#StareaEducației (INTERVIU) Noua organizare a liceelor pedagogice pune accent mai mare pe educația timpurie. Adriana Robu, director adjunct Colegiul Pedagogic ”Vasile Lupu” Iași: ”Se separă educația timpurie de învățământul primar. Dacă înainte exista profilul cu specializare învățător-educatoare, acum acestea două vor fi diferite.”

Publicat de andreeadaraban, 13 mai 2026, 11:03 / actualizat: 16 mai 2026, 9:22

Directorul adjunct al instituției, Adriana Robu, a explicat în emisiunea Starea Educației, realizată de Andreea Daraban, că liceul va avea cinci clase pentru profilul pedagogic: două dedicate specializării „Pedagogia educației timpurii” și trei pentru „Pedagogia învățământului primar”. „Practic se separă cele două specializări, educator și învățător, în două ramuri diferite”, a precizat Adriana Robu. Noua structură vine în contextul unei reforme care pune accent pe educația timpurie, considerată esențială în dezvoltarea copilului.

 Dacă până acum accentul în creșe era pus mai ales pe îngrijire, noul sistem urmărește pregătirea unor educatori specializați pentru dezvoltarea timpurie a copiilor. „Aveam un singur specialist educator pe o creșă, unde puteau să existe  șapte, opt, zece grupe de copii”, a subliniat Adriana Robu, explicând că noile programe vor pune mai mult accent pe practică și pe pregătirea specifică pentru educația timpurie.

Practica pedagogică va rămâne de patru ore pe săptămână pentru fiecare specializare, însă Colegiul Pedagogic din Iași  intenționează să extindă colaborările cu creșe și grădinițe private.

 Instituția  beneficiază de acreditare Erasmus+, ceea ce permite elevilor să efectueze stagii de practică în străinătate. „Putem duce elevii în mobilități Erasmus+, în creșe și grădinițe din străinătate, unde pot desfășura stagii de practică de câte două săptămâni”, a declarat Adriana Robu.

Una dintre dificultățile semnalate de conducerea Colegiului este diminuarea remunerației pentru profesorii mentori implicați în practica pedagogică. „Profesorii mentori din baza de practică ajung să aibă câte 30-50 de lei pe lună pentru acest efort”, a afirmat Adriana Robu, calificând situația drept „o formă de jignire” pentru cadrele didactice implicate.

Reprezentanții colegiilor pedagogice au făcut deja demersuri prin intermediul asociației de profil pentru a solicita majorarea sumelor.

Noile reglementări aduc și schimbări privind accesul în sistemul de învățământ. Absolvenții specializării „Pedagogia educației timpurii” se vor putea titulariza doar cu studiile liceale, în timp ce viitorii învățători vor avea nevoie și de studii universitare. „Se va numi profesor pentru învățământul primar și atunci este nevoie de urmarea studiilor de licență”, a explicat directoarea colegiului.

Redăm, mai jos, interviul integral:

 Andreea Daraban: Iată, se apropie cu pași repezi finalul anului școlar, iar liceele și-au conturat oferta educațională pentru absolvenții de clasa a VIII-a care urmează să susțină în luna iunie examenul de Evaluare Națională. Colegiul Național Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași nu face excepție. Câte clase de liceu vor fi din anul școlar viitor și pentru ce specializări?

 Adriana Robu: În anul școlar 2026-2027 vom avea 5 clase pentru profilul pedagogic. Este vorba de două clase pentru ”Pedagogia educației timpurii”. Și aici vorbim de viitorii educatori, care vor însemna educator pentru creșe și educator pentru grădinițe. Asta cuprinde educația timpurie. Și mai rezervăm încă trei clase pentru ”Pedagogia învățământului primar”, pentru viitorii învățători. Practic se separă cele două specializări, educator și învățător, în două ramuri diferite.

Andreea Daraban: Trebuie să menționăm că elevii care doresc să urmeze un colegiu pedagogic, înainte de Evaluarea Națională trebuie să susțină niște probe de aptitudini. Când vor fi organizate acestea și în ce vor consta?

Adriana Robu: Ca și până acum, avem aceleași probe de aptitudini, care se vor susține în perioada 18-22 mai. Sunt probe la dicție, în limba română. Este un interviu, de fapt, în limba română, în care elevii vor putea recita o poezie sau vor citi un text și vor vorbi despre motivația de a veni la Colegiul Pedagogic. O altă probă este cea dedicată aptitudinilor la desen, educație plastică, unde vor avea de desenat o natură statică. Urmează apoi proba la muzică și educație fizică. Toate aceste probe sunt cu admis-respins, urmând ca apoi departajarea să fie făcută în funcție de rezultatul la Evaluarea Națională.

Andreea Daraban: Ați menționat că specializările oferite din anul școlar viitor, pentru elevii care își doresc să urmeze un colegiu pedagogic, au fost redenumite și nu dispare niciuna dintre cele cu care deja am fost obișnuiți. Aș vrea să ne explicați ce înseamnă concret această reorganizare pentru elevi?

Adriana Robu: Se separă educația timpurie de învățământul primar, practic. Dacă înainte exista profilul cu specializare învățător-educatoare, acum acestea două vor fi diferite. Cum spuneam, educația timpurie va fi dedicată celor care doresc să devină educatori la creșe și grădinițe.

Andreea Daraban:  Înainte, pregăteam educatori pentru creșă?

 Adriana Robu:  Da, pregăteam exclusiv pentru creșă. Era ceea ce se numea puericultor, ca specialist, și separat aveam educator/învățător pentru grădinițe și școală primară. Acum acestea două, cum v-am spus, se separă, educația timpurie însemnând educatorul de la creșe și grădinițe.

Andreea Daraban: De ce a fost necesară o astfel de schimbare?

Adriana Robu: Este vorba de o importanță mai mare acordată educației timpurii. Și aici, diverse organizații și Ministerul Educației au luat atitudine și au format, în acest sens, cadre didactice pentru a înțelege și mai bine necesitatea faptului că educația de bază, da, cea timpurie, este foarte importantă pentru evoluția copilului. Și, în acest sens, cadrele didactice, zicem noi, vor fi mai bine pregătite prin aceste noi programe educaționale, prin importanța acordată practicii în creșe și în grădinițe. Pentru că la creșe, până acum, eram, cumva, mai văduviți, nu prea aveam cum să ajungem, să facem practică. Și, pe de altă parte, nu prea existau sau nu există nici în momentul ăsta foarte mulți specialiști pentru creșe, educatori care să aibă grijă de copii și, din cauza aceasta, s-a dat mai multă importanță educației timpurii.

Andreea Daraban: Știam că la creșe mai mult se mergea pe îngrijire decât pe educația copiilor.

Adriana Robu: Sigur că da. Este vorba de o carență, în acest sens, a educatorilor pe piața muncii și, din cât am observat noi din practică, aveam un singur specialist educator pe o creșă, unde puteau să existe șapte, opt, zece grupe de copii și, atunci, nu avea cum să ajungă la toate acestea și să facă dezvoltarea limbajului sau alte elemente care țin de programa creșelor.

Andreea Daraban: Regimul de practică pedagogică pentru elevi se schimbă sau rămâne același, în urma acestor reorganizări care se întâmplă din anul școlar viitor?

Adriana Robu: Practica va rămâne la fel, va fi vorba tot de patru ore pe săptămână pentru fiecare specializare. Cu siguranță vor fi mai multe colaborări cu zona preșcolară, cu creșele și grădinițele,  și vom extinde în acest sens baza de practică pedagogică, mergând și la creșe particulare, grădinițe particulare, lucru pe care noul regulament al liceelor pedagogice îl prevede acum. Înainte, era un pic de rigiditate în sensul acesta, dar acum este o deschidere mult mai mare pentru că sunt bune practici și în aceste școli, grădinițe, creșe private.

Andreea Daraban: Iată că există oportunități de efectuare a practicii și peste hotare pentru că, din câte știm, de ceva timp, Colegiul Pedagogic din Iași a aplicat pentru diverse proiecte Erasmus și înțeleg că au fost deja mobilități prin care elevii colegiului au putut face practică în alte școli, din alte țări sau în alte grădinițe de peste hotare.

Adriana Robu: Suntem școală europeană, avem acreditare pe educație școlară și formare profesională, ceea ce înseamnă că putem duce elevii în mobilități Erasmus+, în creșe, în grădinițe din străinătate, unde pot desfășura stagii de practică de câte două săptămâni. Copiii vin de acolo, schimbați radical, văd alt sistem de învățământ, văd cum se pot implica mai bine în formarea lor și a copiilor pe care urmează să îi educe. Este un mare lucru să avem această oportunitate și, ca atare, cred că este o valoare în plus aceasta de a putea studia la un liceu care are și aceste deschideri europene.

Andreea Daraban: Unde au fost ultimele mobilități?

Adriana Robu: Am avut în Turcia recent, luna trecută, urmează să plece elevi în Spania, în Franța. În fiecare an avem câte 3-4 fluxuri de elevi care merg în străinătate și fac acest stagiu de practică.

Andreea Daraban: Revenind la stagiile de practică din țară, mai exact din județul, din municipiul Iași. Ați întâmpinat, anul acesta, dificultăți în a asigura practica pentru elevii instituției?

Adriana Robu: Dificultăți n-au fost în a stabili colaborări. Marea problemă rămâne aceea a plății practicii pedagogice, pentru că s-a diminuat tot mai mult în ultimii ani, cu precădere în ultimii  doi ani,  când remunerația aceasta pentru practică a scăzut drastic, undeva la mai puțin de 50% față de cum era în anii precedenți și mai recent, conform noului regulament de practică pedagogică, avem o scădere și mai mare, undeva la 10% pentru întrumătorii de practică pedagogică, cei care coordonează o clasă, 15% pentru cei care coordonează două. Dar vorbim de sume foarte mici, astfel încât profesorii mentori din baza de practică ajung să aibă, adică cei de la școli și grădinițe, să aibă câte 30-50 de lei pe lună pentru acest efort, care înseamnă 4 ore pe săptămână, în jur de 16-20 de ore pe lună de practică, ceea ce este o formă de jignire la adresa lor.

Andreea Daraban: S-au făcut demersuri în acest sens, pentru a rectifica aceste carențe?

Adriana Robu: Da, noi am făcut demersuri și există această Asociație a liceelor și colegiilor pedagogice  care a luat atitudine. Însă, fiind vorba de un an de austeritate și, după cum am văzut, tăerile sunt în toate sferele de activitate, în zona publică, să spunem, în cea privată probabil la fel, s-au tot diminuat aceste sume și sperăm totuși la o revenire, ca urmare a unor acțiuni pe care le vom iniția tot prin asociația noastră.

Andreea Daraban: V-ați confrunta cu refuzuri din partea unor școli vis-a-vis de efectuarea practicii?

Adriana Robu: Nu au fost refuzuri neapărat, pentru că școlile și grădințele înțeleg importanța acestei practici, dar au fost discuții, au fost comentarii în acest sens, în ideea că poate reușim să facem, totuși, mai multe demersuri pentru a obține o plată onorabilă.

Andreea Daraban: Odată cu noile reglementări privind organizarea și funcționarea colegiilor pedagogice, se pot titulariza absolvenții de colegii pedagogice sau este nevoie de o diplomă de licență pe specializările absolvite?

Adriana Robu: Este vorba aici de o distincție. Viitorii absolvenți de la Educația Timpurie se pot titulariza doar cu studiile liceale. Cei care vor deveni învățători, deci absolvenții de Pedagogia învățământului primar, vor avea obligația să termină și o facultate, să aibă studii de licență.

Andreea Daraban:  După ce vor termina liceul, nu vor putea merge nici măcar ca suplinitori?

Adriana Robu: În primii ani vor putea să predea în paralel cu efectuarea studiilor. Și ulterior se vor putea titulariza.

Andreea Daraban: Deci aceasta este schimbarea care apare odată cu noul regulament?

Adriana Robu: Da. Această rigoare dea o avea studii superioare, pentru că se va numi profesor pentru învățământul primar și atunci este nevoie de urmarea studiilor de licență.

Andreea Daraban: Și pe diploma de absolvire a elevilor de la Colegiul pedagogic, ce va scrie odată cu aceste schimbări?

Adriana Robu:  Specialist în pedagogia învățământului primar și specialist în pedagogia educației timpurii. Sigur mai sunt și alte specializări în noua lege, însă noi nu le-am solicitat pentru anul școlar următor. Este vorba de mediere școlară, specialist pentru educație nonformală și pedagogie școlară. Dar, nefiind cerere pe piață atât de mare, noi nu am solicitat ISJ-ului anul acesta aceste specializări.

Andreea Daraban: Cât de importantă este formarea încă din liceu pentru viitorii educatori și învățători?

Adriana Robu: Este foarte importantă și observăm că aceștia odată ce au terminat un liceu pedagogic au alte competențe, alte abilități cu care vor merge mai departe în cariera lor. Am făcut și o comparație între un absolvent de facultate exclusiv de învățământ superior pentru predare în școli și grădinițe și un absolvent de liceu pedagogic și am putut să observ faptul că la un liceu pedagogic se face mult mai multă practică: patru ore pe săptămână, timp de patru ani, spre deosebire de cei de la facultate care fac două, trei semestre câte o zi pe săptămână. Lucrurile clar fac diferența și atunci vorbim de o pregătire mult mai riguroasă a viitoarelor cadre didactice absolvente de liceu pedagogic.

Andreea Daraban: În ceea ce privește disciplinele de specialitate din anul școlar următor, vor fi noi programe, noi manuale? Știu că exista o problemă legată de faptul că nu au mai fost actualizate de foarte multă vreme aceste programe care țin de disciplinele de specialitate respectiv pedagogie, psihologie și așa mai departe.

Adriana Robu: Sunt noi programe școlare, au lucrat în echipe și profesori de la Colegiul Pedagogic pentru actualizarea programelor școlare, strict pe zona aceasta de pedagogic. S-au finalizat programele pentru clasa  a IX-a, însă nu avem cunoștință despre manuale, adică nu s-a ajuns și la etapa actualizării manualor. De fapt, asta urmează implicit, probabil în această vară vom fi solicitați să lucrăm și la manuale, dar programele sunt adaptate. Sigur, noua curriculă va fi mult mai specifică și mai axată pe partea practică, aplicativă, vor fi multe CDEOȘ-uri,  aceste elemente de curriculum la decizia școlii, care vor permite adaptarea la nevoile specializării.

Andreea Daraban: Ne-ați putea da niște exemple de discipline din acest CDEOȘ, pe care le va propune Colegiul Național Pedagogic ”Vasile Lupu”?

Adriana Robu: Sunt aceste specializări pe mediere școlară, pe dezvoltare personală, dacă ne referim sigur la specializarea noastră, dar și pentru cele de la alte discipline. De exemplu, la Limba și Literatura Română avem asociat un CDEOȘ de Gramatica limbii române, cu ore suficiente pentru fiecare specializare, dar cu accent pe învățământul primar sau pentru profilul care pregătește în special învățător, pentru că, sigur, avem o problemă de limbă din ce în ce mai mare la copii, de ortografie, de pronunție și altele.

Andreea Daraban: Revenind la Colegiul Național ”Vasile Lupu” sin Iași, o școală cu o tradiție solidă și cu rezultate de excepție de-a lungul timpului. În ce stadiu sunt lucrările de reabilitare?

Adriana Robu:  Lucrările se află într-un stadiu foarte bun, putem spune, și ne bucurăm să putem afirma asta. Dacă ne gândim la partea de structură a școlii, de consolidare, sunt aproape finalizate lucrările, în procent de 98% partea de pereți și fundație. De asemenea, șarpanta este făcută tot în procent de 98%, acoperișul, undeva la jumătate este lucrat. Se lucrează intensiv la partea de instalații electrice pentru apă, schimbăm canalizarea radical. Mai există o nouă discuție în acest sens, Ministerul Dezvoltării a solicitat ca proiectul să fie adaptat la eficientizare energetică și ca atare Primăria a reactualizat proiectul și a avut hotărâre de consiliu în acest sens, pentru montare panouri solare, pentru eficientizare energetică, instalarea unor pompe de căldură, care să suplimenteze încălzirea. De asemenea, vorbim de izolație termică foarte bună în pereți, în acoperiș, în pardoseli.

Andreea Daraban:  Acest lucru va întârzia, practic, finalizarea lucrărilor?

 Adriana Robu: Nu. Din ce am discutat și din invitațiile pe care le-am avut la aceste ședințe, pentru că nu noi gestionăm proiectul, ci primăria în exclusivitate. Dar noi suntem invitați la ședințele cu proiectantul, arhitectul și primăria implicit. Sub nicio formă nu vor fi întârziate lucrările, ele sunt în grafic, dar sunt adaptările acestea din mers care se impun.

Andreea Daraban: Care este termenul de finalizare a lucrărilor?

Adriana Robu: Anul 2027, conform contractului, sfârșitul anului 2027. Deci ar mai fi un an și jumătate de lucrat, efectiv.

Andreea Daraban: Din anul școlar 2027-2028, practic, toți elevii vor învăța în aceste imobile renovate, reabilitate?

Adriana Robu: Da. Așa sperăm și cred că așa se va și întâmpla, să revenim în școala de patrimoniu, reabilitată în anul 2027.

Andreea Daraban: Trebuie să spunem că în prezent funcționați în module.

Adriana Robu: Da. În clădirea modulară, sigur, o clădire modernă, foarte primitoare, călduroasă. Sigur, sunt spații mai mici, dar suntem bine și ne bucurăm că putem să învățăm în casa noastră.

Andreea Daraban:  Care este valoarea totală a investiției? Aveți o cifră?

 Adriana Robu: Este o cifră publică, pentru școala de patrimoniu plus cantină. Este publicată deja de primărie. Este vorba de 147 de milioane de lei, bani din fonduri guvernamentale. Este vorba de acel program ”Școli sigure”.

Varianta audio a interviului: 

#StareaEducației: (INTERVIU) Prof. Mircea Bertea, președinte ANCLP: ”Plata practicii pedagogice pentru profesorii care îndrumă viitorii învățători și educatori este o bătaie de joc.” /Prof. Adriana Robu, director adjunct Colegiul Pedagogic Iași: ”Este nevoie de o adaptare a programelor școlare pentru învățământul pedagogic, pentru că cele vechi nu mai bat cu realitatea zilelor noastre.”

Publicat de andreeadaraban, 3 noiembrie 2025, 12:31 / actualizat: 5 noiembrie 2025, 13:43

De asemenea, proiectul de regulament cadru stabilește și modalitatea prin care elevii liceelor pedagogice vor efectua practica de specialitate și, în acest caz, apărând o serie de schimbări.

Despre implicațiile acestor modificări și despre modul în care vor fi reorganizate liceele pedagogice a discutat colega noastră, Andreea Daraban,  cu doamna Adriana Robu, director adjunct al Colegiului Național Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași și cu domnul Mircea Bertea, președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), consilier al Ministrului Educației.

Andreea Daraban: Care sunt principalele rațiuni pentru care specializările învățător-educator și educator-puiericultor au fost eliminate din noul cadru legislativ?

Adriana Robu: Această schimbare vine ca urmare a dorinței noastre, a tuturor celor care facem parte din Asociația Colegiilor și Liceelor Pedagogice din țară, dar și a directorilor, profesorilor, învățătorilor, educatorilor prinși în această mișcare, de a ne adecva la nomenclatorul actual legat de profesii, pentru că era nevoie de această modificare. Vorbim din anul școlar următor, de specialist în educație timpurie, echivalentul specialistului puericultor, apoi vom avea o specializare distinctă pentru învățători, pedagogia învățământului primar, și așa cum ați amintit, vorbim de mediator școlar-pedagog și specialist în educație non-formală.  Deci era o necesitate și, pe de altă parte, era nevoie să facem distincție clară între aceste specializări și să pregătim oameni pe niveluri de vârstă a copiilor, pe cicluri de învățământ.

Andreea Daraban: Domnule profesor Mircea Berte, Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice solicita încă din anul 2023 ca învățătorii să poată fi formați în liceele de profil, aceștia urmând să se titularizeze în sistem, după ce termină facultatea.

Mircea Bertea: Dacă ne place sau nu ne place, adevărul e că dacă vrei să schimbi lumea, în cazul nostru România, trebuie să începi cu școala. Adică să ai o școală bună, iar învățământul pedagogic românesc a fost și este reprezentantul acestei școli bune. Învățământul superior a încercat, în perioada dezbaterii pe noile lege ale educației, deci în perioada 2022-2023, să desființeze liceele pedagogice, în sensul ca specializările pentru educație timpurie și pentru învățământul primar să se facă doar prin învățământul superior. S-a încercat acest lucru, nu s-a reușit și bine că nu s-a reușit.  Și atunci, s-a ajuns la acest compromis pe care, vedeți, îl discutăm astăzi și care a produs și o confuzie, pentru că aproape că nu este nimic nou. Învățământul pedagogic s-a adaptat realității învățământului românesc.

Andreea Daraban: Așadar, ceea ce s-a întâmplat în 2023, dorința aceasta de eliminare a acestor specializări și cumva trecerea lor la nivel superior, v-a determinat să puneți măcar această condiție? A fost ca un compromis pe care l-ați încercat.

 Mircea Bertea: Da, pentru învățători am reușit. Pe undeva e normal și înțelegem că e nevoie de studii superioare. Pe de altă parte, dacă ne uităm la învățământul superior românesc, mai ales la unele facultăți și la cererea de pe piață, cred că și la Iași, dar la Cluj și în altă parte, mai ales grădinițele, creșele particulare, caută absolvenți de liceu pedagogic și nu absolvenți de învățământ superior. Nu vreau să spun că învățământul superior nu e bun la noi. Și învățământul superior e ca învățământul preuniversitar, mai bun și mai puțin bun.

Adriana Robu: Aș completa aici cu un lucru esențial. Spunea domnul președinte că liceele pedagogice scot specialiști foarte buni. Da, este adevărat. Sigur că ne uităm și la învățământul universitar, însă este o explicație foarte clară aici. La colegiile pedagogice se fac patru ani de școală și în condițiile acestea, o zi pe săptămână este alocată practicii pedagogice, spre deosebire de universitate unde există mai puțină practică pedagogică.

Andreea Daraban: Practic, acest proiect de regulament cadru pus în dezbatere publică, cu ce vine nou? Ce se schimbă?

Mircea Bertea: Se pun în practică prevederile legei 198, legea învățământului preuniversitar, care, după cum ați observat, deși aprobată în 2023 a fost prorogată o parte, că așa suntem noi românii, tot amânăm, suntem specialiști în prorogări și în amânări. Deci se pun în aplicare aceste prevederi ale legii, respectiv noile specializări. Sunt două deosebiri importante, care se reflectă și în curriculum acestor licee pedagogice. Unul este dubla specializare pentru educație timpurie, adică educator-puericultor, ceea ce nu exista până acum, erau învățător-educator, de o parte și educator și puericultor separat. Deci avem dubla specializare pentru educație timpurie și avem acum învățător care nu se va putea titulariza decât după ce își va termina studiile universitare. Până acum, învățătorul, prin dubla specializare, putea să lucreze și să fie titular învățător în urma concursului de titularizare.

 Andreea Daraban: Dacă va dori să urmeze o altă specializare la facultate, dacă va dori să se îndrepte spre un alt domeniu, nu va putea profesa?

 Mircea Bertea:  Nu va putea profesa ca titular.

Andreea Daraban: Aceste noi specializări, doamna director, vor intra în vigoare din anul școlar următor, vor fi și noi programe școlare, adaptate pentru aceste noi specializări.  Înțeleg că sunteți unul dintre profesorii care lucrează la aceste programe școlare.

Adriana Robu: Da, se lucrează intens în grupurile de lucru constituite de minister pentru gândirea și regândirea programelor școlare, pentru că suntem conștienți cu toții că ele sunt învechite și cele care sunt valabile pentru discipline ce vor rămâne în continuare cu vechile denumiri și cu structura lor, dar, sigur,  că este nevoie și de noi programe pentru disciplinele care se vor introduce. Eu, spre exemplu, lucrez în grupul de lucru dedicat gramaticii limbii române, pentru liceele și colegiile pedagogice. Este nevoie de o adaptare, pentru că programele vechi nu mai bat cu realitatea zilelor noastre, nu mai spunem de manuale, că și ele vor trebui reactualizate și puse în oglindă cu programele școlare.

          ”La disciplinele pedagogice, trebuie să spunem că după anul  2000, nu s-au mai tipărit manuale.”

Andreea Daraban: Înțeleg că, în prezent, nu există manuale școlare pentru multe discipline de specialitate la nivel liceal.

Adriana Robu: Da, sunt carențe și aici, dar marea problemă rămâne faptul că sunt vechi. Eu, la limba și literatura română, aproape că nu mă mai folosesc de manual și sunt nevoită să vin cu alte materiale auxiliare.  Sigur, aprobate de minister sau să alcătuiesc eu diverse prezentări și structurări de material.

Andreea Daraban: La fel fac și colegii dumneavoastră pe celelalte discipline de specialitate, pedagogie și altele.

Mircea Bertea: La disciplinele pedagogice, trebuie să spunem că după anul  2000, nu s-au mai tipărit manuale. Iată, de 25 de ani, la disciplinele pedagogice și psihologice nu avem manuale noi.

          ”Plata practicii pedagogice este o bătaie de joc în acest moment în țară, pentru că Ministerul Educației nu înțelege nevoile pentru vocația pedagogică.”

Andreea Daraban: Și fiecare profesor se descurcă așa cum poate, cu resursele și cu ghidurile  puse la dispoziție de Ministerul Educației.

 Mircea Bertea: Ministerul Educației n-a pus la dispoziție niciun ghid. Ministerul Educației nu prea ne-a sprijinit și din păcate e pe cale să nu ne sprijine nici acum. Dacă vă uitați la proiectul de regulament cadru pus în dezbatere, acesta nu acoperă pe deplin necesitățile pedagogice și administrative pentru a pune în practică,  așa cum se cuvine, legea 198 și noile specializări. Mă refer concret aici la carențe privind prevederile regulamentului în a asigura școli de aplicație pentru liceele și colegiile pedagogice, respectiv nerepartizarea circumscripțiilor școlare, pentru că liceele pedagogice sunt instituții de învățământ unice pe județ. Ele, ca să poată funcționa la parametrii optimi și să rămână așa cum le știm, ca exemplu de cum trebuie făcută școală în învățământul primar și ca modele pentru formarea învățătorilor și educatoarelor,  au nevoie de școli de aplicații ale lor. Aceste școli de aplicații trebuie să îndeplinească anumite cerințe și aceste cerințe nu pot fi îndeplinite de o școală primară, de exemplu, care este de cartier. Clasele de aplicație, grădinițele de aplicație, creșele de aplicație n-ar trebui să deservească în primul rând o comunitate locală, ci să susțină formarea practică și profesională a viitoarelor cadre didactice. Aici este un rol strategic pe care unii funcționari din Ministerul Educației nu-l înțeleg. Este una dintre obiecțiile importante pe care le-am făcut în dezbaterea acestui proiect și pentru care ne vom bate pentru forma finală a regulamentului. Mai este, apoi, plata practicii pedagogice, care este o bătaie de joc în acest moment în țară, pentru că Ministerul Educației nu înțelege nevoile pentru vocația pedagogică. Suntem rămași în urmă foarte tare. Actualul ministru a preluat un minister rămas puternic în urmă. Știți, are o misiune imposibilă, cam Tom Cruise în filmele acelea. Efectiv nu este o metaforă ce spunem. Sigur la Iași, la Cluj, la Timișoara, sunt câteva centre mari, cu licee pedagogice de tradiție, dar avem vreo 48 de licee în care există clase de învățământ vocațional pedagogic, deci ele nu sunt licee pedagogice propriu -zise, au doar clase. Acolo se pune altfel problema. Acolo unde sunt licee pedagogice propriu zise și care au școlile lor de aplicație,  problema aceasta, în parte, este rezolvată, dar pentru celelalte 48 de licee care au clase de învățământ pedagogic, problema practicii pedagogice, dacă rămâne așa, cum s-a propus în regulament, nu va fi rezolvată. Cu plata derizorie a sporului de practică, plată legală prevăzută de legea 153,  care este în vigoare și pe care ministerul nu o  respectă, nicio școală din perimetrul liceelor care școlarizează și învățători, educatori, educatori – puericultori, nu va primi elevii noștri în practică pedagogică. Ne lovim de acest lucru. O problemă pe care ministerul o cunoaște și pe care am discutat-o și la nivelul de conducere a ministerului și pe care sperăm să o rezolvăm, acum, la concluziile dezbaterilor din liceele pedagogice.

”Este nevoie să pătrundem și instituțiile de învățământ private pentru a face practică pedagogică și, pe de altă parte, să avem în vedere și echivalarea stagiilor de practică pedagogică din străinătate, din mobilitățile de tip Erasmus.”

Andreea Daraban: Revenind la practica pedagogică, înțeleg că vor apărea o serie de modificări. Iată domnul profesor Bertea vorbea despre plata acestei practici pedagogice. Cum stăm la Iași din acest punct de vedere?

Adriana Robu: Pot să spun că, la Iași, s-a diminuat plata practicii pedagogice pentru că există o diferență de interpretare a legislației. Noi credem că o să se rezolve acest lucru, prin aprobarea acestui regulament cadru de funcționare și organizare a învățământului pedagogic, pentru că au fost aceste diferențe de la un județ la altul. Să avem, de exemplu, profesori atât îndrumători – coordonatori cât și cadre didactice care primesc elevii să facă practica în școli, să fie plătiți cu 10-15 lei pe oră. Este o bătaie de joc acest lucru, pentru că se pune problema între timpul efectiv de lucru și plata aferentă orei clasice. Când vorbim de practică pedagogică și coordonarea unui elev pentru a susține o lecție, noi, ca îndrumători, de exemplu, dincolo de faptul că stăm la ore și îi asistăm pe elevi în cele patru ore sau câte sunt pe zi, sau să luăm exemplul unui singur elev, pe care îl asistăm când susține o lecție de practică la ciclu superior de învățământ a XI-a și a XII-a, când ei intră deja la clasă să predea. Pe lângă această oră pe care o țin ei, noi în spate mai avem o muncă de cel puțin o oră și jumătate: alegerea temei, pregătirea scenariului didactic, verificarea întregului demers pe care și l-a propus elevul.  Corectăm, discutăm, evaluăm ulterior lecția. Este o diferență majoră între ora efectivă de prezență la școală, la clasă, la practică și munca aferentă unei pregătiri de acest tip. Pe de altă parte, legat tot de practică pedagogică, noul regulament vine cu o propunere interesantă și anume aceea de a efectua această practică atât în instituții publice cât și private din țară, pentru că cele private până acum nu erau agreate. Ori știm foarte bine că învățământul privat este uneori mai bun, în sensul că are mai multe mijloace, are alte condiții și este mai deschis noilor metode. Este nevoie să pătrundem și în aceste instituții de învățământ private și, pe de altă parte, să avem în vedere și echivalarea stagiilor de practică pedagogică din străinătate, din mobilitățile de tip Erasmus, de exemplu, cu practica din școală. Pentru că, de exemplu, noi, Colegiul Pedagogic ”Vasile Lupu”  din Iași, avem foarte multe proiecte de mobilitate pentru elevi. Acum sunt plecați în Spania 18 elevi, într-o mobilitate în școli și grădinițe. Ei vin cu această nouă experiență pe care ar fi, să spunem, nedrept să nu o echivalăm cu practica pe care ei au făcut-o în perioada aceasta. Deci este vorba de o adecvare la realitățile școlii din zilele noastre.

Andreea Daraban: Revenind la programele școlare, când ar trebui finalizate, în ce stadiu sunteți?

Adriana Robu: Sunt câteva etape, în funcție de urgența pe care o impune fiecare disciplină. În cazul nostru, în echipa de gramatică pentru liceul pedagogic, avem o urgență, pentru că va fi nevoie să se predea gramatică în curriculum special. Adică avem ore de trunchi comun și curriculum de specialitate, iar în acestea, în funcție de specializare, va fi o oră sau două de gramatică pe săptămână. Deci gramatica este cu urgență, adică acum la început de noiembrie, trebuie să avem o formă aproape de final a programei. Celelalte, cred că pot fi finalizate până spre luna februarie, astfel încât să se treacă de toate celelalte etape de verificare și ulterior să poată fi folosite, începând din anul școlar următor.

Mircea Bertea: Să mai facem o precizare. Urgențe sunt programele pentru materiile care se vor preda în clasele a IX-a, anul viitor. Sunt 1.500 de oameni angajați, de profesori, de experți angajați în lucrul acestei programe. E o forță care trebuie să se miște rapid pentru a rezolva pentru clasa a IX-a, dar sigur, per total, când începi lucrul  la o programă, trebuie să știi cu ce începi și cu ce sfârșești. Deci la clasele a IX-a se lucrează și după aceea se va trece la manuale.

Andreea Daraban: Există riscul să apară un deficit de cadre calificate pentru învățământul primar și preșcolar, odată cu aceste schimbări?

Adriana Robu: Nu cred că se va întâmpla asta, pentru că noi facem și o analiză de piață, să spunem așa, de fiecare dată, în fiecare an când solicităm numărul de clase aferente specializărilor. Prin urmare nu, mai ales că vorbim și de o concurență acerbă, cel puțin, la noi, la Colegiul Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași. Am avut anul acesta 450 de candidați pe 130 de locuri, astfel încât nu se va pune problema de lipsă în acest sens.

Mircea Bertea: Problema nu este de criză la elevi pentru școlarizare, problema este de criză la cadre didactice, cele care efectiv se vor duce să lucreze în învățământ. Avem destule județe unde există criză de învățători, pentru că destui elevi absolvenți de Pedagogic se duc spre alte facultăți. Încă salariile pentru începători sunt insuficiente, cel puțin pentru marile orașe.

Andreea Daraban: Avem aceeași problemă și la Iași, doamna Robu? E o criză de profesori, nu se îndreaptă spre învățământul primar absolvenții?

Adriana Robu:  Criză n-aș spune. La noi nu e cazul din ceea ce am observat, pentru că mulți dintre absolvenții noștrim cred că în proporție de 60%, se duc în învățământul primar, în grădinițe, în creșe. Prin urmare, încă nu ne confruntăm cu această problemă.

Andreea Daraban: Există o tradiție la noi, la  Iași cel puțin.

Adriana Robu: Sigur, fiind și cel mai vechi colegiu pedagogic din țară, cred că încă lucrurile stau bine și se păstrează într-o armonie.

Varianta audio a interviului: