Melodie, Dor, Magie – Mezzosoprana Ruxandra Donose și pianistul Sergiu Tuhuțiu, la Iași
Publicat de dvlad, 25 februarie 2026, 21:04
Melodie, Dor, Magie a fost o dăruire totală de rafinament, bun gust și farmec răspândit prin toți porii artistici ai invitaților serii de 24 februarie de la Palatul Culturii. Vocea Ruxandrei Donose îți încălzește sufletul, ți-l învăluie cu subtilitate, generozitate, căldură, sonorități ca apele adânci, pianul lui Sergiu Tuhuțiu te poartă de la armoniile cele mai șăgalnice și improvizațiile perfect asortate genului lejer, până la tumultul zguduitor al tiradelor care se rostogolesc fix ca în marile concerte de pian ale romanticilor. Iar interpretarea lor este magistrală, fie că e arie barocă, lied, musical, cântec de artă sau muzică ușoară românească. Și totul pare făcut cu ușurință și lejeritate și este cântat cu multă plăcere.
M-am gândit că Liedul Zueignung (Dedicație), ales din cele 8 Poezii din „Letzte Blätter”, Op. 10 de Richard Strauss ar putea face o trimitere la cea mai recentă premieră a Ruxandrei de la Bonn, „Femeia fără umbră”, complicata operă de același autor. Dar totuși Die Frau ohne Schatten este tocmai op. 65, pe când noi am avut parte de MELODIE cu majuscule, iar fiecare piesă inclusă, indiferent de gen, a reprezentat cu brio conceptul. Cât despre DOR, cred că transpare prin aceste melancolice „Mă mai gândesc la dumneata” (Edmond Deda), „Copacul” (Jolt Kerestely) sau „Oameni” (Marius Țeicu), dar și din readucerea marelui succes Judy Garland-Fred Astaire, „I love a piano”, musicalul de Broadway îmbinat adorabil de Sergiu cu teme clasice. Cu arome mult mai romantice și mai pline de umor decât originalul. Ce e uimitor, că ascultând Recitalul, nu vezi nici o diferență între piesele care reprezintă genuri atât de diferite. Secretul ni-l spune chiar Ruxandra: „nu există genuri diferite, există valoare”…Și asta se aplică atât compozițiilor, cât și interpretării. Care a fost de cea mai înaltă clasă. Umorul Ruxandrei condimentează totul, marele ei dar actoricesc face din fiecare piesă o bijuterie, ce talent de mare finețe a etalat în „La griserie” („Ah! quel dîner”) din opereta La Perichole de Offenbach, nu-mi amintesc o făptură mai fermecătoare care să cântat de parcă ar fi fost amețită de alcool, cu poticnirile de rigoare. De fapt, Ruxandra ne-a oferit cam toată gama de sentimente descrise în muzica aleasă, de la poezia naturii (Niciodată n-a fost umbră mai dulce din Ombra mai fu de Haendel) la teroarea tiraniei suportate din dragoste (Cruda sorte de Rossini), la tandrețea dragostei (Tendrement de Eric Satie). Nu ne-au lipsit nici ecourile geniale ale unui folclor inspirator din cântecele lui Brediceanu sau Gheorghe Dima, nici înălțarea divină din ”You Raise Me Up” de Løvland.
Ruxandra și Sergiu ne-au plimbat prin Grădina Secretă Magică (apropo de Secret Garden, pentru care s-a scris piesa mai înainte amintită) a plăcerilor muzicale fine, bogate sufletește și bine preparate cu ingredientele cele mai profesioniste. Și nu a lipsit nici ingredientul surpriză, câteva crochiuri apetisante, pe care Ruxandra ni le-a citit din viitorul ei volum de proză, pe care îl va publica în curând
Vă redau versurile din piesa lui Joni Mitchell, „Both Sides Now”. Tulburătoare ca întregul lor recital.
Rânduri și șiruri de plete îngerești
Și castele de înghețată în aer
Și vârtejuri de pene peste tot
M-am uitat la nori în felul acesta
Dar acum, ei doar blochează soarele
Plouă și ninge peste toată lumea
Atât de multe lucruri aș fi făcut
Dar norii mi-au stat în cale
M-am uitat la nori din ambele părți, acum
De sus și de jos, și totuși cumva
Sunt iluzii de nori, îmi amintesc
Chiar nu cunosc deloc norii
Luni și luni de iunie și roți Ferris
Felul amețitor de dans pe care îl simți
Ca fiecare basm devine realitate
M-am uitat la dragoste în felul acesta
Dar acum, este doar un alt spectacol
Și îi lași râzând când pleci
Și dacă îți pasă, nu-i lăsa să știe
Nu te trăda
M-am uitat la dragoste din ambele părți acum
Din a da și a primi, și totuși cumva
Sunt iluziile iubirii de care îmi amintesc
Chiar nu cunosc iubirea, chiar nu cunosc deloc iubirea
Lacrimi și temeri și sentiment de mândrie
Să spui „Te iubesc” direct tare
Vise și scheme și mulțimi de circ
Am privit viața în felul acesta
Oh, dar acum, vechi prieteni, se comportă ciudat
Și dau din cap și îmi spun că m-am schimbat
Ei bine, ceva s-a pierdut, dar ceva s-a câștigat
Trăind în fiecare zi
Oh, am privit viața din ambele părți acum
De la victorie și pierdere și totuși cumva
Sunt iluziile vieții, îmi amintesc
Chiar nu cunosc viața deloc
Sunt iluziile vieții de care îmi amintesc
Chiar nu cunosc viața
Chiar nu cunosc viața deloc
La final, CV-urile celor doi artiști, pentru reamintire, pentru a înțelege că Iașul a fost gratulat cu un recital ca un dar neprețuit, pentru care suntem enorm de recunoscători.
Printre cele mai cunoscute și apreciate mezzosoprane din generația sa, Ruxandra Donose a capturat atenția publicului și a criticii de specialitate în teatre de operă și săli de concerte în întreaga lume. Asociată inițial mai mult cu Belcanto, muzica lui Mozart sau muzica franceză, în ultimii ani a făcut trecerea spre repertoriul dramatic german și italian, bucurându-se de un enorm succes în rolul Kundry din opera Parsifal de Wagner cu Filarmonica din Berlin sub bagheta lui Sir Simon Rattle, ca Elektra în opera „Orest“ de Manfred Trojahn la Opera din Zürich, sau Sieglinde în Walkiria de Wagner la Londra, sub bagheta lui Vladimir Jurowski. Rolul Fricka în Inelul Nibelungilor de la Grand Thetre de Geneve a apărut de curând integral pe DVD.
Într-o carieră care se desfășoară de peste 30 de ani la nivel internațional, Ruxandra a cântat pe cele mai mari scene de operă ale lumii, de la Royal Opera Covent Garden, Londra până la Metropolitan New York, trecând prin Wiener Staatsoper, Theater an der Wien, Opera Paris Bastille, Théatre de Chatelet Paris, Opéra de Lyon, Teatro Real Madrid, Oprenhaus Zürich, Grand Théatre de Genève, Deutsche Oper Berlin, Bayerischer Staatsoper München, Teatro la Fenice Venezia, Grande Teatro di Torino, Opera Bolshoi din Moscova, Opera din Beijing, Opera din Shanghai, ca si Toronto Opera Company, San Francisco Opera, Los Angeles Opera, Chicago Opera, Philadelphia Opera, San Paolo Opera, Opera din Copenhaga, Opera in Helsinki, Glyndebourne Festival, Ravinia Festival, Festivalul de la Salzburg și multe altele.
A cântat concerte sau recitaluri în cele mai reputate săli de concert de la Wigmore Hall, Royal Festival Hall, Barbican Theatre din Londra, la Carnegie Hall din New York, trecând prin Konzerthaus Viena, Musikverein Viena, Salle Pleyel Paris, Bunka Kaikan in Tokio, Ceaikovski Hall din Moscova, Sala Gasteig din München, Tonhalle Zürich, si altele, cu orchestre ca Filarmonica din Viena, Filarmonica din München, Filarmonica din Berlin, Filarmonica din Londra, Orchestre de Paris, New York Philarmonic, Boston Symphony, Chicago Symphony, San Francisco Symphony, Japan Philarmonic, Shanghai Symphoy, Orchestre de la Suisse Romande, Staatskapelle Dresden si multe altele. A lucrat cu dirijori precum Sergiu Celibidache, Claudio Abbado, Mariss Jansons, Pierre Boulez, Sir Colin Davis, Zubin Mehta, Charles Dutoit, Teodor Currentzis și alții.
Ruxandra Donose a cântat, de asemenea, și a înregistrat mult repertoriu baroc, a înregistrat opere integrale baroce, pentru EMI, Deusche Gramphone, Decca, Naive și altele, cu orchestre ca Armonia Atenea, La Cetra, Concerto Köln, I Barrochisti. Înregistrările sale mai cuprind și multe lucrări vocal-simfonice, sau lieduri.
Înregistrarea ei cu Stabat Mater de Dvorak, sub bagheta lui Giuseppe Sinopoli a fost nominalizată la cea de-a 44 ediție a premiilor Grammy.
Printre premierele recente se numără opera “Tristan și Isolda” de Wagner la Tokio, sub bagheta lui Marek Janowski (2024), premiera americană a operei “Innocence“ de Kaja Saariaho la opera din San Francisco (2025) și premiera operei „Femeia fără umbră” de Richard Strauss la Bonn (2025-2026).
După un recital susținut la Londra, site-ul britanic de critică muzicală The B Flat Sheep nota: ”Sergiu Tuhuțiu cântă așa cum vorbește: clar, robust, întrebător, cu un sunet incandescent, dar cu un miez plin de năzuință și întrezărite scânteieri de disperare. În această seară Tuhuțiu ne-a condus într-o pădure și am putut să auzim ceva aproape secret; secret pentru că era pe cât de neprețuit, pe atât de riscant.”
Născut la Baia Mare, Sergiu Tuhuțiu a absolvit studiile de licență la Universitatea Națională de Muzică din București în 2006, și două programe de Masterat în interpretare pianistică la Staatliche Hochschule für Musik und Darstellende Kunst din Stuttgart și la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. În 2011 primește o bursă de studii și se stabilește la Londra, iar în iulie 2013 este distins cu Artist Diploma la Royal College of Music. În anul 2018 obține diploma de Advanced Music Production and Sound Engineering la Abbey Road Institute din Londra, iar în 2022 titlul de doctor din partea Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca cu teza numită Actul Scenic – Pregătirea psiho-emoțională din dubla perspectivă muzician-actor, realizată sub îndrumarea Prof. Dr. Adrian Pop.
Câștigător al concursului Debut to Master Soloist Piano Competition 2013 din Sankt Petersburg – Rusia și al Premiului al II-lea la Manhattan International Piano Competition 2016 prezidat de Ivo Pogorelich, Sergiu Tuhuțiu a devenit în vara anului 2016 artist al agenției de impresariat Manhattan International Artists din New York.
Sergiu Tuhuțiu este un artist plurivalent care în afara activității concertistice compune muzică clasic-minimalistă, muzică de film sau pop-jazz cu influențe electronice, face fotografie, producție muzicală, inginerie de sunet, scrie poezie și eseu. Este deopotrivă pasionat de sunet și de artele vizuale. Spectacolele sale sunt un amestec unic de genuri muzicale și forme artistice, subliniind intersecțiile muzicii clasice cu teatrul, dansul contemporan, literatura sau filmul. Printre proiectele sale se numără Solitudes, o introspecție meditativă în lumea miniaturii romantice de pian, dublată de un show de lumini și interacțiune cu publicul, și realizarea filmului documentar Noted care prezintă felul în care patru muzicieni (Sergiu Tuhuțiu – pian, Olga Mănescu – violoncel, Simona Sindreștean – oboi și Florin Iliescu – vioară) explorează posibilitățile pe care tehnologia blockchain le poate aduce pentru muzicieni și înregistrează o colecție de 22 de piese celebre pentru a fi lansate în format NFT.
Este fondator (2010) și președinte al asociației Lipatti Music Production și inițiatorul proiectelor In Memoriam Dinu Lipatti, Piano Colours și Leading Young Musicians. Sergiu Tuhuțiu este de asemenea implicat în activitate caritabilă, susținând concerte în beneficiul fundațiilor Hospices of Hope la Londra sau pentru Hope and Homes for Children.
În 2015, Sergiu Tuhuțiu împreună cu cântăreața americană Peisha McPhee au lansat un duet muzical crossover cu proiectul Chopin Meets Broadway. Acest spectacol unic a devenit curând popular, având debutul la Hollywood în octombrie 2016. Au urmat alte spectacole în Europa, New York și California. Într-o cronică de patru stele a concertului de la Hollywood, criticul american Rob Stevens scrie: ”Cântatul lui Sergiu Tuhuțiu pare uneori aproape simfonic, ca și cum, în loc de a fi pur și simplu solist, ar dirija o întreagă orchestră.”
Sergiu Tuhuțiu a debutat la vârsta de 18 ani alături de Orchestra Filarmonicii Dinu-Lipatti din Satu-Mare cu Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră de Beethoven, iar activitatea sa concertistică include țări precum Anglia, Germania, Franța, Elveția, Italia, Rusia, Brazilia, Canada, SUA sau România. În 2014 a debutat pe scena Filarmonicii din Sankt Petersburg, Rusia, cu Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de Mendelssohn și a colaborat cu orchestre precum Orchestra Națională Radio, Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, Orchestra Simfonică București, Orchestra de Tineret din Chișinău, Orchestra de Stat a Ermitajului din Sankt Petersburg. În anul 2013 a fost invitat de către Fundația Sergiu Celibidache să facă parte din juriul concursului Tribut Valorilor Culturale Românești.
Înainte de turneul Melodie Dor, Magie, pentru Sergiu s-a derulat un alt turneu, Chopin Exposed, împreună cu actrița Flavia Giurgiu, la 215 ani de la nașterea lui Chopin. De asemenea, Sergiu s-a aflat pentru prima dată în dublă ipostază de pianist și actor în spectacolul de teatru instrumental one-man-show, „Labirint” (scenariu și regie Natalie Ester), descris astfel: „Sergiu Tuhuțiu aduce pe scenă un spectacol hipnotic, la granița dintre realitate și halucinație. …. este o confesiune intensă, în care muzica nu este acompaniament, ci personaj. Pianul devine confident, adversar și refugiu într-o călătorie interioară unde amintirile, obsesiile și revelațiile se împletesc”.
Daniela Vlad




