Ștefan Ciobâcă, profesor ieșean, implicat într-un proiect internațional de testare a limitelor sistemelor de inteligență artificială. Emisiunea „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (8.02.2026)

Publicat de hdaraban, 11 februarie 2026, 10:46

Peste 1000 de cercetători de pe întreg globul, specializați în diferite domenii, au colaborat pentru a construi un test de 2500 de probleme. Acesta a fost folosit pentru a măsura capacitățile sistemelor de inteligență artificială de a răspunde la cerințe complexe. Peste 40% din interogații au avut ca sursă universul matematicii, 11% au fost din biologie și medicină, 10% din informatică, 9% din științele sociale și umaniste.

Efortul colectiv s-a finalizat  cu un articol publicat în revista „Nature” și scoate în evidență mai multe elemente legate de limitele actuale ale algoritmilor AI.

Printre cei implicați în cercetarea internațională este și domnul Ștefan Ciobâcă, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

Invitat la „Weekend cu prieteni”, profesorul ieșean a explicat că proiectul a plecat de la cercetători americani. Ei au lansat un apel către colegi din întreaga lume pentru a propune întrebări, care să fie la limita cunoașterii, la frontiera cunoașterii în domeniul respectiv, și să testeze cu adevărat modele de limbaj numite, colocvial, inteligența artificială.

Desfășurarea cercetării a arătat că setul de interogații „a fost unul dintre puținele benchmark-uri pe care sistemele aceste de inteligență artificială au răspuns prost”.  Totuși, „din momentul în care benchmark-ul a devenit public, performanța sistemelor de inteligență artificială crește. De exemplu, în acest moment, modelul Gemini 3 Pro răspunde corect la 30% dintre întrebări. La început era ceva absolut minor, oricum sub 10%, deci vedem că sistemele învață pe aceste întrebări”.

Ștefan Ciobâcă a subliniat că, la ora actuală, mulți cercetători încearcă să afle dacă răspunsurile sistemelor de inteligență artificială se datorează adunării de cunoștințe sau felului în care interpretează cunoștințele pe care le au deja: „una dintre dificultățile pe care le avem în înțelegerea acestor sisteme este că, în realitate, nu știm cum funcționează”.

Referitor la  revoluția AI, specialistul a precizat că e o perioadă interesantă și, cu siguranță, sunt multe provocări care au fost generate de această paletă de tehnologii. „De exemplu, noi, la Facultatea de informatică, unde foarte multe cursuri sunt de natură practică și studenții învață la aceste cursuri prin proiecte, suntem extrem de afectați de această inteligență artificială deoarece studenții pot folosi inteligența artificială ca să facă proiectul în locul lor și atunci scopul învățării nu mai este atins”.

Audio/foto: Horia Daraban