#InfoEconomic: La Iași, eveniment pentru antreprenorii locali în ideea identificării surselor de finanțare pentru afaceri. Precizări, Sebastian Bîrzu, manager de proiecte în cadrul ”Fabricat în Iași”

Publicat de hdaraban, 7 mai 2025, 11:57

Potrivit organizatorilor, reprezentanți ai băncilor și instituțiilor financiare nebancare vor prezenta mecanismele și instrumentele disponibile pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și a celor cu impact social. Aceștia vor oferi informații utile despre modalitățile prin care producătorii locali pot accesa resurse financiare adaptate nevoilor lor specifice.

Sebastian Bîrzu este manager de proiecte în cadrul Fabricat în Iași, organizație neguvernamentală ce își propune să ajute comunitatea locală a producătorilor și antreprenorilor.

În interviul de la #Infoeconomic, invitatul lui Horia Daraban spune că evenimentul are la bază o analiză realizată de Academia Română, Filiala Iași, care abordează dificultățile cu care se confruntă producătorii locali în relația cu serviciile bancare.

Interlocutorul vorbește despre importanța comunității producătorilor locali, tocmai în ideea schimbului de informații, dar și pentru a împărtăși temeri, experiențe, formule de succes în afaceri. În acest sens, Sebastian Bîrzu spune că antreprenorul nu mai este un ”lup singuratic”, ci face parte dintr-o breaslă, comunitate, care îl ajută să își deschidă orizontul tocmai pentru a avea succes dorit.

Referitor la provocările producătorilor locali, inițiatorul evenimentului de la Camera de Comerț și Industrie Iași precizează că acestea sunt enumerate inclusiv în analizele realizate la nivel european; este vorba despre găsirea noilor clienți, costul de producție și, cea mai acută problemă, identificarea, atragerea forței de muncă și recrutarea specialiștilor.

#InfoEconomic: Ciprian Dan, președintele Asociației Business Service Leaders în România: pentru companiile din industria serviciilor pentru afaceri ”Iașiul este unul dintre cele mai atractive centre, dincolo de București”

Publicat de hdaraban, 11 martie 2025, 20:10 / actualizat: 12 martie 2025, 9:41

Este vorba despre o întâlnire a exponenților industriei serviciilor pentru afaceri. Participarea, una extrem de bogată: peste 60 de reprezentanți de companii, specialiști în domeniu.

Dialogurile desfășurate s-au raportat la un subiect larg, cu amprentă regională: adaptarea la noul context global, cea mai mare provocare pentru companiile din industria serviciilor pentru afaceri din Iași.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Business Service Leaders din România. La #Infoeconomic, Horia Daraban  a discutat cu domnul Ciprian Dan, președintele organizației. Interlocutorul consideră Iașiul ca fiind un ”important centru” pentru industria serviciilor pentru afaceri. Iașiul ”este unul dintre cele mai atractive, dincolo de București”. Motivele care oferă o astfel de poziționare țin de forța de muncă pregătită, și de câștigul salarial: ”probabil, costul e puțin mai mic decât la celelalte competitoare, gen Cluj sau Timișoara. Și doi, bazinul de resurse care există la Iași: oameni educați, oameni care cunosc limbi străine”.

Referitor la câștigurile salariale, președintele ABSL, Ciprian Dan, a precizat că ”pentru zona Moldovei, media în industrie este de 8.300 lei. Probabil, la nivel de țară, suntem undeva la 9.000, Bucureștiul este peste 10.000. Dar creșterea a fost permanentă, adică, în ultimii cinci ani, au avut loc creștere între 48 și 71% în total la salariile din industria noastră”.

Legat de provocări, invitatul Radio Iași a precizat că ceea ce se întâmplă la nivel global, ”turbulențele politico-economice nu ajută companiile să decidă să investească, să deschidă astfel de centre noi. Această incertitudine face ca orice decident din orice companie se gândească de două ori înainte de a se hotărî să investească bani pentru a deschide astfel de centre”.

Horia Daraban: Încercând o definiție foarte succintă, spunem că serviciile pentru afaceri sunt activități ce oferă sprijin companiilor, fără a furniza produse fizice. Vorbim despre consultanță, marketing, asistență IT și contabilitate. Bineînțeles, enumerarea poate continua. Ei, și aici adăugăm, România ocupă locul șase în lume în topul țărilor care activează în industria serviciilor pentru afaceri și locul doi în Europa, după Polonia, potrivit unui raport realizat chiar de asociația pe care o reprezentați. Luăm datele ca fiind de bun augur. Care sunt elementele care fac România să fie atractivă în această zonă, în acest domeniu, în această industrie?

Ciprian Dan: România a fost dintotdeauna atracția numărul doi, după cum spuneți, după Polonia. Să dau și motivele pentru care este numărul doi. Polonia a început mult mai repede această călătorie în domeniul serviciilor de business și, pe locul doi, în cazul Poloniei, este vorba despre însăși mărimea țării, numărul de locuitori. Ei sunt dublu ca și număr de locuitori față de România și e normal să fie mai mare această industrie. Pe de altă parte, asta e o treia linie, au avut întotdeauna o strategie și o direcție venite de la nivel politic în domeniul serviciilor de business și, mai nou, în domeniul IT. Noi suntem locul doi și avantajele noastre, când mă întrebați de ce România este aici, au fost întotdeauna legate, în primul rând, de cost. De acolo s-a plecat. Originile acestei industrii, în România, și, în general, oriunde în lume, se referă la cost. Atâta vreme cât costul, dacă poți să realizezi servicii de genul ăsta cu un cost mai redus, de ce să nu faci și, consolidând aceste servicii într-o locație cum este România, cum a fost, ca să fim corecți, de cost redus, ai multiple avantaje.

Costul este primul, locul doi, limbile străine. România este probabil una din singurele țări din Europa care oferă o așa largă paletă de limbi străine și zic de ce a fost. Limbile străine au fost sunt încă un mare avantaj al României. Dar, ușor-ușor, cum înaintăm în era asta digitalizării și a inteligenței artificiale, acest avantaj se diminuează, pentru că tot mai multe companii folosesc soluții tehnologice de traducere. Deci e din ce în ce mai ușor să traduci folosind tehnologia. După cost și după limbile străine, e vorba de o forță de muncă educată în România, disponibilă pentru industria noastră. Ne lăudăm puțin, noi suntem pe locul cinci între industriile din România ca și pondere în produsul intern brut. Deci România are o forță de muncă educată, angajează destul de mulți oameni, circa peste 200.000 de oameni, în această industrie. Și faptul că bazinul de resurse disponibil este de o calitate înaltă nu face decât să ajute. Dincolo de educația, de nivelul de pregătire al forței de muncă, vorbim și despre alinierea culturală între noi și Europa de Vest, respectiv America, Statele Unite, de acolo de unde vin cei mai mulți clienți pentru noi, în această industrie.

Horia Daraban: Ați spus dumneavoastră și ați făcut o trimitere directă la justificările, motivele care fac ca această industrie să prindă rădăcini în România și ați făcut trimitere către costuri. Nu se poate desprinde de aici un tipar, în sensul în care și alte industrii și alte domenii s-au manifestat foarte bine în România și atunci când costurile nu au mai fost foarte prietenoase, s-au retras? Nu există pericolul să se întâmple același lucru și în cazul industriei serviciilor pentru afaceri?

Ciprian Dan: Pentru business, pericolul bineînțeles că există. Doar că această industrie de la începutul ei a evoluat în mod permanent și ce vreau să spun cu asta, vreau să spun noi, chiar acum, când vorbim, e într-o profundă de transformare. Vorbim despre inteligența artificială, vorbim de soluții tehnologice, de robotic process automation și așa mai departe. Forța noastră de muncă trebuie să aibă capabilitatea să gestioneze, să lucreze cu aceste soluții, să implementeze proiecte de inteligență artificială și asta ne va ajuta pe noi în viitor. Avem avantajul, pe lângă toate cele care vi le-am spus, pe lângă forță de muncă educată, avem o forță de muncă foarte mare, cu cunoștințe digitale, să nu zic IT, să nu zic software developers, dar cu cunoștințe digitale. Iar generațiile noi, care s-au născut cu calculatorul și cu telefonul în mână, nu fac decât să ne ajute în direcția asta.

Horia Daraban: Care este câștigul mediu salarial în industria serviciilor pentru afaceri și, poate, în acest sens, facem o particularizare pentru zona Moldovei?

Ciprian Dan: Pentru zona Moldovei, media în industrie este de 8.300 lei. Probabil, la nivel de țară, suntem undeva la 9.000, Bucureștiul este peste 10.000. Dar creșterea a fost permanentă, adică, în ultimii cinci ani, au avut loc creștere între 48 și 71% în total la salariile din industria noastră.

Horia Daraban: Faptul că au fost aceste majorări salariale arată intenția companiilor de a-și păstra angajații, disponibilitatea de a-i menține și de a-i specializa?

Ciprian Dan: Sigur că da. Întotdeauna, până mai recent, singura limitare a industriei noastre a fost capacitatea companiilor din industrie de a angaja și de a reține oameni. Asta a fost singura limitare. După pandemie, a început să crească ușor rata de plecări din companie. Era normal, nu numai în industria noastră, în toate industriile. Dar observăm trendul anului trecut a fost din nou de scădere a acestui indicator, deci plecările din companii, demisiile și înseamnă că industria noastră, la ora asta, a intrat într-o fază pe care noi o așteptăm de la această industrie și pe care o prognozăm pe anul acesta. Nu este egală cu ce s-a întâmplat în trecut, acum doi, trei, cinci, zece ani.

Horia Daraban: Am pomenit în introducerea dialogului nostru de întâlnirea pe care ați avut-o la Iași și, în acest sens, ce loc ocupă Iașiul, ce loc își asumă în acest peisaj al industriei serviciilor pentru afaceri?

Ciprian Dan: Iașiul este un foarte important centru pentru industria noastră. Este unul dintre cele mai atractive, dincolo de București, care, fiind un oraș foarte mare, are și un bazin de resurse foarte mare și cu diverse calificări și așa mai departe. Dar Iașul, din grupul celorlalte orașe de nivel doi, după București, este unul foarte, foarte atractiv pentru industria serviciilor de business.

Horia Daraban: Mai este loc de creștere în ceea ce privește Iașiul este da, și dacă da, de ce anume depinde?

Ciprian Dan: O astfel de evoluție depinde doar de clienții noștri. Este singura dependență pe care o avem la această oră. Deci Iașul poate să crească, pot crește toate celelalte orașe. Bucureștiul, probabil și el mai are loc de creștere, dar e destul de aglomerat. Nu vorbesc de aglomerația fizică, vorbesc de aglomerația în industria noastră, dar celelalte orașe sunt destul de atractive. Iașiul este unul dintre cele mai atractive și de ce zic dintre cele mai atractive: probabil, costul e puțin mai mic decât celelalte competitoare, gen Cluj sau Timișoara. Și doi, tot pomenesc de bazinul de resurse care există la Iași: oameni educați, oameni care cunosc limbi străine. În continuare, am spus acest avantaj, deși se diminuează, el există pentru România, deci Iașiul este unul dintre cele mai atractive centre la ora asta.

Horia Daraban: Spuneam în introducere că titlul întâlnirii de la Iași cuprinde și această sintagmă ”adaptarea noul context global”. Ce înseamnă acest context global pentru industria serviciilor pentru afaceri?

Ciprian Dan: Contextul global, după cum vedeți, este destul de incert și mă refer aici la contextul politic și economic și nu vorbesc de România, vorbesc de contextul global din lumea întreagă. Clienții noștri nu sunt neapărat companii românești. Prea puține companii au dimensiunea care să le facă atractive sau să aibă un avantaj de a face acest fel de servicii cu un outsource. Și mă refer atunci la piețele de unde ne vin nouă clienții și aceste piețe sunt, cum am spus, Europa de Vest și Statele Unite ale Americii. După cum vedeți, deși toată lumea a așteptat după alegerile din Statele Unite o oarecare predictibilitate, oarecare reașezare economică, turbulențele continuă și, atunci, după scăderea globală a sectorului tehnologic care a început acum doi ani, după pandemie. Turbulențele astea politico-economice nu ajută companiile să decidă să investească, să deschidă astfel de centre noi.

Această incertitudine face ca orice decident din orice companie se gândească de două ori înainte de a se hotărî să investească bani pentru a deschide astfel de centre.

Horia Daraban: Ați pomenit despre zone geografice Europa de Vest, Statele Unite ale Americii. Oferiți-ne și câteva trimiteri în ceea ce privește domeniile care ies în față în ceea ce privește serviciile pentru afaceri și care sunt particularitățile pentru zona Iașiului?

Ciprian Dan: Nu există o limitare. Clienții noștri sunt dintr-o multitudine de industrii, deci este diversitate. Gândiți-vă, fiecare companie mare din indiferent ce domeniu dorește să se focuseze pe domeniul lui de activitate, cum se spune, ”core”, principal și atunci se gândește: ”nu vreau să-mi consum energia pe procese secundare pe care oricum trebuie să le desfășor la mine în companie” și ce fac? Fie deschid un centru de servicii partajate într-o locație cu cost mai jos, fie îl externalizez către o companie specializată, care poate să-mi facă mie acest serviciu. Și atunci, industria din care vine clientul poate să fie oricare din lumea asta. Bine, importante sunt, e clar, din domeniul tehnologic, din domeniul bancar și asigurări și multe altele, multe altele.

Horia Daraban: Ați pomenit dumneavoastră despre inteligența artificială și aș vrea să vă întreb ce rol vedeți pentru aceasta în această industrie? Anticipând, poate, privind spre viitor, credeți că se va ajunge la un moment dat ca inclusiv folosirea inteligenței artificiale să devină un serviciu pentru business, pentru afaceri și pentru outsourcing?

Ciprian Dan: Nu mai există companie în industria noastră, în România mă refer, nu mai există companie care, măcar, să nu vorbească despre inteligența artificială. Mai toate soluțiile pe care companiile noastre le propun fie clienților interni, în cazul centrelor de servicii, fie clienților externi, la externalizare, conțin inteligență artificială la o scară mai mică sau mai mare. Noi avem o singură șansă în România, să ne împrietenim cu inteligența artificială, să știm să o folosim, pentru că nu avem de ales. Ăsta este valul. Asta este schimbarea care a început de acum un an jumate, doi. Și nu avem altceva de făcut decât să ne folosim de inteligență artificială în industria noastră.

Horia Daraban: Asta înseamnă mai puțini angajați?

Ciprian Dan: Nu neapărat, nu neapărat. Din punctul meu de vedere, angajații, care ar putea fi înlocuiți de inteligență artificială, ar putea face altceva, servicii cu valoare adăugată, servicii de consiliere, de înțelegere a clientului, servicii, cum se spune, high-end. De exemplu, în financiar-contabil, high-end înseamnă controlership, înseamnă financial planing și așa mai departe. Sunt lucruri care se pot face de către angajații care, să zicem, ar putea fi înlocuiți. Inteligență artificială creează nenumărate oportunități noi pentru toată lumea.

Horia Daraban: Revenind la întâlnirea de la Iași, putem oferi câteva concluzii ale discuțiilor și care să se raporteze la ceea ce se întâmplă la Iași?

Ciprian Dan: Tema era despre schimbare, despre transformare și ce ne așteaptă. E această incertitudine. În spiritul acesta, s-a discutat despre schimbare în domeniul HR, cum recrutăm, cum reținem, despre ce vă pomeneam, despre contextul geopolitic, despre schimbările tehnologice. Aici mă refer la inteligența artificială, la roboții de proces și așa mai departe; toate care ne impactează pe noi. Și din punctul meu de vedere, concluzia e una singură: noi trebuie să folosim inteligența artificială, să devenim prieteni cu ea, să ne folosim de inteligența artificială.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: ABSL/ Iulia Șuteu

#InfoEconomic: Romeo Vatră, director general al Aeroportului Iași: ”în lipsa unei autostrăzi, aeroportul e principala poartă de intrare și de ieșire pentru oameni de afaceri. Există o legătură strânsă între conectivitatea Iașului cu Europa și facilitarea de investiții în regiune. Dezvoltarea de activități cargo pe aeroportul de la Iași va aduce un plus la sprijinirea mediului de afaceri, de a putea transporta și mărfuri pe calea aerului”

Publicat de hdaraban, 5 februarie 2025, 12:02

Studiul de caz poate fi Aeroportul Internațional Iași. De altfel, potrivit unei autoevaluări, ca număr de călători, aerogara se situează pe locul doi în topul aeroporturilor regionale, având al doilea cel mai mare terminal din România. Este vorba despre finalizarea terminalului patru anul trecut, cel mai important proiect cu fonduri europene din istoria entității, în valoare totală de 90 de milioane de euro.

La #InfoEconomic, Horia Daraban l-a avut partener de dialog pe domnul Romeo Vatră, directorul general al Aeroportului Internațional Iași. În răspunsurile oferite, invitatul a vorbit despre bilanțurile lui 2024, care înseamnă, 2,2 milioane de pasageri, dar și un profit de peste un milion de euro.

Directorul Aeroportului Iași a vorbit și despre proiectele de dezvoltare care includ transformarea celor patru terminale în doar două: unul pentru pasageri cu zone separate Schengen și non Schengen și unul, în premieră  pentru transport marfă, cu accent pe coletărie. Pe lângă acestea, ”vrem să extindem și platforma de parcare pentru aeronave cu încă 10 locuri și să construim o nouă cale de rulare paralelă cu pista.”

De altfel, managerul aeroportului de la Iași subliniază că ”e important să punem un picior în prag în zona de transport mărfuri, unde nu existăm absolut deloc, urmând ca într-o etapă ulterioară să dezvoltăm o zonă cargo ca la carte, în partea de est a aeroportului.”

Legat de importanța aeroportului pentru mediul de afaceri regional, Romeo Vatră precizează că ”în lipsa unei autostrăzi, avem aeroportul ca fiind principală poartă de intrare și de ieșire pentru oameni de afaceri. Există o legătură strânsă între conectivitatea Iașului cu Europa și facilitarea de investiții în oraș, dar nu doar în oraș, în județ, ci în întreaga regiune, pentru că Aeroportul Iași este cel mai important aeroport din această regiune de nord est a României. Drept urmare, dezvoltarea de activități cargo pe aeroportul Iași va aduce un plus la sprijinirea mediului de afaceri, de a putea transporta și mărfuri pe calea aerului.”

Horia Daraban: În ideea bilanțurilor, cum a încheiat Aeroportul Iași anul 2024? Ne puteți oferi câteva cifre reprezentative?

Romeo Vatră: Desigur, unele cifre sunt clare la ora aceasta, altele sunt previzibile. Cifre clare avem, evident, cel mai așteptat indicator este traficul pe 2024, care se situează la nivelul aproximativ de 2,2 milioane de pasageri. E un rezultat bun, pe de o parte, mai puțin bun, pe de altă parte, în sensul că e foarte bun pentru că am reușit să depășim pragul de 2 milioane de pasageri pentru al  doilea an consecutiv. Mai puțin bun, dacă e să ne raportăm față de 2023, pe care noi îl considerăm ca fiind un an atipic pentru Aeroportul Iași, pentru că în 2023 am avut un trafic de 2,3 milioane. Diferența nu este foarte mare, dar există o explicație, ținând cont de creșterea de trafic de pe aeroporturile din Bacău și Chișinău, care, evident, ne-au vizat și perspectivele sunt bune. Sperăm ca anul acesta să depășim pentru treia oară pragul de 2 milioane de pasageri, dar să avem o creștere față de 2024.

Din punct de vedere economic, vă pot spune cu certitudine că suntem pe zonă de profitabilitate. Nu pot să estimez în mod concret acum, la această oră, cât a fost profitul, dar undeva cred că la peste un milion de euro. Urmează să finalizăm situațiile financiare, ceea ce iarăși este un lucru bun pentru dezvoltarea aeroportului.

Horia Daraban: Plecând de la aceste cifre, vin cu întrebarea: în ce direcție se îndreaptă dezvoltarea aeroportului? Mai mulți călători, există o strategie și care sunt obiectivele ce se regăsesc în aceasta?

Romeo Vatră: Avem stabilite foarte clar o serie de investiții pe care va trebui să le atacăm în această perioadă. Una dintre ele deja o putem considera finalizată: extinderea spațiul de procesare a pasagerilor prin construire a unui nou terminal, terminalul T4, și extinderea parcării. De asemenea, am reușit să construim un nou parc fotovoltaic, ceea ce ne face singurul aeroport care are o astfel de facilitate, să devenim mai prietenoși cu mediul. Pe agendă, ca și puncte de investiții pe care dorim să le atacăm în acest an și anul viitor, avem transformarea terminalului T2 într-unul cargo, reconfigurarea terminalului T3 astfel încât să asigurăm același aspect interior și exterior al terminalul T3 cu cel al terminalului T4; adică să nu mai existe o diferențiere între cele două terminale din punct de vedere estetic și funcțional.

Și, din acest punct de vedere, este o prioritate pentru noi extinderea spațiului de așteptare în zona de îmbarcare a terminalului T3, care este o zonă pentru zboruri non Schengen. Acum, mai avem în plan să construim un turn nou de control pentru care vom începe în acest an studiu de fezabilitate, iar terminalul T1 va fi reconfigurat și transformat în clădire de birouri, ceea ce și este în momentul de față. Deci, pe viitor, nu vom mai avea terminale T1,T2,T3,T4. Ne propunem să avem o clădire administrativă, un terminal cargo și un terminal de pasageri cu zonă pentru Schengen și cu zonă pentru non Schengen. De asemenea, vrem să extindem și platforma de parcare pentru aeronave cu încă 10 locuri și să construim o nouă cale de rulare paralelă cu pista. Aș mai adăuga pe lista de investiții, construirea unei noi parcări pentru mașini, pentru pasageri, dedicată parcării pentru lungă durată.

Horia Daraban: În ce măsură aceste planuri de investiții, aceste direcții de dezvoltare se întâlnesc cu viitoarea desfășurare a autostrăzii A8? Aeroportul, cumva, să fie conectat la această autostradă.

Romeo Vatră: Există această perspectivă și sunt antamate mai multe discuții de a se construi o bretea de legătură cu viitoare autostrada opt, o bretea care va conecta Spitalul de Urgență și aeroportul cu A8. Acum, evident, e un proiect, să zicem, pentru termen mediu. Mi-aș dori să fie cât mai scurt. Ne-ar ajuta foarte mult, pentru că această bretea ar putea deschide zona de est a aeroportului, unde Consiliul Județean deține 70 de hectare de teren, unde putem dezvolta, pe viitor aeroportul, în special pentru transportul de mărfuri. Și, așa cum spuneam, T2 îl transformăm în terminal cargo, dar pentru că trebuie să ținem cont de particularitățile pe care le are, va fi un terminal mai mult pentru coletărie, cross-docking, mai puțin pentru depozitare, pentru că nu este potrivit pentru așa ceva.

Dar e un început, pentru că e important să punem un picior în prag în zona de transport mărfuri, unde nu existăm absolut deloc, urmând ca într-o etapă ulterioară să dezvoltăm o zonă cargo ca la carte, în partea de est a aeroportului.

Horia Daraban: Există o evaluare a impactului economic asupra județului și asupra celor învecinate și care să plece din funcționarea aeroportului?

Romeo Vatră: Evident, în lipsa unei autostrăzi, avem aeroportul ca fiind principală poartă de intrare și de ieșire pentru oameni de afaceri. Există o legătură strânsă între conectivitatea Iașului cu Europa și facilitarea de investiții în oraș, dar nu doar în oraș, în județ, ci întreaga regiune, aș putea spune, pentru că Aeroportul Iași este cel mai important aeroport din această regiune de nord est a României. Drept urmare, dezvoltarea de activități cargo pe aeroportul Iași va aduce un plus la sprijinirea mediului de afaceri, de a putea transporta și mărfuri pe calea aerului.

Am avut mai multe discuții cu mediul de afaceri, există un interes ridicat vizavi de creșterea conectivității aeroportului, care, în momentul de față, asigură legături externe pe 23 de destinații în toată Europa și nu doar. Aceasta este una dintre prioritățile noastre să continuăm această extindere a conectivității, lucru care, în momentul de față, este puțin dificil din cauza problemelor pe care operatorii aerieni le au cu aeronavele. Ele sunt ținute la sol pentru a se face o mentenanță obligatorie la motoarele Pratt & Whitney, unde s-a depistat o problemă și, astfel, de exemplu, unul dintre operatorii aerieni trebuie să țină 25% din flotă la sol, până se verifică motoarele; ceea ce, evident, ne afectează, dar nu atât de mult. În schimb, au pus, cumva, în așteptare anumite planuri de dezvoltare.

Horia Daraban: Revenind la zona cargo, există un orizont în ceea ce privește realizarea terminalului pentru mărfuri?

Romeo Vatră: Avem niște constrângeri vizavi de lipsa căilor de acces. Aici,  aș menționa faptul că cele două proiecte de căi de acces sunt în derulare, să zic, în anumite faze ale proiectului. Vorbim de calea de acces către Tătărași, cartierul Tătărași și cea către Aroneanu, iar pentru T2 va trebui să facem reconfigurare și a zonei de parcare pentru a putea permite accesul mașinilor cu marfă pentru a le descărca la T2. Începem anul acesta cu proiectul și sper că anul viitor putem să spunem că avem facilități pentru transportul de mărfuri pe aeroport. Iași, să inaugurăm acest nou terminal de cross-docking.

Horia Daraban: Ați pomenit dumneavoastră de accesul la aeroport, accesul rutier. Pe lângă aceasta, aș insista cu întrebarea: care este provocarea, problema principală pentru viitoarea dezvoltare a aeroportului? Vizăm și timpul prezent și merg cu această întrebare și pe ideea curselor aeriene deviate din cauza ceții. Se poate face ceva în acest sens?

Romeo Vatră: Trebuie să spunem că, dacă ținem cont de episodul de ceață densă pe care l-am avut în decembrie și care a afectat pe parcursul  a șase zile activitatea de pe Aeroportul Iași, acest episod a mai avut loc abia în 2014, adică vorbim de o perioadă de zece ani în care nu s-a întâmplat acest lucru, să avem mai multe zile în care nu se poate zbura de pe Aeroportul Iași.  Trebuie de spus că nu s-a întâmplat acest lucru din cauza lipsei posibilităților tehnologice. Noi suntem pregătiți să avem toate echipamentele și toată tehnologia necesară pentru a se putea naviga pe ceață. Problema o reprezintă acele obstacole din Aroneanu, care nu ne permit să aplicăm procedurile atât de necesare pentru a putea și zbura pe o astfel de vreme.

Suntem în curs de rezolvare, pentru că, da, reprezintă un impediment, nu reprezintă un impediment major din punct de vedere al operațiunilor privind dezvoltare aeroportului, dar asta nu înseamnă că trebuie tratată cu superficialitate acest fenomen și, de câțiva ani, luăm măsuri pentru a rezolva. Din păcate, nu e o soluție care s-o putem aplica imediat. Trebuie parcurse niște etape legale și trebuie identificate soluții care să fie cu un termen concret, tangibil de rezolvare.

Horia Daraban: Dezvoltarea aeroportului poate atinge și acest plan al unor noi curse aeriene și în acest sens vă întreb există planuri pentru acest an de deschidere a unor noi rute?

Romeo Vatră: Noi suntem în contact permanent cu companiile aeriene. Anul trecut, în martie, am organizat Adunarea Generală a Aeroporturilor din România, la Iași. Săptămâna trecută, am avut o întâlnire cu CEO de la Wizz Air Malta, domnul Mauro Peneda, în care am discutat și aspectele de performanță operațională și, aici, aș vrea să adaug că am fost felicitați. Aeroportul Iași este cea mai performantă bază din rețeaua Wizz Air din România. Săptămâna viitoare, vin la Iași reprezentanții importanți Ryanair pentru a discuta perspectivele dezvoltări operațiunilor Ryanair la Iași. Adică, perspective avem. Evident, lucrurile nu se întâmplă peste noapte, să zic așa, cărămidă cu cărămidă punem.

Mai multe etape trebuie parcurse pentru a putea să concretizăm dezvoltarea bazelor, pentru că asta ne interesează, a celor mai importante companii. Pe de altă parte, am avut întâlniri și cu cei de la Turkish Airlines, cu cei de la LOT. Anul trecut, am fost și la Târgul de Rute, unde am avut întâlniri cu vreo zece companii aeriene din Europa și am prezentat oportunitățile de pe Aeroportul Iași. Suntem într-o permanentă căutare și comunicare cu companiile aeriene pentru a reuși să, așa cum am spus, să ne atingem obiectivul de a crește conectivitatea aeroportului.

Horia Daraban: Când spuneți dezvoltarea bazelor de la aeroportul din Iași, ce înseamnă acest lucru?

Romeo Vatră: Însemna, de exemplu, dacă acum trei ani Wizz Air avea trei aeronave în bază, acum au cinci cu perspectivă de a o aduce și pe a șasea, iar din discuțiile pe care le am cu ei, în următorii patru ani, mă aștept să avem opt sau nouă aeronave baza de la Iași, ceea ce înseamnă automat și frecvențe crescute, dar și rute noi. De asemenea, discuțiile cu Ryanair vor viza deschiderea unei baze la Iași, dar, iarăși, știți cum e, să nu ne facem așteptări, pentru că nimeni nu vine să ofere decât în condițiile în care și cere ceva. Va trebui să vedem dacă, într-adevăr, putem să ajungem la o soluție de mijloc.

Horia Daraban: De ce anume depinde ajungerea la o înțelegere?

Romeo Vatră: N-aș vrea să intru în detalii, că până la urmă aceste lucruri țin de aspectul comercial al negocierilor pe care le purtăm cu ei.

Horia Daraban: Ca o concluzie la dialogul nostru, domnule director, cum se vede Aeroportul Internațional de la Iași peste 5 ani?

Romeo Vatră: Peste cinci ani, va fi unul dintre aeroporturile care va oferi servicii moderne, începând de la servicii de îmbarcare, de parcare, pasageri cu mobilitate redusă, serviciile de bridge pe care vrem să le deschidem în perioada imediat următoare și, de asemenea, vrem să fim un aeroport care să inspire mișcarea, așa cum e și sloganul nostru, să facem să se simtă bine pasageri. Și suntem într-o continuă preocupare și efort de a face ca serviciile oferite de Aeroportul Iași să fie din ce în ce mai profesioniste.

Varianta audio a interviului: