#StareaEducației (INTERVIU) Mioara Pește, director Școala ”N. Iorga” Iași: ”Noile standarde naționale de evaluare a elevilor reprezintă un instrument util atât pentru profesori cât și pentru formarea capacității de autoevaluare a copilului. Dacă știi clar ce înseamnă nivel bază, mediu sau avansat, înveți de mic să te autoevaluezi.”

Publicat de andreeadaraban, 27 februarie 2026, 13:03

75 de școli din întreaga țară au fost selectate de Ministerul Educației pentru a pilota în lunile martie-mai noile standarde naționale de evaluare la nivel primar și gimnazial, în urma înscrierii în program. Între acestea se regăsesc și 5 unități din județul Iași: Școala gimnazială ”Nicolae Iorga”, Colegiul Richard Wrumbrandt  din Iași, Școala gimnazială ”Iordache Cantacuzino” din Pașcani, Școala gimnazială Deleni și Școala gimnazială ”D.D. Pătrășcanu” din Tomești. Unitățile au fost considerate reprezentative pentru structura învățământului la nivel județean și național și vor testa, în ultimele două module ale acestui an școlar, standardele care vor sta la baza evaluării competențelor elevilor.

Demersul urmărește crearea unui sistem de evaluare unitar și coerent, centrat pe competențe, în care notarea să se bazeze pe standarde clare și comparabile la nivel național.

Despre modul în care se va desfășura această pilotare la nivel local și despre impactul noilor standarde asupra elevilor și profesorilor, a discutat colega noastră, Andreea Daraban, cu directorul Școlii gimnaziale ”Nicolae Iorga” din Iași, Mioara Pește.

 Mioara Pește: Este o bucurie pentru colectivul didactic pe care îl reprezint, pentru comunitatea școlară pe care o reprezint, să facem parte din acest demers. Privim ca pe o oportunitate pentru că vom avea șansa să luăm la cunoștință, să avem acces printre primii, la toate modificările care presupun această pilotare. E o oportunitate și de formare pentru că a avea învățământ de calitate presupune a avea resursă umană bine formată și ne-am bucurat foarte mult când am aflat că am fost selectați. Când a fost lansat provocarea de a ne înscrie, am făcut așa un chestionar rapid  printre colegi. Mulți dintre ei și-au exprimat dorința de a fi parte a acestui demers de cercetare, până la urmă. Am înscris școala, acum suntem în faza de bucurie că am fost acceptați.

Andreea Daraban:  Mai sunt câteva zile până intrăm în luna martie. Cadrele didactice au fost instruite pentru a utiliza aceste noi standarde de evaluare?

Mioara Pește: Nu, programul de instruire nu a început încă. Deocamdată, am fost selectați și așteptăm cu interes acest demers. Din câte am înțeles, vor fi două sesiuni online de 3-4 ore. Așteptăm și să fim anunțați la ce niveluri se vor aplica pentru că nu toată școala va participa. Vor fi selectate anumite discipline, anumite clase, anumiți profesori și aceia vor participa la formare și vor aplica standardele.

Andreea Daraban: Din ceea ce am citit,  este vorba despre disciplinele din trunchiul comun. Ce schimbări concrete, din informațiile pe care le aveți până în prezent, aduc aceste standarde în modul de evaluare?

Mioara Pește: Disciplinele din trunchiul comun sunt disciplinele obligatorii la nivel național. Trunchiul comun se completează în fiecare an cu curriculum la decizia școlii și a elevului, prin acele discipline opționale. Fiecare disciplină are o programă. În programă sunt precizate clar competențele specifice pe care la finalul anului un elev trebuie să le dobândească. Standardele vin și aplică fiecărei competențe trei niveluri. Nivelul bază, nivelul mediu de cunoștințe și nivelul avansat. În fiecare din aceste trei niveluri vor fi descriptori. Standardele, de fapt, vor preciza pentru fiecare nivel, pentru fiecare competență, ce știe elevul și mai ales ce poate și ce știe să aplice.

Andreea Daraban: Există și în prezent astfel de standarde.

Mioara Pește: Sigur că da, sigur că există.

Andreea Daraban: Cu ce  vin nou acum aceste standarde?

Mioara Pește: Noutatea este aceasta, împărțirea pe cele trei niveluri, pentru fiecare competență.  Dacă până acum am o competență pe care elevul trebuie să o atingă și eu ca profesor apreciez nivelul la care acesta a ajuns, standardele vin să precizeze cele trei niveluri și în cadrul fiecărui nivel, se va preciza exact, dacă știe două, trei, cinci noțiuni, înseamnă că este la nivelul de bază. Dacă știe mai multe sau are mai multe competențe în a aplica ceea ce știe, va fi spre nivelul avansat.

Andreea Daraban: Vor exista niște rapoarte? Practic, profesorul va face la disciplina pe care o predă un raport individualizat pentru fiecare elev care să justifice nota pe care o primește?

Maria Pește: Cred că aici se va ajunge și asta este foarte bine din punct de vedere al evaluării, pentru că este un instrument și pentru profesorul care face evaluarea și pentru cei care evaluează o unitate școlară, dar este un instrument de formare a capacității de autoevaluare a fiecărui copil. În momentul în care ai scris clar competența specifică, apoi cele trei niveluri și în cadrul fiecăruia ce ar trebui să știi ca să fii considerat bază, mediu sau avansat, atunci îți formezi, de mic, această competență de autoevaluare, lucru care este foarte important, nu numai în școală, ci și în viață.

Andreea Daraban: Ulterior ar trebui, dacă tot le aplicăm, să facem și niște ore remediale pentru copiii care nu ating nivelul indicat.

 Mioara Pește: Sigur, e mult mai ușor să-ți proiectezi ceea ce urmează, să faci o activitate menită să remedieze, să aprofundeze niște cunoștințe,  în momentul în care vezi că au fost atinse două, trei sau mai puține standarde din cele prevăzute. E un instrument foarte bun, care va fi, cu siguranță, dacă vom reuși să-l implementăm corect la nivel național, unitar, va fi un instrument care va susține elevul, dar și profesorul. Este, cred, pentru prima dată când se va face lucrul acesta, la acest nivel, de a acoperi fiecare bucățică. Nimic nu mai este, ”ei, dar poate e așa”. E standard, e un tipar în care trebuie să ne încadrăm. Plus că va fi și un element motivațional pentru elevi. Sună bine bază, dar sună mai bine mediu, dar sună și mai bine avansat.

Andreea Daraban: Rezultatele acestor evaluări standardizate se vor exprima prin calificative la clasele primare și prin note la gimnaziu. Cum verificăm dacă nota pusă de un profesor respectă standardele?

Mioara Pește: Nu știu la ce s-au gândit cei care implementează proiectul, dar presupun și cred că o variantă ține de faptul că standardele acestea, fiind publice, oricine poate verifica. Ai o verificare și un feedback din partea beneficiarilor educației, elevi, părinți, ai un feedback și la nivelul catedrei. Într-o școală sunt mai mulți profesori de aceeași disciplină, sigur că ei discută, lucrează împreună. Ai o evaluare la nivelul școlii, există acolo o echipă care are competențe în evaluare și mai departe structurile care vor funcționa și vor avea abilități. Sigur, și inspectoratele școlare și Centrul Național de Evaluare.

Andreea Daraban: Înțeleg că dacă un profesor nu respectă standardele ar putea fi sancționat disciplinar. E realistă această verificare a respectării utilizării acestor standarde de către inspectoratele școlare?

Mioara Pește:  Nu știu, în faza asta când sunt  în fața  unei noutăți, a unui proiect atât de bine gândit și necesar în procesul acesta de evaluare, care nu mai trebuie lăsat așa la sufletul și mintea fiecăruia, nu vreau să mă gândesc la sancțiuni.

Andreea Daraban: Considerați că noile standarde vor contribui la o evaluare mai echitabilă la nivel național? Că o notă de la o școală din Iași, de exemplu, va avea aceeași valoare ca una dintr-un sat din județul Vaslui?

Mioara Pește:  Așa ar trebui să fie, dar eu vă spun acum ca profesor, eu predau fizică. Dacă eu pun astăzi un 10 unui copil la fizică, mergem pe extreme, un 10 sau o notă mai mică, dar mergem pe 10. Nu înseamnă că acel copil știe de 10. Din punctul meu de vedere ca profesor, înseamnă sigur că a atins niște competențe specificate în programă, dar eu evaluez și munca pe care copilul a depus-o pentru sarcina dată. Și eu am grijă să le spun copiilor cu care lucrez faptul că ai primit o notă mică sau o notă mare, nu înseamnă că știi de această notă mică, mare și e ca o etichetă pe care cineva ți-a pus-o. Mai mult înseamnă atenția și munca pe care tu ai depus-o pentru o anumită sarcină de lucru. Astăzi ți-ai făcut treaba de 10, mâine poate de mai puțin sau invers, ceea ce e de dorit. Astăzi mai puțin, iar mâine vei atinge nivelul de performanță maxim. De asta cred eu că e prea mult spus că va fi unitar, pentru că fiecare profesor evaluează…

Andreea Daraban: Chiar și cu aceste standarde?

Mioara Pește:  Chiar și cu aceste standarde. Aș vrea, eu ca profesor, să am libertatea să încurajez și să susțin munca unui copil care atât a reușit, atât poate, și să am posibilitatea, libertatea mea profesională, de a aprecia munca și efortul acestui elevi și de a-i acorda un punct în plus pe o notă. Vedeți dumneavoastră, când ajungem la media pe an școlar, cum se calculează acum, deja lucrurile se autoreglează. De aceea, cred că nu va fi o cuantificare așa foarte precisă, riguroasă la a doua, a treia zecimală, dar sigur va fi mai unitar decât este acum.

Andreea Daraban: Credeți că odată cu această standardizare a evaluării și a notării am putea avea și examene modificate?

Mioara Pește: Cu siguranță! Examenul pentru intrarea în clasa a V-a e un concurs organizat de anumite unități școlare. Cu siguranță dacă noi formăm profesorii pe această direcție a standardizării, dacă elevii și părinții vor fi obișnuiți cu astfel de evaluări, nu putem veni cu examene, cu evaluări la final de ciclu de altă natură.

Andreea Daraban: Poate că dacă am avea aceleași note și am putea compara notele, am putea renunța la un astfel de examen.

 Mioara Pește: Evaluarea la final de ciclu gimnazial a trecut prin foarte multe modificări. Am început cu acel examen de capacitate la trei discipline, am renunțat la trei-patru, că erau la alegere, istoria și geografia, am renunțat la una dintre ele și am rămas doar pe cele două discipline, română și matematică. Există, din ceea ce a lansat ministerul ca schimbări în viitor, tendința aceasta de a merge pe evaluări la mai multe discipline la final de ciclu. Să nu uităm că există, de câțiva ani buni, în sistemul de învățământ gimnazial evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Aceste tipuri de evaluări sunt cu un pas înaintea aplicării standardelor, pentru că acolo ai descriptori de performanță, ai standarde minimale, ai coduri pentru fiecare tip de item pe care elevul îl are de rezolvat și nu trebuie să inventăm ceva, ci să îmbunătățim acest sistem și dacă este evaluare la  clasele a II-a, a IV-a și a VI-a,  poate va fi, în final, și la a VIII-a. Inițial, evaluările la a II-a, a IV-a și a VI-a,   au început la limba română și o limba modernă, acum s-a renunțat, se merge doar pe limba română, iar la matematică și științe, trei discipline, matematică, biologie, fizică. Deci se pot îmbunătăți aceste tipuri de evaluări și în final să ajungem la clasa a VIII-a cu un altfel de tip de evaluare.

Andreea Daraban:  Dar credeți că modalitatea de selecție a viitorilor liceeni ar trebui schimbată?

Mioara Pește: Rreprezentanții sistemului de învățământ sunt cei care au în față mereu alte generații de copii. E firesc ca și noi sistemul, prin reglementări și prin programe și prin toate acțiunile pe care le derulăm, să ne adaptăm, să ne schimbăm. Nu putem rămâne cu aceeași programă, cu aceleași manuale, cu aceleași modalități de evaluare. Și sigur admiterea la licee, din punctul meu de vedere, nu cred că va fi doar evaluarea de final de ciclu. Evaluarea de final de ciclu gimnazial e un instrument de evaluare a școlii, e un instrument de a arăta fiecărui copil unde se află, la ce nivel a ajuns, dar admiterea la liceu,  cred eu, că ar trebui, totuși, să aibă o formă de competiție. Și asta privită nu pentru a ierarhiza copiii, ci pentru a-i motiva. Vreau să studiez la un anumit liceu, la un anumit colegiu tehnic sau teoretic, fac tot ce pot ca să ajung acolo. Și e bine ca fiecare copil să aibă o țintă, un obiectiv și noi, adulții din viața lui, să-l sprijinim să și-l atingă. Personal, aș opta mai mult și pentru o variantă de concurs, de admitere, nu știu în ce formă, dar cred că ar face bine pentru copii. Plus că fiecare unitate liceală primește o anumită resursă, de o anumită calitate.

Andreea Daraban:  Nu credeți că este o presiune foarte mare la un copil de 14-15 ani să treacă printr-un astfel de examen? Adică să aibă și o evaluare de final de ciclu, să aibă și o admitere la liceu, separată, în condițiile în care avem învățământ obligatoriu până în clasa a XII-a?

 Mioara Pește: Și asta este adevărat, dar cum îi pregătim pe copii pentru viață? Nu sunt pentru a pune presiune, nu sunt pentru a merge pe extreme, dar nici pentru a evita sau a amâna la infinit  niște provocări, pe care trebuie, până la urmă, să le facem față toată viața. Nu dăm toată viața un examen de admitere, dar în fiecare zi, prin deciziile pe care le luăm acasă, în viața particulară sau în cea profesională, simțim această presiune. Ori în momentul în care nu putem să o controlăm și nu putem face față acestei presiuni, am putea să nu controlăm nici succesul, nici insuccesul. Cumva trebuie să ne pregătim. Nu apăsând foarte mult pe această pedala a presiunii, dar gândită o formă de evaluare, la admiterea la anumite colegii, pe baza unui portofoliu care să conțină rezultatele pe care copilul pe parcursul gimnaziului le-a obținut în diverse competiții, de exemplu.  Deci sunt multe modalități care pot fi incluse în această admitere. Nu neapărat o foaie albă sigilată, un examen de la 9 la 11, cu presiunea și cele două variante: de eșec emoțional, până la urmă, e un copil bine pregătit și nu face față stresului, sau de succes. E de gândit aici, dar eu aș merge totuși pe o selecție în funcție de opțiuni, pentru că ține lucrurile în mișcare. Prima dată când am văzut cum arată copiii de clasa a IV-a în curtea unui colegiu, atunci când susțineau admiterea la clasa a V-a, mi s-a strâns inima, pentru că dădeau probă de română și de matematică în aceeași zi, cu jumătate de oră pauză, în timp ce la clasa a VIII-a, era organizat pe atunci examenul de capacitate cu o zi liberă între cele două probe. E prea mult la clasa a V-a. Acolo e prea mult, din punctul meu de vedere. Dar sunt convinsă că sunt și contraargumente.

Varianta audio a interviului: