Cu excepţia unei singure nave, toate celelalte vase care au părăsit zona au folosit fie „ruta întunecată”, prin oprirea sistemelor de urmărire GPS în timpul traversării strâmtorii, fie ruta iraniană, care necesită aprobarea prealabilă a Teheranului, conform datelor Kpler.
Unele dintre aceste nave ar fi putut încerca să iasă din Golf înainte ca Statele Unite să reimpună blocada asupra punctelor iraniene, la ora locală 23:30 (16:00 ET).
Traversările prin strâmtoare crescuseră după ridicarea blocadei americane anterioare şi semnarea memorandumului de înţelegere dintre SUA şi Iran. Totuşi, traficul a stagnat din nou în ultimele zile, după reluarea atacurilor. (Rador/ FOTO wikipedia.org)
Mesajul preşedintelui Trump vine după ce guvernul Pakistanului, care acţionează ca mediator, a semnalat că acordul ar putea fi semnat electronic în următoarele 24 de ore.
Cu toate acestea, Ministerul de Externe Iranian respinsese ideea că semnarea ar urma să aibă loc astăzi, deşi a lăsat deschisă posibilitatea ca aceasta să aibă loc în următoarele zile.
Daniela Vasilescu – Preşedintele Trump a ameninţat republica islamică cu aplicarea unei alternative definitive într-o aparentă referire la o nouă ofensivă împotrivă ţării în cazul în care acordul nu va fi semnat astăzi. Teheranul susţine că înţelegerea care este pe cale să fie finalizată ar permite deblocarea fondurilor iraniene îngheţate şi ar pune capăt ostilităţilor pe toate fronturile, inclusiv ofensivei israeliene din Liban. Privit administraţiei americane, înţelegerea ar permite redeschiderea completă a strâmtorii Ormuz fără niciun fel de taxă din partea Iranului şi ar pune bazele pentru desfiinţarea programului nuclear al Iranului. Şi publicaţia digitală americană Axios a scris că reprezentanţi ai Statelor Unite şi ai Iranului vor avea astăzi o întâlnire virtuală împreună cu mediatorii pakistanezi şi katarezi pentru a semna electronic acordul. Semnarea lui ar fi rezultatul a aproape trei luni de negocieri între administraţia Trump şi regimul de la Teheran cu medierea Pakistanului, Qatarului, Egiptului şi Turciei şi ar putea contribui la stabilizarea pieţelor energetice afectate de blocada iraniană a strâmtorii Ormuz, prin care trecea 20% din petrolul mondial înainte de conflict. Anunţul privind încheierea conflictului a condus deja la o scădere semnificativă a preţului petrolului la bursele mondiale. Donald Trump va călători mâine în Franţa pentru a participa la summitul G7, unde speră să se întâlnească şi cu liderii din Egipt, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, cu care va discuta despre situaţia din Iran. (Rador/ FOTO imagine generată cu AI)
În operaţiunea americană, denumită „Project Freedom”, sunt implicate distrugătoare, submarine, peste o sută de aparate de zbor şi circa 15.000 de militari. Planul american urmează să se desfăşoare în etape, prima dintre acestea constând în curăţarea minelor puse de Iran în strâmtoare.
Iranul a reacţionat la operaţiunea americană cu tiruri asupra navelor civile şi militare din zonă, precum şi cu lansări de drone şi rachete asupra Emiratelor Arabe Unite, unde a fost lovit portul Fujairah, folosit pentru exporturile de petrol.
Americanii afirmă că au distrus cu elicoptere şase ambarcaţiuni mici ale Iranului şi că au interceptat rachete şi drone lansate de Republica Islamică asupra navelor. Washingtonul afirmă, totodată, că două nave comerciale au traversat Ormuzul sub protecţia lor.
Teheranul, pe de altă parte, susţine că nicio navă nu a traversat strâmtoarea. Comandantul forţelor americane din Orientul Mijlociu, amiralul Brad Cooper, i-a avertizat pe iranieni să stea departe de obiectivele militare americane. Cooper a refuzat, totodată, să răspundă la întrebarea dacă acordul de încetare a focului, la care au ajuns părţile pe 8 aprilie, mai este în vigoare. După încetarea focului, părţile ar fi trebuit să negocieze un acord de pace, însă discuţiile sunt în impas, pe fondul refuzului Iranului de a renunţa la programul său nuclear. (Rador/ FOTO captură youtube)
Anterior, într-un mesaj postat pe reţelele de socializare, dl Trump a ameninţat că „iadul se va aşterne peste Iran” dacă nu vor conveni un acord în 48 de ore.
Corespondentul BBC transmite că postarea preşedintelui Trump face referire la ultimatumul de zece zile dat Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz până luni, 6 aprilie, altfel va avea de înfruntat atacuri americane asupra infrastructurii sale energetice, cum ar fi centralele electrice.
Termenul limită dat de Trump s-a modificat de mai multe ori, iar acest lucru s-a întâmplat pe fondul anunţului că discuţiile cu Iran decurg foarte bine şi sunt productive, dar acestea sunt discuţii negate de Iran.
Preşedintele Trump spune că nu se aşteaptă ca recentele incidente – doborârea avionului F-15 şi căutarea pilotului dat dispărut – să afecteze negocierile purtate cu Iran. (Rador/ FOTO ro.wikipedia.org)
Teheranul ameninţă la rândul său că va distruge infrastructura strategică din Golf.
Pe de altă parte, Iranul a continuat lansările de rachete, printre ţinte numărându-se o importantă bază americano-britanică din Oceanul Indian şi oraşul Dimona, care este asociat cu programul nuclear al Israelului.
Ameninţarea lui Donald Trump că va ordona distrugerea termocentralelor iraniene marchează încă o schimbare a retoricii preşedintelui american, care a declarat anterior că Statele Unite nu vizează sistemul energetic iranian. Totodată, Donald Trump îi ceruse Israelului să nu mai vizeze ţinte din industria energetică, după ce aviaţia israeliană a bombardat câmpul gazifer South Pars, iar iranienii au răspuns atacând cel mai important centru de procesare a gazelor din Qatar.
Acum, Iranul ameninţă că, dacă îi vor fi atacate termocentralele, va bombarda în ţările din Golf infrastructura energetică şi de tehnologie a informaţiei, dar şi uzine de desalinizare a apei, transmite France Press.
Escaladarea atacurilor reciproce asupra infrastructuri energetice ar pune o presiune suplimentară pe pieţele de energie, puternic afectate de bombardamentele de până acum şi mai ales de blocarea Strâmtorii Ormuz, prin care, în mod normal, trece 20% din petrolul vândut la nivel global.
Între timp, Iranul şi-a continuat atacurile, lansând două rachete cu rază de 4.000 de km asupra insulei Diego Garcia, unde se află o importantă bază americano-britanică. Teoretic, Iranul nu ar fi trebuit să aibă în arsenal astfel de rachete cu o rază suficient de mare pentru a atinge capitalele europene. Pe de altă parte, aseară, rachete iraniene au trecut de sistemele antiaeriene din două oraşe israeliene, Arad şi Dimona, acesta din urmă, aflat la doar câţiva kilometri de centrala nucleară a Israelului. Zeci de persoane au fost rănite în cele două atacuri. (Rador/ ro.wikipedia.org)
România se alătură declaraţiei Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Olandei şi Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertăţii de navigaţie
Efectele sunt resimţite şi în România, în special în ceea ce priveşte preţul combustibililor.
În acest sens – scrie preşedintele – suntem pregătiţi să participăm la eforturile comunităţii internaţionale care vor conduce la menţinerea preţurilor la un nivel suportabil pentru populaţie. România îşi păstrează însă decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu. ”Lucrăm alături de partenerii internaţionali pentru dezescaladare” – mai transmite Nicuşor Dan.
Cele 6 state semnatare ale declaraţiei arată că sunt pregătite să-şi unească eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz şi anunţă că vor lua măsuri pentru stabilizarea pieţelor energetice.
Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Japonia condamnă în termenii cei mai fermi atacurile recente ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv a instalaţiilor de petrol şi gaze, şi închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forţele iraniene. (Rador/ FOTO ro.wikipedia.org)
Declaraţia emisă de Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Japonia condamnă atacurile Iranului şi cere oprirea imediată a acţiunilor acestuia.
De asemenea, se precizează că vor colabora cu anumite state producătoare de energie pentru a creşte producţia şi a stabiliza pieţele.
„Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru a asigura trecerea sigură prin strâmtoare”, se arată în declaraţie.
„Salutăm angajamentul ţărilor care desfăşoară planuri de pregătire”.
Cu referire la eliberarea rezervelor strategice de petrol, declaraţia adaugă: „Vom lua şi alte măsuri pentru a stabiliza pieţele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite state producătoare pentru a creşte producţia.” (Rador/ FOTO ro.wikipedia.org)
‘Suntem cu toţii de acord, bineînţeles, că trebuie reluat comerţul şi strâmtoarea trebuie redeschisă. Şi ceea ce ştiu este că aliaţii lucrează împreună, discutând despre cum să facă asta, despre cel mai bun mod de a face asta. Lucrează la asta în mod colectiv, pentru a găsi un mod de a merge înainte’, le-a spus Mark Rutte jurnaliştilor.
Mark Rutte se află într-o deplasare în nordul Norvegiei pentru exerciţiul Cold Response.
Preşedintele american critică de câteva zile refuzul principalilor aliaţi ai Washingtonului în cadrul NATO, între care Franţa şi Regatul Unit, de a ajuta SUA să redeschidă această rută prin care tranzita înainte de război 20% din ţiţeiul mondial şi din gazul natural lichefiat (GNL).
Paralizia aproape totală a strâmtorii Ormuz a dus la creşterea puternică a preţului petrolului în ultimele două săptămâni.
Donald Trump a cerut luni asistenţa marilor puteri mondiale pentru a garanta securitatea strâmtorii. El a calificat marţi drept ‘o greşeală cu adevărat prostească’ refuzul a numeroase ţări din cadrul NATO de a acorda asistenţă SUA şi a dat asigurări că ajutorul lor nu a fost în cele din urmă necesar.
În acelaşi timp, armata americană a lovit cu bombe antibuncăr situri iraniene de rachete din apropiere de strâmtoarea Ormuz. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Închiderea Strâmtorii Ormuz creează dificultăţi majore pentru toate statele importatoare de petrol şi combustibil, a subliniat Nicuşor Dan într-o postare pe internet.
România are resurse proprii, însă acestea sunt insuficiente, motiv pentru care importă aproximativ 80% din ţiţeiul necesar consumului intern.
Tot astăzi, delegaţia OMV a fost primită şi de premierul Ilie Bolojan, iar şeful guvernului a subliniat rolul de ancor al companiei pe piaţa carburanţilor din România.
Într-un comunicat al executivului se arată că reprezentanţii OMV au atras atenţia asupra provocării principale: securizarea lanţului de aprovizionare, având în vedere că turbulenţele provocate de conflict generează un deficit de aproximativ 30% din resursele necesare la nivel mondial.(Rador/ FOTO Facebook Nicușor Dan)
„Am văzut drone iraniene şi rachete de croazieră zburând la altitudine joasă”, spune Amir, un marinar pakistanez care se află la bordul unui petrolier din Emiratele Arabe Unite (EAU), care nu poate părăsi zona. „Aud şi zgomotul avioanelor de vânătoare, dar nu putem identifica ţara căreia îi aparţin”, a mai spus el.
În ultimele zile, s-a înregistrat un număr tot mai mare de atacuri asupra navelor din regiunea Golfului, Iranul răspunzând la atacurile SUA şi ale Israelului cu ameninţarea că va deschide focul asupra oricărei nave care încearcă să traverseze strâmtoarea.(Rador/ FOTO ro.wikipedia.org)
