#StareaEducației (INTERVIU) Noua organizare a liceelor pedagogice pune accent mai mare pe educația timpurie. Adriana Robu, director adjunct Colegiul Pedagogic ”Vasile Lupu” Iași: ”Se separă educația timpurie de învățământul primar. Dacă înainte exista profilul cu specializare învățător-educatoare, acum acestea două vor fi diferite.”

Publicat de andreeadaraban, 13 mai 2026, 11:03

Finalul anului școlar se apropie, iar liceele își definitivează oferta educațională pentru absolvenții de clasa a VIII-a care se pregătesc pentru Evaluarea Națională. La Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, anul școlar 2026-2027 aduce schimbări importante în structura specializărilor pedagogice, dar și o accentuare a pregătirii practice pentru viitorii educatori și învățători.

Directorul adjunct al instituției, Adriana Robu, a explicat în emisiunea Starea Educației, realizată de Andreea Daraban, că liceul va avea cinci clase pentru profilul pedagogic: două dedicate specializării „Pedagogia educației timpurii” și trei pentru „Pedagogia învățământului primar”. „Practic se separă cele două specializări, educator și învățător, în două ramuri diferite”, a precizat Adriana Robu. Noua structură vine în contextul unei reforme care pune accent pe educația timpurie, considerată esențială în dezvoltarea copilului.

 Dacă până acum accentul în creșe era pus mai ales pe îngrijire, noul sistem urmărește pregătirea unor educatori specializați pentru dezvoltarea timpurie a copiilor. „Aveam un singur specialist educator pe o creșă, unde puteau să existe  șapte, opt, zece grupe de copii”, a subliniat Adriana Robu, explicând că noile programe vor pune mai mult accent pe practică și pe pregătirea specifică pentru educația timpurie.

Practica pedagogică va rămâne de patru ore pe săptămână pentru fiecare specializare, însă Colegiul Pedagogic din Iași  intenționează să extindă colaborările cu creșe și grădinițe private.

 Instituția  beneficiază de acreditare Erasmus+, ceea ce permite elevilor să efectueze stagii de practică în străinătate. „Putem duce elevii în mobilități Erasmus+, în creșe și grădinițe din străinătate, unde pot desfășura stagii de practică de câte două săptămâni”, a declarat Adriana Robu.

Una dintre dificultățile semnalate de conducerea Colegiului este diminuarea remunerației pentru profesorii mentori implicați în practica pedagogică. „Profesorii mentori din baza de practică ajung să aibă câte 30-50 de lei pe lună pentru acest efort”, a afirmat Adriana Robu, calificând situația drept „o formă de jignire” pentru cadrele didactice implicate.

Reprezentanții colegiilor pedagogice au făcut deja demersuri prin intermediul asociației de profil pentru a solicita majorarea sumelor.

Noile reglementări aduc și schimbări privind accesul în sistemul de învățământ. Absolvenții specializării „Pedagogia educației timpurii” se vor putea titulariza doar cu studiile liceale, în timp ce viitorii învățători vor avea nevoie și de studii universitare. „Se va numi profesor pentru învățământul primar și atunci este nevoie de urmarea studiilor de licență”, a explicat directoarea colegiului.

Redăm, mai jos, interviul integral:

 Andreea Daraban: Iată, se apropie cu pași repezi finalul anului școlar, iar liceele și-au conturat oferta educațională pentru absolvenții de clasa a VIII-a care urmează să susțină în luna iunie examenul de Evaluare Națională. Colegiul Național Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași nu face excepție. Câte clase de liceu vor fi din anul școlar viitor și pentru ce specializări?

 Adriana Robu: În anul școlar 2026-2027 vom avea 5 clase pentru profilul pedagogic. Este vorba de două clase pentru ”Pedagogia educației timpurii”. Și aici vorbim de viitorii educatori, care vor însemna educator pentru creșe și educator pentru grădinițe. Asta cuprinde educația timpurie. Și mai rezervăm încă trei clase pentru ”Pedagogia învățământului primar”, pentru viitorii învățători. Practic se separă cele două specializări, educator și învățător, în două ramuri diferite.

Andreea Daraban: Trebuie să menționăm că elevii care doresc să urmeze un colegiu pedagogic, înainte de Evaluarea Națională trebuie să susțină niște probe de aptitudini. Când vor fi organizate acestea și în ce vor consta?

Adriana Robu: Ca și până acum, avem aceleași probe de aptitudini, care se vor susține în perioada 18-22 mai. Sunt probe la dicție, în limba română. Este un interviu, de fapt, în limba română, în care elevii vor putea recita o poezie sau vor citi un text și vor vorbi despre motivația de a veni la Colegiul Pedagogic. O altă probă este cea dedicată aptitudinilor la desen, educație plastică, unde vor avea de desenat o natură statică. Urmează apoi proba la muzică și educație fizică. Toate aceste probe sunt cu admis-respins, urmând ca apoi departajarea să fie făcută în funcție de rezultatul la Evaluarea Națională.

Andreea Daraban: Ați menționat că specializările oferite din anul școlar viitor, pentru elevii care își doresc să urmeze un colegiu pedagogic, au fost redenumite și nu dispare niciuna dintre cele cu care deja am fost obișnuiți. Aș vrea să ne explicați ce înseamnă concret această reorganizare pentru elevi?

Adriana Robu: Se separă educația timpurie de învățământul primar, practic. Dacă înainte exista profilul cu specializare învățător-educatoare, acum acestea două vor fi diferite. Cum spuneam, educația timpurie va fi dedicată celor care doresc să devină educatori la creșe și grădinițe.

Andreea Daraban:  Înainte, pregăteam educatori pentru creșă?

 Adriana Robu:  Da, pregăteam exclusiv pentru creșă. Era ceea ce se numea puericultor, ca specialist, și separat aveam educator/învățător pentru grădinițe și școală primară. Acum acestea două, cum v-am spus, se separă, educația timpurie însemnând educatorul de la creșe și grădinițe.

Andreea Daraban: De ce a fost necesară o astfel de schimbare?

Adriana Robu: Este vorba de o importanță mai mare acordată educației timpurii. Și aici, diverse organizații și Ministerul Educației au luat atitudine și au format, în acest sens, cadre didactice pentru a înțelege și mai bine necesitatea faptului că educația de bază, da, cea timpurie, este foarte importantă pentru evoluția copilului. Și, în acest sens, cadrele didactice, zicem noi, vor fi mai bine pregătite prin aceste noi programe educaționale, prin importanța acordată practicii în creșe și în grădinițe. Pentru că la creșe, până acum, eram, cumva, mai văduviți, nu prea aveam cum să ajungem, să facem practică. Și, pe de altă parte, nu prea existau sau nu există nici în momentul ăsta foarte mulți specialiști pentru creșe, educatori care să aibă grijă de copii și, din cauza aceasta, s-a dat mai multă importanță educației timpurii.

Andreea Daraban: Știam că la creșe mai mult se mergea pe îngrijire decât pe educația copiilor.

Adriana Robu: Sigur că da. Este vorba de o carență, în acest sens, a educatorilor pe piața muncii și, din cât am observat noi din practică, aveam un singur specialist educator pe o creșă, unde puteau să existe șapte, opt, zece grupe de copii și, atunci, nu avea cum să ajungă la toate acestea și să facă dezvoltarea limbajului sau alte elemente care țin de programa creșelor.

Andreea Daraban: Regimul de practică pedagogică pentru elevi se schimbă sau rămâne același, în urma acestor reorganizări care se întâmplă din anul școlar viitor?

Adriana Robu: Practica va rămâne la fel, va fi vorba tot de patru ore pe săptămână pentru fiecare specializare. Cu siguranță vor fi mai multe colaborări cu zona preșcolară, cu creșele și grădinițele,  și vom extinde în acest sens baza de practică pedagogică, mergând și la creșe particulare, grădinițe particulare, lucru pe care noul regulament al liceelor pedagogice îl prevede acum. Înainte, era un pic de rigiditate în sensul acesta, dar acum este o deschidere mult mai mare pentru că sunt bune practici și în aceste școli, grădinițe, creșe private.

Andreea Daraban: Iată că există oportunități de efectuare a practicii și peste hotare pentru că, din câte știm, de ceva timp, Colegiul Pedagogic din Iași a aplicat pentru diverse proiecte Erasmus și înțeleg că au fost deja mobilități prin care elevii colegiului au putut face practică în alte școli, din alte țări sau în alte grădinițe de peste hotare.

Adriana Robu: Suntem școală europeană, avem acreditare pe educație școlară și formare profesională, ceea ce înseamnă că putem duce elevii în mobilități Erasmus+, în creșe, în grădinițe din străinătate, unde pot desfășura stagii de practică de câte două săptămâni. Copiii vin de acolo, schimbați radical, văd alt sistem de învățământ, văd cum se pot implica mai bine în formarea lor și a copiilor pe care urmează să îi educe. Este un mare lucru să avem această oportunitate și, ca atare, cred că este o valoare în plus aceasta de a putea studia la un liceu care are și aceste deschideri europene.

Andreea Daraban: Unde au fost ultimele mobilități?

Adriana Robu: Am avut în Turcia recent, luna trecută, urmează să plece elevi în Spania, în Franța. În fiecare an avem câte 3-4 fluxuri de elevi care merg în străinătate și fac acest stagiu de practică.

Andreea Daraban: Revenind la stagiile de practică din țară, mai exact din județul, din municipiul Iași. Ați întâmpinat, anul acesta, dificultăți în a asigura practica pentru elevii instituției?

Adriana Robu: Dificultăți n-au fost în a stabili colaborări. Marea problemă rămâne aceea a plății practicii pedagogice, pentru că s-a diminuat tot mai mult în ultimii ani, cu precădere în ultimii  doi ani,  când remunerația aceasta pentru practică a scăzut drastic, undeva la mai puțin de 50% față de cum era în anii precedenți și mai recent, conform noului regulament de practică pedagogică, avem o scădere și mai mare, undeva la 10% pentru întrumătorii de practică pedagogică, cei care coordonează o clasă, 15% pentru cei care coordonează două. Dar vorbim de sume foarte mici, astfel încât profesorii mentori din baza de practică ajung să aibă, adică cei de la școli și grădinițe, să aibă câte 30-50 de lei pe lună pentru acest efort, care înseamnă 4 ore pe săptămână, în jur de 16-20 de ore pe lună de practică, ceea ce este o formă de jignire la adresa lor.

Andreea Daraban: S-au făcut demersuri în acest sens, pentru a rectifica aceste carențe?

Adriana Robu: Da, noi am făcut demersuri și există această Asociație a liceelor și colegiilor pedagogice  care a luat atitudine. Însă, fiind vorba de un an de austeritate și, după cum am văzut, tăerile sunt în toate sferele de activitate, în zona publică, să spunem, în cea privată probabil la fel, s-au tot diminuat aceste sume și sperăm totuși la o revenire, ca urmare a unor acțiuni pe care le vom iniția tot prin asociația noastră.

Andreea Daraban: V-ați confrunta cu refuzuri din partea unor școli vis-a-vis de efectuarea practicii?

Adriana Robu: Nu au fost refuzuri neapărat, pentru că școlile și grădințele înțeleg importanța acestei practici, dar au fost discuții, au fost comentarii în acest sens, în ideea că poate reușim să facem, totuși, mai multe demersuri pentru a obține o plată onorabilă.

Andreea Daraban: Odată cu noile reglementări privind organizarea și funcționarea colegiilor pedagogice, se pot titulariza absolvenții de colegii pedagogice sau este nevoie de o diplomă de licență pe specializările absolvite?

Adriana Robu: Este vorba aici de o distincție. Viitorii absolvenți de la Educația Timpurie se pot titulariza doar cu studiile liceale. Cei care vor deveni învățători, deci absolvenții de Pedagogia învățământului primar, vor avea obligația să termină și o facultate, să aibă studii de licență.

Andreea Daraban:  După ce vor termina liceul, nu vor putea merge nici măcar ca suplinitori?

Adriana Robu: În primii ani vor putea să predea în paralel cu efectuarea studiilor. Și ulterior se vor putea titulariza.

Andreea Daraban: Deci aceasta este schimbarea care apare odată cu noul regulament?

Adriana Robu: Da. Această rigoare dea o avea studii superioare, pentru că se va numi profesor pentru învățământul primar și atunci este nevoie de urmarea studiilor de licență.

Andreea Daraban: Și pe diploma de absolvire a elevilor de la Colegiul pedagogic, ce va scrie odată cu aceste schimbări?

Adriana Robu:  Specialist în pedagogia învățământului primar și specialist în pedagogia educației timpurii. Sigur mai sunt și alte specializări în noua lege, însă noi nu le-am solicitat pentru anul școlar următor. Este vorba de mediere școlară, specialist pentru educație nonformală și pedagogie școlară. Dar, nefiind cerere pe piață atât de mare, noi nu am solicitat ISJ-ului anul acesta aceste specializări.

Andreea Daraban: Cât de importantă este formarea încă din liceu pentru viitorii educatori și învățători?

Adriana Robu: Este foarte importantă și observăm că aceștia odată ce au terminat un liceu pedagogic au alte competențe, alte abilități cu care vor merge mai departe în cariera lor. Am făcut și o comparație între un absolvent de facultate exclusiv de învățământ superior pentru predare în școli și grădinițe și un absolvent de liceu pedagogic și am putut să observ faptul că la un liceu pedagogic se face mult mai multă practică: patru ore pe săptămână, timp de patru ani, spre deosebire de cei de la facultate care fac două, trei semestre câte o zi pe săptămână. Lucrurile clar fac diferența și atunci vorbim de o pregătire mult mai riguroasă a viitoarelor cadre didactice absolvente de liceu pedagogic.

Andreea Daraban: În ceea ce privește disciplinele de specialitate din anul școlar următor, vor fi noi programe, noi manuale? Știu că exista o problemă legată de faptul că nu au mai fost actualizate de foarte multă vreme aceste programe care țin de disciplinele de specialitate respectiv pedagogie, psihologie și așa mai departe.

Adriana Robu: Sunt noi programe școlare, au lucrat în echipe și profesori de la Colegiul Pedagogic pentru actualizarea programelor școlare, strict pe zona aceasta de pedagogic. S-au finalizat programele pentru clasa  a IX-a, însă nu avem cunoștință despre manuale, adică nu s-a ajuns și la etapa actualizării manualor. De fapt, asta urmează implicit, probabil în această vară vom fi solicitați să lucrăm și la manuale, dar programele sunt adaptate. Sigur, noua curriculă va fi mult mai specifică și mai axată pe partea practică, aplicativă, vor fi multe CDEOȘ-uri,  aceste elemente de curriculum la decizia școlii, care vor permite adaptarea la nevoile specializării.

Andreea Daraban: Ne-ați putea da niște exemple de discipline din acest CDEOȘ, pe care le va propune Colegiul Național Pedagogic ”Vasile Lupu”?

Adriana Robu: Sunt aceste specializări pe mediere școlară, pe dezvoltare personală, dacă ne referim sigur la specializarea noastră, dar și pentru cele de la alte discipline. De exemplu, la Limba și Literatura Română avem asociat un CDEOȘ de Gramatica limbii române, cu ore suficiente pentru fiecare specializare, dar cu accent pe învățământul primar sau pentru profilul care pregătește în special învățător, pentru că, sigur, avem o problemă de limbă din ce în ce mai mare la copii, de ortografie, de pronunție și altele.

Andreea Daraban: Revenind la Colegiul Național ”Vasile Lupu” sin Iași, o școală cu o tradiție solidă și cu rezultate de excepție de-a lungul timpului. În ce stadiu sunt lucrările de reabilitare?

Adriana Robu:  Lucrările se află într-un stadiu foarte bun, putem spune, și ne bucurăm să putem afirma asta. Dacă ne gândim la partea de structură a școlii, de consolidare, sunt aproape finalizate lucrările, în procent de 98% partea de pereți și fundație. De asemenea, șarpanta este făcută tot în procent de 98%, acoperișul, undeva la jumătate este lucrat. Se lucrează intensiv la partea de instalații electrice pentru apă, schimbăm canalizarea radical. Mai există o nouă discuție în acest sens, Ministerul Dezvoltării a solicitat ca proiectul să fie adaptat la eficientizare energetică și ca atare Primăria a reactualizat proiectul și a avut hotărâre de consiliu în acest sens, pentru montare panouri solare, pentru eficientizare energetică, instalarea unor pompe de căldură, care să suplimenteze încălzirea. De asemenea, vorbim de izolație termică foarte bună în pereți, în acoperiș, în pardoseli.

Andreea Daraban:  Acest lucru va întârzia, practic, finalizarea lucrărilor?

 Adriana Robu: Nu. Din ce am discutat și din invitațiile pe care le-am avut la aceste ședințe, pentru că nu noi gestionăm proiectul, ci primăria în exclusivitate. Dar noi suntem invitați la ședințele cu proiectantul, arhitectul și primăria implicit. Sub nicio formă nu vor fi întârziate lucrările, ele sunt în grafic, dar sunt adaptările acestea din mers care se impun.

Andreea Daraban: Care este termenul de finalizare a lucrărilor?

Adriana Robu: Anul 2027, conform contractului, sfârșitul anului 2027. Deci ar mai fi un an și jumătate de lucrat, efectiv.

Andreea Daraban: Din anul școlar 2027-2028, practic, toți elevii vor învăța în aceste imobile renovate, reabilitate?

Adriana Robu: Da. Așa sperăm și cred că așa se va și întâmpla, să revenim în școala de patrimoniu, reabilitată în anul 2027.

Andreea Daraban: Trebuie să spunem că în prezent funcționați în module.

Adriana Robu: Da. În clădirea modulară, sigur, o clădire modernă, foarte primitoare, călduroasă. Sigur, sunt spații mai mici, dar suntem bine și ne bucurăm că putem să învățăm în casa noastră.

Andreea Daraban:  Care este valoarea totală a investiției? Aveți o cifră?

 Adriana Robu: Este o cifră publică, pentru școala de patrimoniu plus cantină. Este publicată deja de primărie. Este vorba de 147 de milioane de lei, bani din fonduri guvernamentale. Este vorba de acel program ”Școli sigure”.

Varianta audio a interviului: