară. Vor fi provocări, bineînțeles, ca și anul trecut, sperăm să le depășească cu succes și anul ăsta.

Horia Daraban: În ceea ce privește A8?

Adrian Covăsnianu: În ceea ce privește A8, aici, veștile bune sperăm să apară în curând, pentru că, dacă ne uităm la secțiunile incluse deja în PNRR, care au fost prinse încă din 2021, trebuiau să-i spunem începute deja de anul trecut. De exemplu, lotul Moțca –  Leghin ar fi trebuit să înceapă undeva în luna august anul trecut. Încă nu știm dacă a fost finalizată proiectarea. Din informațiile noastre, discuțiile oficiale și neoficiale cu compania și cu, să spunem, persoanele interesate, am înțeles că undeva în februarie, anul acesta, ar trebui să vedem efectiv șantierul început pe Moțca -Leghin.

Horia Daraban: Unde sunt demersurile mai dinamice, ca să spun așa, din ceea ce știți dumneavoastră, în ideea că se lucrează, se fac eforturi pentru a se avansa?

Adrian Covăsnianu: Vedem eforturi și pe A7 și pe A8. Sectorul montan este mai avansat, în sensul licitațiilor. Vedem licitațiile care au fost  întârziate, pentru că am vorbit de un studiu de fezabilitate destul de precar, care, cumva, a perpetuat această, să-i spunem, lipsă de interes și de implicare. Dar în ultimii trei-patru ani, se vede o accelerare pe sectorul montan. Era și timpul după atâția ani de stagnare și vine din urmă și sectorul ieșean, cel ce ne interesează pe toți și sperăm anul acesta să vedem primele două licitații lansate, primele două loturi. Mă refer la Moțca cum se vine spre Târgu Frumos și Târgu Frumos spre Lețcani.

Horia Daraban: Am spus în introducerea noastră, în ideea avantajelor economice, aveți date, sunt informații care să scoată în evidență plusurile pentru economia Moldovei, odată finalizate cele două autostrăzi?

Adrian Covăsnianu: E cumva un deziderat. Eu îmi mențin argumentele și am un calendar propriu. Eu mă gândesc la un 2032 maximal pentru finalizarea Autostrăzii 8. Autostrada A7 va fi făcută mai rapid, pentru că deja o vedem în implementare în majoritate. Referitor la avantaje, noi am făcut niște calcule, e clar că distanța timp se reduce. Cel mai important este că acea frână a distanței se diminuează foarte mult, undeva la vreo 40% câștigăm pe deplasare medie, dinspre Iași spre Cluj, pentru că ocolim toate localitățile respective, nu mai avem acele curbe sinuoase. Evităm și Podu Iloaiei, asta, în contextul în care vom avea în integralitate autostrada A8. Beneficiile sunt și pentru persoanele care doar se deplasează în scop turistic, dar cele mai importante beneficii sunt pentru transportatori sau economia reală, cei care produc efectiv bunuri, transportă bunurile și fac schimburi de mărfuri.

Și cu faptul că suntem membri ai spațiului Schengen, autostradă  va avea o valență suplimentară, adică vom vedea beneficiile acesteia și valorificând faptul că nu vor mai stagna mărfurile în zona de graniță. Dar până la graniță trebuie să avem autostradă.

Dacă nu construim Autostrada 8 cât mai rapid, alte regiuni ne-o iau înainte, pentru că, în timpul în care noi milităm pentru A8, alte proiecte, alte zone nu stau. De exemplu, A3 merge în continuare, Autostrada 1 Sibiu-Pitești, la fel. Până la urmă, competiția este și între regiuni și trebuie să ne urmărim interesul nostru regional. Cred eu că valorizarea autostrăzii va fi un bun concret, dar va fi și o provocare pentru autoritățile locale.

Adică, dacă nu reușim pe partea de mobilitate urbană locală să gestionăm acel trafic de mărfuri, să-l diminuăm sau să ameliorăm tot acest trafic în zona urbană, automat, ambuteiajele care le avem momentan la Podu Iloaiei sau în zona periferică, spre Valea Lupului, o să le avem mai în țesutul urban. Cu toții vom căuta acele zone în care vom vrea să intrăm pe autostradă și vom aglomera deja trama stradală existentă, deja ineficientă și automat se va bloca tot orașul. Deci, cumva, va fi o provocare și pentru autoritățile locale. Și aici nu mă refer doar la municipiul Iași, ci  și la autoritățile din zona Pașcaniului, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, pentru că vor fi provocări, traficul va avea o altă dinamică, inclusiv compoziția traficului se va modifica și poate ar fi bine să fie făcute niște studii în acest sens, în care să vedem cum vom integra autostrada, cum o vom valoriza.

Horia Daraban: Apropo de Pașcani, mă uitasem pe o hartă, la sud de Pașcani, dacă nu mă înșel, celebra intersecție, celebrul nod A7-A8. Cu siguranță peisajul economic se va schimba.

Adrian Covăsnianu: Corect. De asta există inițiativă din partea Consiliului Județean de a implementa, în zona respectivă, un parc industrial, de a valoriza această autostradă. E bine ca aceste lucruri să se întâmple cât mai rapid, pentru că autostrada nu stă, ea deja vine, o vedem, se construiește în zona Pașcani. A7 vine dinspre sud și ulterior va veni și dinspre vest A8. Deci trebuie să valorizăm aceste oportunități deoarece cu ele nu ne vom mai întâlni prea curând c și dacă nu suntem atenți la ele, posibil să le ratăm.

Horia Daraban: Mă uitam pe niște date, secțiunea A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni are o lungime de 89 de kilometri, o valoare estimată de peste 25 de miliarde de lei și prezintă o complexitate tehnică ridicată. În ideea sumelor vehiculate, sunt fonduri ca aceste proiecte să fie duse la capăt? Și, în contextul aceste întrebări, poate faceți și o trimitere la rolul fondurilor europene.

Adrian Covăsnianu: Acum putem doar să estimăm sau putem să facem prognoze ce se va întâmpla după. Cel mai important pas pe care noi, ca societate civilă am intenționat să-l realizăm a fost să maturizăm această documentație, adică să ajungem în etapa în care să avem această discuție concretă legată de finanțarea proiectului, pentru că, în general, un proiect se finanțează pe baza unei documentații tehnice concrete, mature, cu un studiu de fezabilitate clar, cu un acord de mediu și mă bucur că în 2024 am finalizat acest demers și acum avem această discuție legată de bani și da, discuția este bună. Cel mai important este să vedem cum va arăta bugetul pe anul acesta. Din analizele noastre, sperăm să fie alocate resurse considerabile pentru partea de proiectare. Aici mă refer la sectorul montan, care, după ce se vor finaliza licitațiile respective, sperăm, fără contestații, va demara acea pe etapă de proiectare, care nu va fi una ieftină, pentru că sectorul montan are și un anumit handicap: nu au fost finalizate acele studii geotehnice și, automat, trebuie să fie alocate resurse suplimentare corespunzătoare realizării acestor etape restante.

Dacă ne uităm pe cifre, sectorul montan înseamnă undeva la vreo 6 miliarde de euro, sectorul, ieșeam tot pe acolo. Ai 11-12 miliarde. Grosso modo, dacă ne uităm pe axele de finanțare, avem Programul Transport și el are o sumă finită, ne uităm pe Prioritatea unu, dacă nu mă înșel,  sunt vreo 4 miliarde, cu supracontractare, ajungem celor 12 miliarde.

Deci calculul simplu este că întregul program ar acoperi autostrada A8, dar, bineînțeles, în același timp, vorbim de o întreagă rețea, vorbim de întregi regiuni care construiesc autostrăzi și care folosesc aceleași fonduri. Și discuția este una utilă. Anul acesta, presiunea pe bugetul de stat, care include componenta de finanțare din fonduri europene, împrumuturi bancare, co-finanțări și alte forme de finanțare, nu va fi una mare, pentru că anul ăsta, din A8 în principiu vom avea, sperăm, în proiectare sectorul montan, pentru sectorul ieșean să finalizate licitațiile, iar la capetele din PNRR nu ar trebui să fie surprize, fiind pe PNRR, chiar dacă vorbim de niște împrumuturi, sunt niște angajamente mai concrete, pentru că sunt niște contracte semnate. Deci, dacă fac o prognoză sau estimare, ar trebui măcar la vreo 800-900 de milioane de euro să fie bugetat pentru întreaga A8 care să ne ofere, și aici includ și capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada A8.

Horia Daraban: În ceea ce privește finanțarea, îmi dau seama că provocările strângerii fondurilor pentru investițiile despre care vorbim, vor apărea 2026, 2027.

Adrian Covăsnianu: Da, pentru că și A8 va intra în partea lui concretă de execuție, cu lucrări energofage. Vorbim de tuneluri, vorbim de viaducte întregi, lucrări de artă, dar în același timp și Autostrada 1 Sibiu-Pitești va ajunge să muște din Carpații Meridionali și, automat, lucrările vor fi mai de amploare. Va intra și Autostrada 13 Sibiu-Făgăraș în execuție, inclusiv drumul expres, de la Oradea spre Arad, alternativa Techirghiol și salba de drumuri expres inclusiv din zona noastră, a Moldovei. Toate vor alerga pe același culoar și vor consuma resurse din bugetul de stat. E posibil, la un moment dat, în 2026 spre 2027 să ajungem în situația în care se va prioritiza.  Și atunci prioritizarea asta trebuie făcută pe niște criterii clare de convergență economică, de respectare a master planului și aici mă refer la angajamentele noastre ca țară față de Comisia Europeană, care ne finanțează aceste proiecte și de respectare a coridoarelor, pentru că avem și un avantaj, chiar dacă suntem cumva periferici, totuși suntem avantajați că suntem pe coridoarele europene. Deci, automat, suntem prioritari și trebuie să respecte inclusiv statul român această prioritizare, inclusiv investițională.

Horia Daraban: În ideea prioritizării investițiilor, lucrărilor, ce rol are, ce rol își poate asuma mediul asociativ, mediul de afaceri din zona Moldovei în a oferi justificări, motive, guvernanților să susțină financiar proiectele?

Adrian Covăsnianu: Noi vom face ce am făcut și până acum: vom veni cu soluții, cu know-how. Chiar am promovat, de-a lungul timpului, dacă vă aduceți aminte, inițiativa cu introducerea capetelor A8 în PNRR aparține Asociației Moldova Vrea Autostradă. Acum, fiind în etapa de execuție, în principiu, noi vom monitoriza din aer și din de la sol. Dar dacă simțim derapaje, în sensul că nu vom vedea alocate resurse considerabile pentru implementarea autostrăzii A8, dacă vom vedea că prioritățile se schimbă în timpul jocului, atunci vom avea reacții în acest sens. Vom atrage atenția dacă simțim că proiectul Autostrăzii 8 este tras pe o linie moartă sau e, cumva, secundar, că nu mai este o prioritate pentru ei. Momentan, nu avem motive să spunem acest lucru, dar veghem periodic la implementarea proiectului.

Horia Daraban: Așadar, în perioada următoare….

Adrian Covăsnianu: Ne uităm atent pe proiecția de buget. Din câte am înțeles, undeva pe la 27 ianuarie ar trebui să avem o primă proiecție pe bugetul acesta, să vedem ce sume avem alocate. Și aici mă refer la credite bugetare, nu credite de angajament, care sunt, să spunem, sume mai certe pentru autostrăzi și nu doar pentru autostrăzi. O să ne uităm atent și pe partea de infrastructură feroviară, care, mai nou, devine mult mai importantă în contextul dat și, de ce nu, în contextul eventual al reconstrucției Ucrainei.

Horia Daraban: Legat de infrastructura feroviară, un element pe ce ar trebui să se meargă?

Adrian Covăsnianu: Ar trebui să vedem și aici lansate licitațiile pentru sectorul de la Roman – Iași-frontieră, pentru că, recent, am avut inclusiv obținerea acordului de mediu pentru studiul de fezabilitate. În același timp, Magistrala 500, de la Ploiești până la Suceava, are toate studiile de fezabilitate finalizate și așteptăm licitațiile de proiectare și execuție. Chiar a fost lansată o mică bucățică, zona de frontieră Dărmănești spre Vicșani, unde vedem lansată o licitație recent de către Compania de Căi Ferate, pe partea de electrificare, adică vedem eforturi în acest sens și sperăm că aceste eforturi să se multiplice.

Horia Daraban: De ce importante aceste modernizări?

Adrian Covăsnianu: Sunt foarte importante, pentru că suntem în urmă cu viteza comercială, suntem în urmă cu transportul de mărfuri, avem altă capacitate de rezolvat, adică transportăm mai mult, mai mult și chiar mai ieftin față de autostrăzi. Suntem și pe un sector important, pentru că Ucraina chiar dacă are un război în interiorul statului său, totuși, sectorul feroviar nu este neglijat, au investit în același timp și au o viteză comercială destul de bună. Sperăm și noi să venim cu aceste viteze, să fim competitivi atât față de ei, cât și față de Occident, dar e nevoie de investiții majore, concrete.

Varianta audio a interviului:

Se deschide un segment din A7, între Dumbrava şi Mizil

Publicat de Andreea Drilea, 23 decembrie 2024, 08:09 / actualizat: 23 decembrie 2024, 10:54

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că astăzi, 23 decembrie 2024, începând cu ora 16:00, se va deschide circulaţia rutieră pe lotul 1 al Autostrăzii A 7 Ploieşti – Buzău, pe tronsonul kilometric 0 (nod rutier cu A 3 Bucureşti – Ploieşti) – 21 (nod rutier cu DJ 100C).

Acest sector de 21 kilometri va asigura legătura între localităţile Dumbrava şi Mizil, judeţul Prahova. Tronsonul va porni de la intersecţia cu autostrada A 3 (localitatea Dumbrava) şi se va finaliza la intersecţia cu DJ 100C (localitatea Baba Ana).

Recomandăm conducătorilor auto să adapteze constant viteza la condiţiile traficului, fără a depăşi limita legală, să mărească distanţa de siguranţă între autovehicule, să se asigure temeinic înainte de schimbarea benzii, semnalizând din timp această intenţie şi să nu efectueze manevre riscante!

Traficul pe un segment de 21 de kilometri dintre Dumbrava şi Mizil, din autostrada A7, se deschide astăzi.

Astfel, se va putea circula pe 102 km din totalul de 320 ai acestei autostrăzi, construiţi cu bani din PNRR, anunţă directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în august 2022, iar valoarea contractului s-a ridicat la 1,8 miliarde de lei, fără TVA.

 Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro