#StareaEducației (INTERVIU) Alina Cuciureanu, director Colegiul Silvic ”Bucovina”: ”Este clar că tiparul școlii în 2026-2027 nu mai poate fi același ca acum 10 ani, sau măcar ca acum 5 ani. Am anticipat aceste schimbări. Am deschis prima clasă de matematică-informatică din istoria instituției și am decis să renunțăm la domenii care nu mai răspundeau cererii pieței muncii.”
Publicat de andreeadaraban, 10 februarie 2026, 18:15
Colegiul Silvic ”Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, se afirmă ca o instituție de referință într-un domeniu strategic pentru economia națională: silvicultura. Și asta într-un moment de transformare profunda a învățământului profesional și tehnologic din România.
Cu o tradiție solidă în formarea specialiștilor din sectorul forestier, colegiul este singura unitate de învățământ preuniversitar cu profil silvic din zona Moldovei și una dintre puținele de acest tip la nivel național.
Reformele anunțate pentru anul școlar 2026-2027, între care reorganizarea învățământului profesional, integrarea școlilor profesionale în liceele tehnologice, modificările privind autorizarea calificărilor și noile criterii de funcționare a unităților de profil, aduc atât oportunități cât și provocări majore pentru liceele tehnologice.
În același timp, acestea continuă să fie evaluate public prin indicatori care nu reflectă pe deplin misiunea lor reală, formarea de competențe profesionale cerute de piața muncii.
Colegiul Silvic ”Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc se distinge prin performanță educațională, atractivitate în rândul absolvenților de gimnaziu și deschidere către inovare.
Alina Cuciureanu, directorul Colegiului Silvic ”Bucovina”, a vorbit la Starea Educației despre provocările și neajunsurile sistemului, despre presiunile administrative și de percepție publică asupra liceelor tehnologice, dar și despre performanțele, proiectele și direcțiile de dezvoltare ale unei școli care continuă să formeze generații de specialiști într-un domeniu extrem de important pentru viitorul României.
Andreea Daraban: Sunteți un liceu unic în peisajul educațional din Moldova. Iată, elevii, vin spre dumneavoastră, cel puțin așa arată statisticile, cum reușiți să vă mențineți în topul preferințelor absolvenților de clasa a VIII-a?
Alina Cuciureanu: E un subiect, poate, extrem de delicat pentru multe școli. Cum reușim să ne menținem, cum reușim să creștem, pentru că noi creștem pe an ce trece. Este vorba de muncă, e vorba de implicare, e vorba de decizii înțelepte, e vorba de a fi în permanență cu un pas înainte, e vorba de a anticipa tot ceea ce se întâmplă, pentru că lumea este într-o continuă mișcare. Este o școală mare, o familie mare, cu 1243 de elevi, unica școală silvică din România care deține titlul de colegiu, unica școală silvică din România care a adus țării un trofeu al Campionatului European al Tinerilor Silvicultori cu un lot de fete. E o școală în care se muncește enorm, e o școală în care am investit extrem de mult în formarea colegilor mei, atât prin programele de formare din România cât și din străinătatea. E o altfel de școală, în care deciziile se iau pe baza unor analize reale, concrete și corecte, având în permanență grijă să vedem nevoile viitorilor absolvenți ai învățământului gimnazial, dorințele părinților și de ce nu, ceea ce ne solicită agenții economici.
Andreea Daraban: Majoritatea elevilor sunt din județ sau vin și din alte zone ale Moldovei?
Alina Cuciureanu: Vin și din alte zone ale Moldovei, doar 20% din elevii noștri sunt din municipiul Câmpulung Moldovenesc, 18% sunt din alte județe.
Andreea Daraban: Reforma anunțată pentru anul școlar 2026-2027 aduce schimbări majore în organizarea învățământului profesional și tehnologic. Cum va influența această reorganizare activitatea colegiului și oferta educațională pentru elevi?
Alina Cuciureanu: La noi, lucrurile stau foarte bine, pentru că am anticipat cumva acum câțiva ani, odată ce se auzea de inteligență artificială, de toate aceste schimbări ce țin de digitalizare și așa mai departe, era clar că odată cu apariția inteligenței artificiale vor dispărea niște meserii și vor apărea altele noi. Era clar că tiparul școlii în 2026-2027 nu mai poate fi același ca acum 10 ani, sau măcar ca acum 5 ani. Noi am făcut un pas foarte important acum un an și jumătate când am depus documentația la ARACIP și de anul acesta școlar, 2025-2026, avem prima clasă de matematică-informatică din istoria colegiului Silvic ”Bucovina”. Continuăm cu alți pași, în anii școlari următori, de data aceasta ținând cont de ce calificări vor dori agenții economici să facem aici, la noi, la școală. Suntem în discuții, dar repet, nu este o surpriză pentru noi că lucrurile se schimbă și se vor schimba în permanență. Nu suntem deloc afectați. Dimpotrivă, faptul că și la noi au dispărut două clase, este spre binele nostru.
Andreea Daraban: Din anul școlar următor organizați cu două clase mai puțin.
Alina Cuciureanu: Da, practic, același număr de elevi pe care îl avem anul acesta, un număr care era ca și medie undeva la 22 de elevi, vor fi organizați în numărul de clase pe care îl avem anul școlar următor, un număr potrivit. Și a fost o decizie care ne-a ajutat, cumva, să renunțăm la un domeniu care nu mai merge nici în zonă, care nu ne aducea nici performanță, la care am fi dorit să renunțăm, cred că de acum vreo 10 ani. Este vorba despre domeniul mecanică. Era un domeniu un pic străin. Numărul elevilor care s-au înscris la mecanică era din ce în ce mai mic de pe un an pe altul și cumva trăgeam de clasa asta care ne-a dus la diminuarea acelui număr de elevi pe clasă sub 24. Trebuie să fim foarte bine ancorați în realitate și să luăm o decizie corectă în permanență, decizie luată în echipă.
Andreea Daraban: Așadar, dispare clasa de mecanică și ce altă clasă?
Alina Cuciureanu: Și încă o clasă pe domeniul servicii, tehnician în administrație. La fel, nici acolo nu a mers întotdeauna pe numărul maxim de elevi.
Andreea Daraban: Ce specializări va avea Colegiul Silvic ”Bucovina” în anul școlar următor?
Alina Cuciureanu: Mergem pe domeniul de bază, respectiv silvicultura, cu tehnician în silvicultură și exploatări forestiere, mergem pe ecologie, tehnician ecolog și protecția calității mediului. Mergem pe clasa de real, matematică – informatică și pe două clase de servicii, respectiv tehnician în activități economice și tehnician în turism. Sunt domenii de maximă căutare în momentul acesta pe piață, domenii care vor exista, cu toată inteligența artificială care se va implementa în educație pe viitor.
Andreea Daraban: În spațiul public, liceele tehnologice sunt adesea evaluate, aproape exclusiv, prin rata de promovare la Bacalaureat. În ce măsură considerați că acest criteriu reflectă realitatea și performanța unui liceu cu profil silvic?
Alina Cuciureanu: La toate liceele tehnologice există un dublu avantaj. Copiii aceștia termină și cu certificat de calificare pe nivel 4 și termină și cu Bacalaureat. La capitolul Bacalaureat, după cum știți, mediile de admitere la liceele tehnologice sunt extrem de mici, dar prin muncă și efort susținut și permanent, reușim să-i aducem pe copiii aceștia până la un final frumos. Tot ce vă spun acum, vă spun doar în numele acestei școli. Deci, acum doi ani, rata de promovare la Bacalaureat, la Colegiul Silvic ”Bucovina” a fost de 91%, iar anul trecut de 88%. Asta înseamnă muncă, să reușești să-l aduci pe copil acolo unde poate el să ajungă. Dar trebuie să jucăm cumva cu cărțile pe masă. Ei vin în clasa a IX-a cu lacune extraordinar de mari, asta este marea mea problemă, nu știu ce se întâmplă în învățământul gimnazial, de ajung în clasele a IX-a copii care nu știu să scrie și să citească. Am avut ani în care am invitat alături de noi învățători de la școlile generale și am lucrat cu copiii aceștia, cu abecedarul. Aceasta este realitatea și nu-mi este rușine să o recunosc și am muncit și i-am adus pe acești copii să promoveze Bacalaureatul. În ultimii ani suntem mult peste media națională la rata de promovare a Bacalaureatului, dar doar noi știm câtă muncă avem cu ei, dar muncim cu sufletul. Atât timp cât acești copii ne-au ales, ei trebuie să plece pe un drum extrem de frumos. Să știți că elevii, în mare parte, nu doresc Bacalaureatul, dar părinții acestora doresc și atunci dacă tot doresc, facem un efort, recuperăm, remediem. De exemplu, în CDEOȘ-urile (n.r. curriculum la decizia elevului din oferta școlii) care vor fi din anul școlar următor, avem posibilitatea să prindem și aceste programe remediale, apoi când vor ajunge în clasa a X-a, deja putem să prindem ore de pregătire pentru Bacalaureat. Lucrurile se schimbă și se schimbă în bine. Dar nu înțeleg starea asta de panică. Trebuie că ne adaptăm acestor lucruri care se schimbă în permanent.
Andreea Daraban: Cum evaluați rezultatele absolvenților dumneavoastră, dincolo de examenul de bacalaureat, în ceea ce privește inserția profesională și integrarea pe piața muncii? Aveți statistici de acest fel?
Alina Cuciureanu: Pentru mine, bucuria este că fiecare copil a reușit să-și găsească un loc de muncă. Tristețea este că ei, și nu știu de unde mirajul ăsta al străinătății, că toți copiii, pe care i-am avut în loturile cu care am participat la Campionatul European, au fost cumva cooptați de Austria, de Suedia și imediat au primit oferte și au plecat să lucreze acolo. Lucru care ne și bucură, dar ne și întristează. Copiii prind niște aripi foarte serioase, pentru că noi facem o pregătire practică reală. Poate mulți din alte școli se feresc. Hai să nu ieșim cu ei în teren, că dacă alunecă. Hai să nu scoatem motoferăstraiele, că dacă se taie. Noi nu facem așa. Învățăm să facem. E foarte important ca acești copii să știe să-și facă meseria. În străinătate, dacă trebuie să te angajezi, poți să ai 10 la bacalaureate, 10 unde vrei tu, treci de testarea practică, ești angajat. Dacă nu, la revedere.
Andreea Daraban: Vă întrebam dacă aveți statistici privind integrarea pe piața muncii în țară, la noi. Copiii după ce termină acest liceu, își găsesc un loc de muncă?
Alina Cuciureanu: Sigur că da. Elevii nu vin aici doar pentru a învăța o meserie, vin aici pentru că să se face carte și mulți pleacă să dea admitere în străinătate. Alții pleacă către Facultatea de Medicină în România, către Informatică, către Drept. Deci, avem și o astfel de baterie de copii care își formează o pregătire solidă pentru admitere în alte țări sau la facultăți care n-au nicio treabă cu silvicultura sau cu serviciile. Dar da, se duc către studii superioare și se duc și către piața muncii.
Andreea Daraban: Revenind la performanțele Colegiului Silvic ”Bucovina”, spuneați că o elevă de clasa XII-a va reprezenta România la Campionatul Mondial al Tăietorilor de Lemne, o competiție ce va avea loc în Slovenia, în perioada 12-15 martie. În ce constau probele unui astfel de concurs?
Alina Cuciureanu: Sunt exact probele pe care le-am avut la Campionatul European, campionat la care noi suntem pe podium de foarte mulți ani. Probele sunt: tăierea de precizie, tăierea combinată, cepuirea, cum spunem noi și doborârea arborilor și vreau să vă spun că Mihaela Boca, elevă în clasa a XII-a, ea va fi cea mai tânără participantă din tot campionatul.
Andreea Daraban: De altfel, Colegiul Silvic ”Bucovina”, cum spuneam, este deja un nume cunoscut pe plan european, cu medalii de aur, argint și bronz, obținute la competițiile de profil. Spuneați că echipa din Câmpulung Moldovenesc a câștigat Campionatul European al tinerilor silvicultori în anul 2024.
Alina Cuciureanu: Așa este. A fost o provocare și cu acest campionat, pentru că în foarte mulți ani, colegii mei care se ocupă de antrenarea loturilor de drujbit, n-au vrut lot de fete. Eu am vrut neapărat lot de fete. Și vreau să vă spun că am organizat acest campionat al cărui trofeu l-am câștigat în 2024. Este o maximă onoare pentru noi.
Varianta audio a interviului:
