Reorganizarea teritorială a României trebuie să pornească de la nevoile reale ale oamenilor și de la un acces mai bun la serviciile publice, susține președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe.
El consideră că principiul din 1865, folosit de Alexandru Ioan Cuza și bazat pe curțile de apel, este depășit.
Costel Alexe: Referitor la această problemă privind nevoia de reorganizare și reformă administrativă a României, la întrebarea dacă este nevoie de ea, răspunsul este categoric da. La întrebarea dacă modul în care a fost prezentată și factorii care au prezentat această formă, după vremea lui Cuza, privind reorganizarea cu acoperirea curților de apel, răspunsul este cu siguranță nu. De aceea, eu personal fac un apel, și ca președinte, și ca ieșean, către toți factorii sau acele entități care, în mod normal, trebuie să organizeze aceste dezbateri publice, mai ales cu factorii și cu entitățile, cu statul român, instituțiile sale, ca în urma acestui proces, care trebuie să dureze, să fie transparent și să aibă în centrul preocupărilor bunăstarea cetățenilor, să avem o reorganizare și o reformă administrativă care să satisfacă nevoile României pentru următoarea jumătate de secol sau chiar un secol.
În schimb, Costel Alexe propune o reorganizare pe modelul Agențiilor de Dezvoltare Regională, care ar răspunde mai bine cerințelor europene, dar și consultarea datelor furnizate de Direcțiile Județene de Statistică.
Potrivit acestor date, în Regiunea Nord-Est există 20 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Cele mai multe sunt în Vaslui – 7, urmat de Iași – cu 6 comune, și Suceava – cu 5.
În același timp, în zona metropolitană Iași, comune precum Miroslava, Tomești și Holboca au deja populația necesară pentru a deveni orașe.
Costel Alexe: În zona metropolitană a municipiului Iași avem Miroslava, Ciurea, Tomești, Holboca, Rediu și Valea Lupului, care, în mod normal, trebuie să aibă un statut aparte. Nu mai poți să le numești comune, pentru că ele nu mai sunt comune. Au blocuri, au servicii publice și rețea de infrastructură aproape ca a oricărui oraș. De aceea, cred că, pentru fiecare județ, Guvernul trebuie să gândească și să aplice niște programe care să sprijine dezvoltarea acestor comunități, care, în mod normal, sunt orașe în toată regula, și nu comune, la fel cum România astăzi are cel puțin 119 orașe, teoretic, care, practic, nu mai au populația minimă de 10.000 de locuitori.
La polul opus, viitoarea reorganizare teritorială în Regiunea de Dezvoltare Nord Est ar putea duce la retrogradarea a 18 orașe, cele mai multe fiind în județul Suceava – opt la număr – și în Botoșani, unde trei orașe riscă să își piardă statutul.