(EXCLUSIV/ INTERVIU) Eurodeputatul Dan Barna, membru în Comisia de afaceri externe a Parlamentului European: „mărimea, populația, caracteristicile, tipul de economie, tipul de agricultură pe care Moldova le are, fac să nu fie percepută de niciunul din statele membre ale Uniunii ca un pericol. Se caută o variantă tehnică pentru a nu se da mesajul politic că Ucraina ar fi lăsată în urmă, un mesaj pe care nu ni-l dorim și care nu trebuie dat”
Publicat de hdaraban, 3 decembrie 2025, 22:17
Pe fondul negocierilor complexe privind pacea din Ucraina, eurodeputatul Dan Barna, membru al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, într-un interviu pentru Radio Iași, a subliniat că orice acord durabil nu poate exista fără Ucraina și fără implicarea directă a Europei și a Statelor Unite.
Răspunzând întrebărilor lui Horia Daraban, eurodeputatul român a precizat că utilizarea activelor rusești înghețate rămâne una dintre cele mai importante pârghii economice la dispoziția Uniunii.
Referitor la perspectiva aderării Republicii Moldova, „cuplarea” Chișinăului cu Kievul este, în opinia lui Dan Barna, mai degrabă un concept de comunicare, nu unul juridic, iar Bruxelles-ul caută soluții pentru a nu crea percepția unei „lăsări în urmă” a Ucrainei.
Din punctul de vedere al alesului european, principalele provocări din procesul de reforme de la Chișinău sunt cele din justiție și economie, precum și orizontul neclar al integrării Republicii Moldovei împreună cu regiunea separatistă nistreană.
Dan Barna: Perspectivele acordului de pace, care devine un lucru din ce în ce mai necesar, este un lucru așteptat deja de ani de zile. Și în acest context, propunerea americană are multe lucruri care probabil nu se vor putea găsi într-o eventuală formulă, care să și devină realitate. În primul rând, solidaritatea europeană pentru Ucraina este una mai necesară ca niciodată și, practic, asta vedem că este și sunt convins că va rămâne așa poziția instituțiilor europene, Comisie, Consiliu, în momentul de față, Parlamentul e oricum acolo de mai mult timp, și prezența Ucrainei în orice fel de acord este o condiție, de asemenea, sine qua non.
O pace care să fie făcută fără Ucraina la masă nu este realistă cum tot o pace fără Europa implicată în demersurile de găsirea unui acord nu va fi posibil, pentru că, să nu uităm, relația dintre Rusia și Europa este o relație complexă. Actuala situație geopolitică vine poate și din deciziile, nu toate inspirate, pe care Europa le-a luat în ultimele zeci de ani în relație cu economia Rusiei. De aceea, o pace credibilă, o pace cu potențial de a deveni realitate nu se poate întâmpla repede fără ca Statele Unite să fie implicate, ca unul din actorii definitorii în structura NATO, fără ca Europa să fie parte din discuție, fără ca Ucraina să fie parte și să accepte o astfel de înțelegere.
Acestea sunt câteva dintre direcțiile fără de care eu nu văd realist un acord de finalizare a acestui război.
Horia Daraban: În ceea ce privește partea economică și împărțirea fondurilor rusești care sunt înghețate, la ora actuală, care este viziunea Uniunii Europene în această chestiune?
Dan Barna: Este una din pârghiile foarte importante pe care Europa le are, aceste active înghețate, în momentul de față. Suntem în etapa în care sunt folosite, spunem, fructele juridice, adică dobânzile de la aceste active. Se discută chiar de utilizarea, într-o măsură mai aprofundată a lor și este o direcție pe care și eu o susțin, pentru că modalitatea prin care acest război se poate încheia, modalitatea prin care Putin și regimul său pot fi îngenunchiați este una foarte clar economică.
Știu și ați văzut discuțiile din presă, din think-tank-ul acestea de analiză strategică, se mizează că, la un moment dat, economia Rusiei ar trebui să colapseze și acela ar fi începutul sfârșitului războiului sau a agresiunii. Dar e foarte greu de așteptat lucrul acesta, pentru că Rusia are o reziliență inerțială foarte mare. Plus că și e foarte important, și am de spus lucrul acesta, regimul actual care îl susține pe Putin nu este bazat pe un singur om.
Economia Rusiei este definită acum și este construită ca o economie de război. Va fi foarte greu că acele milioane de oameni, care lucrează în momentul de față în industria de război, acestor oameni să le spună „gata, mergeți acasă și începem din nou să produceți mașini de cusut și carcase de calculator”.
Horia Daraban: Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar trebui să fie garanțiile oferite Ucrainei? De-o parte, avem opoziția americană care e legată de un refuz în ceea ce privește primirea Ucrainei în NATO. Pe de altă parte, Uniunea Europeană merge pe ideea unor garanții care să fie similare cu ceea ce prevede articolul 5. Care ar trebui să fie dimensiunea garanțiilor de securitate pentru Ucraina?
Dan Barna: Aici, trebuie privită modalitatea în care va fi redefinit flancul estic al alianței NATO și al Uniunii Europene, pentru că, vorbind în egală măsură despre politica de extindere a Uniunii Europene, o politică, de fapt, care arată că proiectul european este în continuare unul viu și credibil. Și, din această perspectivă, primirea Moldovei în Uniunea Europeană, o garanție și o promisiune a Ucrainei ca, în momentul în care va face reformele necesare, poate să devină membra Uniunea Europene, sunt câteva elemente care trebuie să facă parte din pachetul final de garanții, fără doar și poate.
Pe partea militară, garanții de structură, acord bilateral, parteneriat NATO-Ucraina, cred că sunt realiste și am văzut că americanii nu se opun unei astfel de înțelegeri, chiar dacă ei se opun unei, spunem, aderări formale a Ucrainei la NATO pe actuala structură, din perspectiva acelei zone tampon, care ar putea să fie Ucraina între NATO, spațiul euroatlantic și Rusia și spațiu euro-asiatic.
Horia Daraban: Ați pomenit de parcursul spre integrarea europeană, ați precizat Ucraina, ați precizat Republica Moldova, la ora actuală Budapesta se opune drumului aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Cele două state merg acum în tandem, merg împreună. Ce ar însemna o decuplare între cele două? Care ar fi efectele din punctul dumneavoastră de vedere?
Dan Barna: Nu există nicăieri în tratatele europene, nici în regulamente, nici în proceduri termenul acesta, instrumentul acesta al cuplării. Este practic o poziționare, mai degrabă, de comunicare politică, faptul că Moldova și Ucraina sunt percepute ca fiind în tandem în aspirația lor de integrare în Uniunea Europeană. Deci, vorbim practic de o decizie politică care e în mâinile Consiliului, vom avea un Consiliu și acum în luna decembrie, în care se caută soluții tocmai pentru că pentru Moldova nu există niciun fel de opoziție la nivel european.
Mărimea, populația, caracteristicile, tipul de economie, tipul de agricultură pe care Moldova le are, fac să nu fie percepută de niciunul din statele membre ale Uniunii ca un pericol pentru ele. Și din această perspectivă, neexistând opoziție, se caută o variantă tehnică pentru a nu se da mesajul politic că Ucraina ar fi lăsată în urmă, pentru că este, într-adevăr, un mesaj pe care nu ni-l dorim și care nu trebuie dat. Și, din această perspectivă, discuțiile sunt acum în zona de a avea o deschidere tehnică a negocierilor, astfel încât, capitolele să fie deschise în sensul de a se începe reformele necesare, monitorizarea lor și toți pașii, acest ping-pong de proceduri între Comisie și guvernul de la Chișinău, astfel încât decizia politică, care eventual poate ar putea să vină la început anului viitor, să nu țină în loc pașii spre integrare.
Horia Daraban: Din punctul dumneavoastră de vedere, din discuțiile pe care le-ați avut, care considerați că sunt zonele cele mai dificile în ceea ce privește procesul de negociere, în ideea aderării legat de Republica Moldova?
Dan Barna: Este și la Chișinău un subiect delicat legat de funcționarea justiției și e așteptată reforma din justiție. Este una dintre provocările pe care Guvernul Munteanul le are în față. De asemenea, pe zona economică, sunt mai multe reglementări așteptate să fie asumate de către guvern în perioada următoare.
Ce e însă important de remarcat este că acest nou guvern la Chișinău este unul care continuă direcția pro-europeană explicită, asumată, pe care a avut-o și guvernul Recean, înainte. Este un lucru foarte bun și oamenii din Guvernul Munteanul sunt credibili în momentul de față la Bruxelles și este un lucru foarte important.
Horia Daraban: La ora actuală, Republica Moldova, prin anumite documente, anumite norme mai face parte din Comunitatea Statelor Independente? De la Chișinău sunt aproximativ 70 de norme abrogate, mai rămân în vigoare 200 și care cumva reglementează relația Republicii Moldova cu CSI. Considerați că există o contradicție între parcursul european pe care îl propune Chișinăul și felul în care gestionează relația cu CSI?
Dan Barna: Politica se face cu cărțile pe care le ai, nu pe care ți-ai dori să le ai în mână. Este un context istoric din care Republica Moldova vine. Etapa aceasta de pregătirea aderării are în vedere și reglementarea acestor relații bilaterale, multilaterale care există istoric în Moldova și de aceea chiar spuneați, o parte din reglementări sunt deja abrogate, altele sunt în analiză și vor fi abrogate, unele poate vor deveni acorduri bilaterale cu state din regiune, pentru că Moldova este acolo unde se află și nu se va muta.
Horia Daraban: Moldova cu Transnistria în Uniunea Europeană?
Dan Barna: Este un subiect la care a răspuns foarte interesant și președinta Maia Sandu: e de dorit să fie cu Transnistria, este, însă, un subiect care rămâne deschis.
Varianta audio a interviului:
Autor: Horia Daraban
