Cei mai afectați sunt însă tinerii. Pentru a reduce cheltuielile, aceștia aleg destinații din țară, în special litoralul românesc sau pensiunile montane.
În schimb, cei care vor neapărat să treacă granița pleacă la drum cu mașina personală, aleg din timp destinația și fac economii.
Cum își planifică concediul în acest an vasluienii, a aflat corespondentul Radio Iași, Vasile Geles:
Vox 1: Cred că numai în România și bugetul în funcție de posibilități, unul minimalist.
Vox 2: Anul acesta mergem la Amara și bugetul e de 2680 lei.
Vox 3: Așa cum s-a întâmplat și în ultimii ani, am ales să merg în Grecia, am făcut rezervarea din timp, bănuții au fost strânși lună de lună, astfel încât să putem achiziționa biletele. Vom ajunge în Grecia, acolo nu e cu all-inclusiv, desigur, va fi și un buget suplimentar pe care iarăși l-am prevăzut, am pus acel leu peste leu, astfel încât să putem să ne permitem să mergem în Grecia.
Agențiile de turism confirmă noul trend și spun că românii nu mai caută luxul, ci ofertele de tip „early booking”, promoțiile sau plata în rate.
(AUDIO) Undă verde pentru Organizația de Management al Destinației Județul Iași
14 august 2025, 14:32
Viceprimarul municipiului, Daniel Juravle, a explicat că schimbările sunt de substanță și presupun un management complet, nu doar activități de marketing turistic.
Acestea includ coordonarea strategiilor de promovare, dezvoltarea de produse turistice, cercetări de piață și atragerea de fonduri.
Noua organizație poate încheia parteneriate publice-private și are obligația de a elabora o strategie și un plan de acțiune în maximum un an, a precizat Daniel Juravle:
„Toate aceste aspecte au fost surprinse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și a câtorva reglementări guvernamentale, ministeriale. În ceea ce privește structura organizatorică acestui OMD, avem un aspect clar. Există cel puțin un manager de destinație turistică, pentru că legea prevede ca obligație includerea în OMD județean a unui post de manager de destinație turistică. Dincolo de asta, mă aștept ca structura organizatorică să fie una profesională, în primul rând, iar în afară de managerul OMD-ului să avem o echipă dedicată implementării strategiei, cu oameni specialiști pe comunicare, pe marketing, pe atragere de fonduri, cercetare, management operațional și toate acestea nu se pot întâmpla decât sub un cadru instituțional corect și cu un buget adecvat.”
În perspectivă, Iașul pregătește documentația pentru a obține titlul de Organizație de Management al Destinației la nivel regional.
Această structură ar însemna cooperare între mai multe județe, un buget de peste 250.000 de euro și politici comune de marketing turistic la nivel regional, a completat viceprimarul Daniel Juravle:
„Pentru a obține statutul de OMDA regional, entitatea trebuie să reunească cel puțin 10.000 de locuri de cazare clasificate în regiune, trebuie sa aibă un buget minim de aproximativ 250.000 de euro O asociere coordonată OMD regional se formează practic prin gruparea mai multor OMD-uri județene Împreună cu unități administrativ-teritoriale din acea regiune sau alte entități interesate și totul se face într-un cadru de cooperare, un parteneriat public-privat. Totodată, are și un rol strategic și coordonator acest OMD regional, pentru că el trebuie să învețe să implementeze politici regionale de marketing turistic, să-și sincronizeze strategiile județene, să aibă acces împreună la resurse regionale și europene și susținere strategică pentru destinațiile din zonă.”
‘Suntem într-un proces amplu de elaborare a unei strategii de dezvoltare teritorială integrate a teritoriului sau a microregiunii Ţara Vrancei, care cuprinde cele 16 comune din Vrancea Arhaică. Avem consultări cu toate cele 16 UAT-uri, facem întâlniri de lucru cu actori relevanţi, ONG-uri, obşti, agenţi economici, am făcut ateliere de lucru în domeniile social, sanitar, educaţie, am invitat la discuţii toate celelalte ONG-uri care au proiecte sau care urmăresc obiective din teritoriul nostru, cu finalitatea de a elabora un document complex, compact, de a stabili câţiva piloni de dezvoltare pentru următorii ani şi să ţintim măcar un minim de 10 proiecte, de fapt intervenţii integrate’, a declarat managerul de proiect, Ciprian Bogoi.
Comunele vizate sunt Bârseşti, Câmpuri, Năruja, Negrileşti, Nereju, Nistoreşti, Paltin, Păuleşti, Răcoasa, Soveja, Spulber, Tulnici, Valea Sării, Vidra, Vizantea-Livezi şi Vrâncioaia, strategia urmând a fi finalizată până în luna octombrie.
Prezent la întâlnire, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vrancea, Nicuşor Halici, a subliniat importanţa promovării turistice a Ţării Vrancei.
‘Vrancea este de o frumuseţe aparte, are locuri minunate de explorat şi admirat şi oameni deschişi, cu iniţiativă şi muncitori. Ţara Vrancei este un teritoriu cu un potenţial imens, iar viziunea pentru următorii ani este aceea ca resursele locale să fie valorificate în mod inteligent şi sustenabil, pentru o dezvoltare economică, socială, culturală şi ecologică echilibrată a comunităţilor. Împreună, prin dialog şi colaborare, cu grijă şi responsabilitate, putem construi un judeţ frumos şi dezvoltat, pe care să îl numim cu drag ‘acasă” a spus Nicuşor Halici.
Printre proiectele identificate ca prioritare se numără construirea unei noi aripi la spitalul din Vidra, realizarea unui campus şcolar pentru liceul din localitate, dezvoltarea unor circuite turistice tematice care să valorifice patrimoniul natural, cultural şi religios al zonei, precum şi infrastructura necesară pentru turism durabil – cazare, masă, activităţi recreative.
‘Sunt destui amatori de cicloturism, de drumeţii, de hiking, care pot şi vor să viziteze Ţara Vrancei. Dar ei trebuie să aibă locuri de cazare, locuri de campare, unde să servească masa şi tot felul de activităţi recreative care să le umple timpul. Să trecem de la acest turism de weekend la un turism consistent şi durabil’, a fost de părere Ciprian Bogoi.
Strategia va permite accesarea de finanţări din mai multe programe europene disponibile în actualul exerciţiu financiar, pe baza intervenţiilor integrate propuse de comunităţile locale. După aprobarea documentului, urmează etapa depunerii proiectelor. AGERPRES/FOTO Radio Iași
Ele spun că o astfel de măsură va avea consecinţe catastrofale asupra sectorului, dar şi asupra altor industrii conexe, şi anume: transport, alimentaţie publică, agrement şi cultură. În plus, multe din investiţiile în infrastructura turistică nu vor putea fi terminate. Proprietarii de hoteluri şi pensiuni din Clisura Dunării şi Băile Herculane spun şi ei că posibila eliminare a tichetelor de vacanţă ar fi un dezastru pentru industria ospitalităţii. În cele două zone există hoteluri unde anul acesta mai mult de jumătate din spaţiile de cazare au fost ocupate de turişti veniţi în vacanţă cu aceste vouchere.
Prestatorii de servicii turistice din Clisura Dunării spun cât de mult i-au ajutat voucherele de vacanţă.
Alin Subţire, proprietar de pensiune:Voucherele de vacanţă au adus un profit, o dezvoltare spectaculoasă zonei. Vin foarte mulţi oameni din clasa de mijloc.
Şi la Băile Herculane hotelierii privesc cu îngrijorare o decizie de eliminare a acestor tichete.
Ana Maria Bălaj, proprietară de pensiune:E o catastrofă pentru noi, micii întreprinzători, care avem un procent de ocupare de peste 60% din voucherele de vacanţă. Pe parcursul anilor am avut fel şi fel de turişti, unii care au venit chiar pentru prima dată într-un hotel.
Cătălina Iovan, manager:Gândiţi-vă că noi trebuie să contracarăm ofertele din Bulgaria, Grecia, din extern, care vin cu preţuri foarte competitive, iar acordarea acestor vouchere de vacanţă a susţinut foarte mult, inclusiv zona de turism balnear, de tratament.
Decizia ar avea ca efect scăderea investiţiilor în turism şi poate genera şi concedieri şi desigur şomaj. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
