Ascultă Radio România Iași Live

#StareaEducației (INTERVIU) Elevii remigranți, între provocările revenirii acasă și nevoia unei școli adaptate. Alexandru Cohal, cercetător Institutul ”Al. Philippide” Iași: Faptul că acești copii vorbesc în familie limba română nu garantează că ei o și scriu. În plus, odată ajunși în școlile din România, copiii sunt integrați în clase obișnuite și trebuie să facă față acelorași cerințe ca elevii care au parcurs întregul traseu educațional în țară.

#StareaEducației (INTERVIU) Elevii remigranți, între provocările revenirii acasă și nevoia unei școli adaptate. Alexandru Cohal, cercetător Institutul ”Al. Philippide” Iași: Faptul că acești copii vorbesc în familie limba română nu garantează că ei o și scriu. În plus, odată ajunși în școlile din România, copiii sunt integrați în clase obișnuite și trebuie să facă față acelorași cerințe ca elevii care au parcurs întregul traseu educațional în țară.

Publicat de andreeadaraban, 16 noiembrie 2026, 18:12


Revenirea în România după o perioadă petrecută în străinătate nu înseamnă întotdeauna și o reintegrare ușoară în sistemul de învățământ. Pentru copiii care au urmat cursurile unor școli din alte țări, adaptarea la programa românească poate deveni o adevărată provocare, mai ales atunci când vine vorba despre exprimarea în scris, gramatică, înțelegerea cerințelor școlare și integrarea în colectivul clasei.

Aceste dificultăți au fost analizate în cadrul proiectului REAL – „Adaptarea socio-lingvistică la elevii români proveniți din străinătate”, derulat la Iași. Cercetarea a urmărit să identifice problemele cu care se confruntă elevii remigranți, dar și nevoile familiilor și ale cadrelor didactice care trebuie să îi sprijine în procesul de reintegrare.

Invitat în emisiunea #StareaEducației, Alexandru Cohal, cercetător la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” din Iași, inițiator al proiectului, a explicat că fenomenul a devenit tot mai vizibil în școlile românești, în special începând cu anii 2022-2023, când numărul copiilor reveniți din străinătate a crescut semnificativ. „Una este să ai doi elevi în județ și alta este să ai două mii dintr-o dată care îți apar și pe care trebuie să îi antrenezi”, a subliniat cercetătorul, atrăgând atenția că adaptarea nu trebuie să fie responsabilitatea exclusivă a copilului. Școala și familia trebuie, la rândul lor, să înțeleagă fenomenul și să își adapteze modul de intervenție.

Vorbesc românește, dar întâmpină dificultăți când trebuie să scrie

Una dintre concluziile importante ale cercetării este că dificultățile elevilor remigranți nu se manifestă neapărat în comunicarea orală, ci mai ales în exprimarea scrisă, gramatică și ortografie. Deși mulți dintre acești copii vorbesc românește acasă, în familie, acest lucru nu înseamnă că au și competențele necesare pentru a utiliza limba română în context școlar.  „Faptul că acești copii vorbesc în familie, în Spania, în Italia, de unde vin ei, limba română acasă, la bucătărie, nu garantează că ei o și scriu”, a explicat Alexandru Cohal. În plus, odată ajunși în școlile din România, copiii sunt integrați în clase obișnuite și trebuie să facă față acelorași cerințe ca elevii care au parcurs întregul traseu educațional în țară. Recuperarea diferențelor într-un timp scurt, fără sprijin adecvat, poate genera dificultăți de învățare și frustrări.

Teama de greșeli poate duce la retragerea elevilor

Dincolo de problemele lingvistice, cercetarea REAL evidențiază și o componentă emoțională importantă. Unii elevi evită să vorbească românește de teamă să nu greșească sau să nu devină ținta ironiilor colegilor, iar această nesiguranță le poate afecta participarea la ore și integrarea în colectiv.

Alexandru Cohal consideră că școala trebuie să înțeleagă faptul că asemenea reacții sunt firești în procesul de adaptare și că elevii au nevoie de sprijin, încurajare și consiliere. „Noi spunem școlii că e firesc să se întâmple asta, că nu e vina nici a școlii, nici a elevului”, a precizat cercetătorul.

Un rol important îl au și părinții. Potrivit cercetării, viitorul educațional al copiilor reprezintă unul dintre motivele importante pentru care multe familii aleg să revină în România. Cu toate acestea, există un paradox.  Deși părinții au mari așteptări de la școala românească, colaborarea lor cu instituția de învățământ nu este întotdeauna suficient de consistentă. Mai mult dialog între familie și școală ar putea preveni situațiile în care dificultățile de adaptare se transformă în dezinteres sau chiar în risc de abandon școlar, mai spune Alexandru Cohal.

 Orele de acomodare nu sunt suficiente

În prezent, legislația românească prevede posibilitatea organizării unor grupe de acomodare lingvistică și culturală pentru elevii reveniți din străinătate. Cercetarea REAL arată însă că eficiența acestor activități este redusă.

Una dintre probleme este eterogenitatea grupelor. În aceeași clasă de acomodare pot ajunge copii cu niveluri foarte diferite de cunoaștere a limbii române, de la A1 până la B2, proveniți din sisteme educaționale și contexte lingvistice diverse. Unii vin din Spania, alții din Marea Britanie sau Qatar, iar profesorii trebuie să găsească soluții didactice pentru nevoi foarte diferite.

În plus, participarea elevilor la aceste ore este redusă, iar intervenția graduală, de o oră pe săptămână, nu pare suficientă pentru recuperarea rapidă a competențelor necesare integrării în învățământul de masă.

În opinia lui Alexandru Cohal, este nevoie de o schimbare de abordare: în locul unei acomodări lente, elevii ar trebui să beneficieze de un program intensiv de învățare a limbii române, în primele luni de la revenirea în țară.

Cercetătorul propune ceea ce numește o „injecție lingvistică”: patru ore de limba română pe zi, timp de aproximativ două luni, într-un program organizat în cadrul unei școli de vară sau de iarnă. „Este mult mai eficientă o intervenție rapidă, intensă, cu precădere în primele luni în care ajung în sistemul școlar din România”, a explicat Alexandru Cohal.

Primele 14 zile, esențiale pentru integrarea copilului

Unul dintre rezultatele concrete ale proiectului REAL este elaborarea unui ghid de primire și însoțire a elevilor remigranți, care propune un traseu de sprijin desfășurat pe parcursul a aproximativ 11-12 luni. Potrivit cercetătorului, procesul de integrare ar trebui să înceapă încă din momentul în care familia intră în contact cu autoritățile locale. Primăria sau unitatea administrativ-teritorială (UAT) ar urma să reprezinte primul punct de informare și orientare pentru părinți, urmat de secretariatul școlii, unde se realizează procedurile de înscriere și echivalare.

Primele 14 zile de la sosirea copilului în școală sunt considerate esențiale. În acest interval ar trebui să aibă loc: evaluarea inițială a nivelului de limbă română, o întâlnire cu consilierul școlar, o discuție cu familia; elaborarea unui plan individual de sprijin și identificarea unui coleg care să îl ajute pe copil să se integreze.

Ghidul mai propune monitorizarea periodică a progresului școlar și lingvistic, continuarea orelor de acomodare și organizarea unui program intensiv de limba română în perioada 15 iunie – 15 august.

Documentul a fost prezentat la Primăria Municipiului Iași, în cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanți ai aproximativ 50 de școli. Ghidul urmează să fie validat în următorul an de profesioniștii din sistemul educațional, iar recomandările sale ar putea fi testate în școli, printr-un proiect-pilot realizat în colaborare cu Fundația Euroed și Inspectoratul Școlar Județean Iași.

 

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Ce v-a determinat să inițiați acest proiect, această cercetare,”Adaptarea socio-lingvistică la elevii români proveniți din străinătate” și care sunt, pe scurt, rezultatele studiului?

Alexandru Cohal:  În cazul acestei cercetări, care îi are în centru pe elevii remigranți, am plecat de la faptul că, efectiv, îi vedem în școli. La început îi vedeam puțin, apoi, începând, mai ales,  cu anii 2022-2023, numărul lor a devenit mai mare. E drept că pentru mine, ca cercetător care se ocupă de socio-lingvistică, domeniul nu este deloc nou. Suntem, de fapt, în zona socio-lingvisticii migrației și suntem destul de antrenați în România, să ne uităm la modul în care copiii își mențin limba română în străinătate. Și cu asta m-am ocupat o bună perioadă de timp. Ei bine, aceste cercetări pe migrație de prin anii 2020-2021 s-au îndreptat asupra fenomenului limbii române, ca limbă, să zicem, a unei reîntoarceri, în cazul nostru, copiii care revin din Europa, cu precădere, și am pus împreună cercetarea de tip științific cu o atenție mai mare asupra ceea ce se întâmplă la nivelul școlii, la politicile educaționale și așa a apărut această cercetare.

Andreea Daraban: Și care sunt, pe scurt, rezultatele acestui studiu, acestei cercetări?

Alexandru Cohal:  Am aflat că sunt trei categorii de subiecți ai cercetării noastre. La început te gândești, e copilul, e elevul care trebuie adaptat, căruia trebuie să ne adresăm într-un anumit fel. Apoi am aflat că, de fapt, școala are nevoie să se adapteze unui fenomen nou. Una este să ai doi elevi în județ  și alta este să ai două mii dintr-o dată care îți apar și pe care trebuie să îi antrenezi. Deci, profesorii au devenit și ei subiectul cercetării. Și, bineînțeles, ca să înțelegem copiii, musai e să introducem în ecuație familia. Prin urmare, proiectul acesta, cu acronimul REAL, a cercetat familia remigrantă și școala, bineînțeles beneficiarul fiind elevul remigrant. Am aflat că toate aceste realități au nevoie să fie înțelese, descrise și, în funcție de descrierea cât mai corectă a fenomenului remigrație școlare, ar fi nevoie de niște intervenții specifice. Ei, concluziile noastre ar fi că este cazul, ca actorii din școală să aibă un plan foarte precis în ceea ce îi privește pe acești elevi, pentru că, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu educația la elevii sedentari, în care funcționează foarte bine acumularea în timp, repetiția, sedimentarea informațiilor, pentru acești elevi care revin cu familia din străinitate sau care, de fapt, aterizează pentru prima dată în România, deci care au fost școlarizați peste hotare, este mult mai eficientă o intervenție rapidă, intensă, cu precădere în primele luni în care ajung în sistemul școlar din România. Asta este o noutate, pentru că legea din 2023 a gândit o intervenție graduală, cu ore o dată pe săptămână, ore de acomodare lingvistică și culturală în sens larg. Se pare că nu funcționează în cadrul românesc, în cadrul școlii din România, se pare că efectele sunt destul de mici, inclusiv participarea la aceste ore de acomodare e redusă. Apoi, am aflat că, în realitate, familiile ajung în primul rând la primărie, că UAT-urile au un rol foarte important în informarea rapidă a părinților asupra problemelor socio-educaționale pe care copiii le întâmpină, deci e nevoie să acționăm în sistem cu UAT-urile. Și am mai aflat că școala are niște resurse pentru a-i integra mai bine pe acești elevi, nu trebuie să inventăm roata, dar că ar trebui explicate bine lucrurile, de sus în jos, de la inspectorate și, să sperăm, și de la minister, în așa fel încât să fie un sistem care acționează cât mai rapid, cum spuneam la început, în principal din perspectiva limbii române ca limbă nematernă sau ca limbă străină, care ar trebui predată intensiv, într-o vară sau, oricum, într-o perioadă bine determinată, care să semene, mai degrabă, cu o intervenție intensive, de tipul unei injecții lingvistice, am numit-o noi, și nu ca un tratament homeopatic din acela din care iei câte două picături și aștepți ca să-ți treacă într-un an. Aici e nevoie de o intervenție foarte rapidă, care ajută elevul apoi să parcurgă mai ușor tranziția către învățământul de masă. Acesta este obiectivul, o integrare socio-educațională și lingvistică, evident, a elevului în sistemul românesc.

Andreea Daraban: Ați identificat mai multe probleme cu care se confruntă acești elevi remigranți.  Cercetarea realizată arată că dificultățile cele mai mari nu sunt neapărat în comunicarea orală, ci în exprimarea scrisă, respectiv gramatică, ortografie. Cum se explica acest lucru? Copiii vorbesc acasă în limba română cu părinții, dar nu scriu niciodată și de aici apar problemele?

Alexandru Cohal:  Da, la întrebarea asta cred că răspunsul îl avem cu toții și grație interviurilor pe care le-ați realizat anul trecut și în acest an cu mai multe familii care au revenit în județul Iași. Am aflat chiar de la radio lucrul acesta, ascultând interviurile dumneavoastră și apoi le-am aprofundat în cercetare. Într-adevăr, faptul că acești copii vorbesc în familie, în Spania, în Italia, de unde vin ei, limba română acasă, la bucătărie, nu garantează că ei o și scriu. Limba școlară înseamnă înțelegerea unor cerințe școlare, înseamnă capacitatea de a da răspunsuri destul de complexe în limba română și, evident, a scrie. Deci aici e o problemă pe care o moștenesc acești elevi. Un al doilea motiv pentru care există această problemă e că școala nu e pregătită să înfrunte această problemă în acest fel. De fapt, inserați în învățământul de masă, elevii intră într-un program și nu e vina școlii, pentru că așa este gândită în acest moment acomodarea lor. Ei intră în sistemul de învățământ, iar părinții și profesorii sunt obligați să îi aducă cât mai repede într-o situație în care să scrie, să învețe, să aibă randament  la fel ca elevii care nu au migrat niciodată. Și iată că și școala ne-a explicat, prin această cercetare, că e foarte greu să-i aducem într-un timp scurt și fără prea multe traume pe acești elevi la nivelul celorlalți. Să zicem, aceasta este problema moștenită. Mai sunt și alte probleme pe care elevii remigranți le au.

Andreea Daraban: Citeam în studiul dumneavoastră că o problemă sensibilă se referă la faptul că unii elevi evită să vorbească românește, de teama de a nu comite greșeli  sau să fie ironizați de colegi, poate chiar de profesori. Cât de importantă este componenta aceasta emoțională și socială în procesul de reintegrare?

Alexandru Cohal:  E foarte importantă. Acum, cazurile sunt foarte multe și realitatea este pestriță. Poți să ai elevi care au făcut câteva ore de limbă, cultură și civilizație românească în străinătate și care au nivel de limbă A1, A2, chiar la scris, și aceștia se vor integra mai ușor. Deci și aspectele acestea socio-emoționale, să zicem și o eventuală frustrare personală are mai puțin impact asupra carierei elevului. Însă, în cazul în care la scris nu stă bine, la înțeles, înțelege greu cerințele la școală, atunci, într-adevăr, se poate retrage și protocolul nostru prevede o echipă care să îi primească pe acești elevi, pentru a detecta dinainte de a se întâmpla o eventuală retragere din școală. Țtim bine că abandonul școlar e o problemă transversală, interesează și sedentarii. Deci, da, poate exista această frustrare. Noi spunem școlii că e firesc să se întâmple asta, că nu e vina nici a școlii, nici a elevului, dar că școala trebuie să devină conștientă că e un lucru fiziologic, se întâmplă, această frustrare, are loc și că doar prin consiliere și prin discuții cu părinții lucrurile se pot îmbunătăți. Părinții au foarte multă încredere în școală, apoi când nu au încredere se răzbună, nu comunică foarte clar, dar ceea ce am aflat din cercetare este că un procent foarte mare din motivația părinților de a reveni în România este chiar cariera elevilor sau, în fine, viitorul în școală.

Andreea Daraban: Consideră că școala este foarte bună la noi în țară.

Alexandru Cohal:  Au mari speranțe, dar aici e un paradox, în același timp sunt mai puțini dispuși, în general vorbesc, sunt și excepții, sunt foarte puțini dispuși să abordeze școala la modul cu adevărat colaborativ. Asta este o altă cheie, zic eu, de acces pentru adaptarea și integrarea acestor elevi, și anume mai mult dialog între școală și familie.

Andreea Daraban: Sunt testați acești copii când se întorc din străinătate în ceea ce privește nivelul de limbă?

Alexandru Cohal:  Aici e o problemă de lege și metodologie. Neavând noi în România pentru elevii sedentari, adică pentru cei care nu vin din afara României, neavând noi pentru cei sedentari  o metodologie pentru a-i testa, că nu a fost nevoie, nu avem nici o metodologie clară pentru a-i testa pe acești elevi, care să vină de la minister,  cu indicații clare. Însă școala își poate construi autonom instrumente, chiar rudimentare, dar eficiente, de testare a acestor elevi. Din cercetarea noastră a rezultat că unele școli din județul Iași au astfel de instrumente pentru a înțelege dacă elevul e de nivel A1 sau A2. Deci nu există o metodologie. Noi propunem să existe această metodologie. Poate fi replicată din modelul Institutului limbi române ca limbă europeană, dezvoltat la Universitatea”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Avem acest accept de la profesorii de acolo. Este interesant de zis că acest model a fost inspirat de necesitățile profesorului din preuniversitar, din județele cu comunitate maghiară, deci cu copii bilingvi, din necesitatea de a li se preda limba română într-un mod adecvat. Iată, deci că putem importa practici și putem să le adaptăm și pentru elevii remigranți.

Andreea Daraban: Legislația din România prevede existența acestor grupe de acomodare, pe care le-ați menționat chiar la început, însă părinții au fost destul de reticenți. Deși au fost informați, nu prea au mers cu copiii către aceste grupe de acomodare unde, practic, se învață limba română ca pe o limbă străină, nu?

Alexandru Cohal: Da, în realitate am aflat că nu e, să zic, doar o responsabilitate a școlii că nu a informat. Aceste ore de acomodare au în realitate o eficacitate redusă. Cel puțin profesorul de la Iași, cu care noi am avut discuții și care ne-au permis să aflăm modul în care lucrează, face eforturi extraordinare să lucreze cu acești elevi. Dar eficacitatea este dată de faptul că legiuitorul a gândit într-un mod, să zicem perfectibil ca să nu zicem imperfect, a gândit în mod perfectibil modalitatea de interacțiune elevi-profesori. Imaginați-vă că la aceste grupe de acomodare stau elevi cu niveluri de limba română diferite de la A1 la B2, B2 fiind foarte de căutat, e rar, însă, la acești elevi care vin în orice moment al anului școlar în aceste grupe de acomodare, care au repertorii  lingvistice multilingve. Poți să ai elevi care vin din Spania, din Marea Britanie, unii din Qatar, iar profesorul trebuie să facă niște jonglerii didactice și lingvistice chiar extraordinare și profesorii fac asta.

Andreea Daraban: Și vârstele sunt diferite.

Alexandru Cohal:  Bineînțeles. Deci suntem într-un moment în care atât legiuitorul cât și școala înfruntă practic un tsunami, iar instrumentele sunt foarte puține, curajul este foarte mare, dedicarea profesorului este foarte mare, scopul nostru a fost să dăm instrumente. În primul rând să descriem fenomenul și apoi să dăm instrumente. Un instrument este acela al injecției de lingvistică, injecție de limbă română. Elevii au nevoie să fie împregnați în limba română cu patru ore pe zi, două luni, în care profesori antrenați în sistemul acesta de predare a limbii române ca limbă nematernă sau ca limbă maternă bis să le predea, în mod intensive, limba română și nu numai limba română, că acest concept poate să fie destul de abstract. De fapt, prin limba română școlară noi ce înțelegem? Modul în care se pun cerințele în manuale. De exemplu, fiul meu nu este remigrant, îl pot considera sedentar, chiar dacă și el a făcut câțiva ani, când era preșcolar, în străinătate și are și acum dificultăți în a înțelege toate cerințele din manuale. Imaginați-vă cât de greu este pentru un copil care a aterizat acum din Spania să înțeleagă, la fel ca fiul meu, cerințele din manual. Ei bine, în aceste ore pe care noi le imaginăm în cadrul unei școli de vară, școli de iarnă, e mai puțin important când se întâmplă, elevii vor învăța și asta, și anume cum să abordeze un caiet, cum să abordeze un manual, cum să abordeze, de fapt, predarea unor materii nelingvistice, respectiv chimie, fizică, etc. Acesta este obiectivul.

Andreea Daraban: Vorbeați despre instrumente, proiectul REAL propune un ghid, un ghid de primire și însoțire a elevilor remigranți cu măsuri de sprijin pe parcursul a 12 luni. Care sunt cele mai importante recomandări din acest ghid?

Alexandru Cohal:  Săptămâna trecută, la Primăria Iași, împreună cu fundația Euroed, care a ghidat aceste ultime trei luni din cercetarea REAL și cu Inspectoratul Școlar Județean, am pus pe masă ceea ce noi considerăm acum a fi un ghid, care va trebui validat în următorul an de profesioniștii din școli și, înțeles de familii și, până la urmă, măsurat în rezultatele sale. Asta ar fi următoarea etapă. Ce am pus pe masă? Am pus un traseu de 11 luni în care primăria sau UAT-ul să fie punctul de contact, apoi secretariatul școlii este al doilea pas. Secretariatul face echivalarea. Primele 14 zile sunt foarte importante. Ar trebui ca în aceste 14 zile să aibă loc testul de intrare, o evaluare a consilierului școlar, o întâlnire cu familia, un plan de sprijin și, nu mai puțin important, detectarea în 14 zile a unui coleg-prieten. Este un concept folosit în străinătate și care a dat rezultate. Deci, într-un mod voluntar și fără a fi obligați, diriginții ar putea să sugereze, să propună unor colegi mai empatici și mai obișnuiți cu diferențele culturale, să fie prietenii școlari ai acestor nou veniți, pe o perioadă de 2-3 luni. Apoi ar fi, cum spuneam, sprijinul acesta la clasă care trebuie să continue și să fie testat periodic. Orele de limba română de la grupele de acomodare sunt binevenite, pentru că validează până la ”vara limbii române” faptul că acest elev este într-un fel diferit. Trebuie să acceptăm această diferență, iar apoi ”vara limbii române” ar trebui să fie între 15 iunie și 15 august, timp  în care româna să fie predată ca limba străină 4 ore pe zi. Aici gândim să pilotăm anul viitor în școli, împreună cu Fundația Euroed și evident cu Inspectoratul Școlar Județean și această posibilitate, iar școlile se vor putea înscrie în mod voluntar să aplice acest lucru, cele cu emigranți evident, și să vedem dacă ceea ce noi propunem în urma cercetării este validat de profesioniști, adică de profesori și cadrele didactice CJRAE și așa mai departe.

Andreea Daraban: Ghidul va fi diseminat în școli?

Alexandru Cohal:  Da. La evenimentul de la Primăria Municipiului Iași au fost în jurul de 50 de școli, dacă nu mă înșel, prin reprezentanții lor.  Au fost distribuite fizic și în curând va fi, cred, postat de online de Fundația Euroed.

Andreea Daraban:  Un astfel de proiect, ce prevede crearea de grupe de acomodare care se apleacă asupra integrării copiilor reveniți din străinătate, este și în Republica Moldova. Ați studiat legislația lor? E similară cu a noastră? Există diferențe sau poate modele de bune practici pe care le-am putea împrumuta?

Alexandru Cohal:   Da. Modelul din Republica Moldova este recent, este mai recent decât cel din România, însă este foarte îndrăzneț. Legea educației, care la ei se cheamă Codul educației, a pus în aplicare de foarte de curând o procedură de integrare a acestor elevi. Seamănă foarte bine cu ce este în România. În plus față de situația din România, Republica Moldova a creat prin lege mecanismul financiar prin care să producă bani și resurse pentru profesorii care predau acestor elevi.

Andreea Daraban: La noi nu există așa ceva?

Alexandru Cohal:   Trebuie să spunem că nu există. În România, legiuitorul nu a specificat alte resurse decât cele ale școlii. Școlile, în realitate, sunt  însă foarte chinuite de birocrație, de procedure și e foarte greu să predai limba română ca limbă străină neantrenat și fără bani. Este clar că instituțiile statului, Ministerul Educației din România trebuie să ia act de ceea ce a făcut Republica Moldova și recomandarea noastră este evident aceea de a găsi resurse pentru a ajuta școlile, pentru a pune școlile într-o situație corectă, de a alinia legislația cu partea financiară. Republica Moldova a activat acest plan de reintegrare lingvistică pentru remigranți. Ținta lor este foarte clară, vor să ajungă la B1, deci la jumătatea parcursului lingvistic de achiziție a  limbii române într-un an și deși nu există încă rezultate măsurabile, pentru că este totul foarte recent, vorbim de primăvara acestui an, am mari speranțe că în Republica Moldova, unde în ultimul an s-au înscris 3000 de elevi reveniți din străinătate, am mari speranțe că Republica Moldova va fi un exemplu în acest sens.

Varianta audio a interviului:

(INTERVIU) Loren și Marcus, la Bună Dimineața cu Cristina Spînu (15.11.2026)
Emisiuni duminică, 15 noiembrie 2026, 17:28

(INTERVIU) Loren și Marcus, la Bună Dimineața cu Cristina Spînu (15.11.2026)

Loren și Marcus au lansat „Plecat de acasă”, o piesă despre provocările vieții și nevoia de a-ți găsi propriul drum. Cu un mesaj sincer...

(INTERVIU) Loren și Marcus, la Bună Dimineața cu Cristina Spînu (15.11.2026)
(AUDIO) Literatura victoriană în România comunistă (EUAIC), de filolog Andreea-Mihaela Tamba-Chiriac, lansată la Iași
Emisiuni duminică, 15 noiembrie 2026, 09:56

(AUDIO) Literatura victoriană în România comunistă (EUAIC), de filolog Andreea-Mihaela Tamba-Chiriac, lansată la Iași

Reprezentanții Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în ziua de joi, 5 noiembrie 2026, începând cu ora 14, au organizat...

(AUDIO) Literatura victoriană în România comunistă (EUAIC), de filolog Andreea-Mihaela Tamba-Chiriac, lansată la Iași
#StareaEducației (INTERVIU) Cursurile de japoneză, tot mai căutate la Iași. Yusuke Sumi, directorul Centrului Cultural Japonez: Am dorit ca amatorii, fanii de cultură japoneză și fanii de cultură românească să se întâlnească cumva. Unele lucruri sunt mai bune în România decât în Japonia. Îmi place sistemul universitar din România, pentru că studenții au o specializare și ulterior chiar lucrează în domeniul respectiv.
Emisiuni duminică, 15 noiembrie 2026, 08:46

#StareaEducației (INTERVIU) Cursurile de japoneză, tot mai căutate la Iași. Yusuke Sumi, directorul Centrului Cultural Japonez: Am dorit ca amatorii, fanii de cultură japoneză și fanii de cultură românească să se întâlnească cumva. Unele lucruri sunt mai bune în România decât în Japonia. Îmi place sistemul universitar din România, pentru că studenții au o specializare și ulterior chiar lucrează în domeniul respectiv.

Cursuri gratuite de limba japoneză, ateliere pentru copii și activități dedicate dialogului intercultural. Centrul Cultural Japonez al...

#StareaEducației (INTERVIU) Cursurile de japoneză, tot mai căutate la Iași. Yusuke Sumi, directorul Centrului Cultural Japonez: Am dorit ca amatorii, fanii de cultură japoneză și fanii de cultură românească să se întâlnească cumva. Unele lucruri sunt mai bune în România decât în Japonia. Îmi place sistemul universitar din România, pentru că studenții au o specializare și ulterior chiar lucrează în domeniul respectiv.
Primul român premiat de Alianța Civilizațiilor din cadrul ONU- la ”Weekend cu prieteni”, cu Mihaela Steliana Munteanu (14.11.2026)
Emisiuni sâmbătă, 14 noiembrie 2026, 19:19

Primul român premiat de Alianța Civilizațiilor din cadrul ONU- la ”Weekend cu prieteni”, cu Mihaela Steliana Munteanu (14.11.2026)

În 14 noiembrie 2026 am discutat la ”Weekend cu prieteni”, cu Marius Dumitrescu, de la Asociația Suryam și Mureș Hub, care este primul român...

Primul român premiat de Alianța Civilizațiilor din cadrul ONU- la ”Weekend cu prieteni”, cu Mihaela Steliana Munteanu (14.11.2026)
Emisiuni vineri, 13 noiembrie 2026, 13:11

„Nu mă sperie Bacul!” – o premieră națională în educație! Sofia și Dan Crudu, inițiatorii proiectului, cu Mihai Florin Pohoață, la Pulsul Zilei – 13.11.2026.

„Nu mă sperie Bacul!” reprezintă o premieră națională, o inițiativă care  transformă modul în care elevii se pregătesc pentru examenul...

„Nu mă sperie Bacul!” – o premieră națională în educație! Sofia și Dan Crudu, inițiatorii proiectului, cu Mihai Florin Pohoață, la Pulsul Zilei – 13.11.2026.
Emisiuni vineri, 13 noiembrie 2026, 11:46

Vineri 13 – între superstiții și realitate! Conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, cu Mihai Florin Pohoață, la ”Pulsul Zilei” – 13.11 2026.

Persoanele superstițioase nu au curajul în această zi ghinionistă, să întreprindă nimic, ca de exemplu încheierea unor contracte, sau să...

Vineri 13 – între superstiții și realitate! Conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, cu Mihai Florin Pohoață, la ”Pulsul Zilei” – 13.11 2026.
Emisiuni vineri, 13 noiembrie 2026, 08:08

Războiul din Ucraina: negocieri pentru pace sau negocieri pentru o nouă ordine de securitate în Europa?

Săptămâna aceasta, s-au intensificat negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. La Abu Dhabi, discuțiile dintre Ucraina, Statele...

Războiul din Ucraina: negocieri pentru pace sau negocieri pentru o nouă ordine de securitate în Europa?
Emisiuni joi, 12 noiembrie 2026, 16:25

(PROMO) EuroEd, un model de excelență în educația interculturală – temă a emisunii Dialog intercultural, Radio România Iași, vineri, 13 noiembrie 2026, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

În ediția de săptămâna aceasta a emisiunii Dialog intercultural (vineri, 13 nov. 2026, h 20:30) de pe frecvențele Radio România Iași, facem...

(PROMO) EuroEd, un model de excelență în educația interculturală – temă a emisunii Dialog intercultural, Radio România Iași, vineri, 13 noiembrie 2026, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN